405 matches
-
din 1908, sub culegeri folclorice, la „Tribuna” din Arad, unde va reveni cu versuri între 1910 și 1911. Va colabora, apoi, cu poezie și proză, mai rar cu articole și însemnări culturale, iscălind și cu pseudonimele Radu Mărgean sau I. Brumă, la numeroase gazete și reviste, între care „Luceafărul”, „Patria”, „Transilvania”, „Țara noastră”, „Hyperion” ș.a. Scrisul lui B. devine mai variat în „Cosinzeana”, revista literară scoasă de el întâi la Orăștie (1911-1915), pe urmă la Cluj (1922-1928). Poeziei i se adaugă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
existența lor banală: "Nepăsători ridicam în mijlocul bulevardului/ într-o poziție notorie/ faldurile cămășilor înroșite, sus -/ sus, deasupra acestui încețat tratat de istorie". Recontituirea reveriei se face iarăși sub semnul incertitudinii "în drum poate spre o constelație/ nacela începuse să fie brumată cu lapte/ dar de atâta navigație am uitat să mă recomand./ Sunt Peter Schlemihl". Referiri directe la atmosfera politică a vremii par să lipsească, dar blazarea, amprenta morții care apar peste tot nu pot să nu fie puse-n legătură
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
margini spre mijloc. După răcire se adaugă colorantul și acidul diluat cu aroma, se continuă frământarea pentru uniformizare, se trece masa de caramel pe masa termală caldă(102 -105°C), urmează apoi formarea în dropsuri prin turnare. Bomboanele calde se brumează prin pulverizarea unui sirop de zahăr cald, puțin concentrat. Siropul se usucă repede pe suprafața bomboanelor, zahărul cristalizează și în felul acesta se evită lipirea bomboanelor între ele. Bomboanele se ambalează în cutii sau pungi impermeabile și se depozitează în
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
salt tresar poalele de zăpadă, gardul din șir de mesteceni între vecini, La umbrăăă de stejărel / Da, da, da, da! doba urătorilor pe hol, din coastă albul bisericii, crucile, case treptele în adîncitură, biserica de ceață și fețele de brad brumate din hău întorc verde la trecere, Livezi-Ciuc fir de mesteacăn între brazi și pinul plantat podoabe de chiciură, terasament în botul locomotivei, capete presimțindu-le din priviri, bătălia pe amănunte, la goblen îți coși ochii, brazii luați la grămadă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
era cu putință, cum era în realitate acest mariaj și ce însemnau cei doi unul pentru celălalt. Luna, strălucind din mare, făcea ca umbrele parilor de lemn să se aștearnă peste pajiștea înclinată de la Nibletts. Iarba lucea de parcă se lăsase bruma asupr\-i. Descoperisem încă de jos că „fereastra panoramică“ a camerei de zi, acoperită de o perdea, era puternic iluminată. Am pășit peste sârma lăsată în jos și am început să urc, foarte încet, pajiștea, în direcția casei, atent la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ca smaraldul în lumina soarelui, cu adierea răcoritoare a vântului ce se strecura din pădurea ce înconjoară întreaga așezare, răspândind mirosul florilor de tei și mai ales al cetinii de brad . Toamna, uneori scurtă, alteori lungă, cu dimineți reci și brumă de îți dădea impresia că a nins, cu culorile ei, de la galben crem deschis până la roșu bordo, de la verdele cremgălbui la verdele intens al pinilor înalți ca niște catarge de corăbii, de la verdele gri închis al molidului la strălucirea orbitoare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ceea ce nu ne interesează, adică În tulpină: 10-15% din cenușă e carbonat de potasiu... Și ajungem la capra cu ghilimele, căci românul e cam sărac, chiar dacă are pământ și bucățica lui de Soare. Cred că asta a gândit prietenul Aurel Brumă când m’a Întrebat despre muștar... Ca și capra, muștarul se mulțumește cu puțin - o prașilă ori două, care pot fi suplinite de tot atâtea pliviri dacă e semănat des. Are pretenții reduse față de sol, reușind și pe acelea lutonisipoase
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decât să-mi las barbă ca anahoreții. Sau ca Scaraoțchi; e vina lui, dacă-i fierbe’n smoală și pe bărbieri... Și așa, mă jur pe barba mea că n’am nici o vină pentru subiect; În schimb, „vinovatul“, prietenul Aurel Brumă, nu-și riscă barba pentru cele ce le spun eu, căci Își achită conștiincios cotizația la bărbier. Și-o permite căci, prieten cu toți ascultătorii, nu se teme că vreunul, bărbier de meserie, i-ar putea nimeri beregata, cum se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mamifer, nu o pasăre și nici gândacul, chestiune de subdezvoltare a sistemului nervos sau „fericiți cei săraci cu duhul“... Gândăcime din care, pentru unul, cartoful e chiar o delicatesă, iar teribila solanină un condiment...: acel Colorado cu care prietenul Aurel Brumă m’a „pișcat“ mai deunăzi, tot Într’o sâmbătă... Dar sunt și plante mai „istețe“. Care au găsit cu cale să se protejeze instituindu-și o sărbătoare În calendarul popular, o dată cu interdicția de a mai fi consumată. Și cum nici o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar de când eram doar o potențialitate din punct de vedere profesional, Încă nemanifestat ca istoric ratat, mi au plăcut reconstituirile. Mai ales că nu mi-au lipsit motivele, unul fiind chiar acum, o altă discuție radiodifuzată, cu același redactor, Aurel Brumă, interesat acum de cristale, În accepțiunea lor extracristalografică. Din capul locului reamintesc faptul că li se atribuie cele mai neașteptate și impresionante proprietăți paranormale. Un exemplu de „cine face ca el...“ este imaginativul DaEl; În opinia mea, aceeași care recomandă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
redactorul, un hâtru. Și, cu inima cât puricele, aștept Întrebarea, căci niciodată nu știu unde se vor pironi ochii-i neastâmpărați... Becul roșu se aprinde și, după neprotocolarul dar Încetățenitul „Bun găsit, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, vă spune la această oră Aurel Brumă“, urmează un nume nemțesc: Hartman... Acela Împrumutat și de o rețea de energie telurică, responsabilă de vechea și universala credință În locuri bune și rele. Și evadez - adunându-mi gândurile - În ceea ce știe toată lumea: Că, pe pământ există o rețea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rău, după propriul „feleșag“, adică după compatibilitate, respectiv incompatibilitate... „Radioalmanah“, 8 iulie 1995, ora 16,23 5. Respect Pare-se că „bârlogul“ meu, căci nimeni nu crede că e laborator, e „uns cu miere“. Am musafiri. Nimeni altul decât Aurel Brumă și... un reportofon. Nici eu nu’s singur: mai e și Cristina. Expeditiv, de pe reșou dispare aparatul de distilare și apare ibricul: azi e o zi bună, am café. Am să văd pe urmă și câte mucuri se vor aduna
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acaparezi inaugurarea studioului 2 printr’o ediție - În direct și cu public - a „Perpetuumului duminical“. Cu flori, tort și, pe urmă, cu un vinuț pe cinste la mare Înghesuială. Autorul/inițiatorul? Cât se poate de firesc, responsabilul cu zâmbetul, Aurel Brumă care, luat de gură pe dinainte, mă doctorește la microfon... Multă vreme m’a Încurcat hârtia - un dos de articol - pe care, În fuga mare, am așternut câteva jaloane, până acum când, ca să scap de ele, căci și articolul l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lemnul tăiat și vândut cine știe unde. E corect? Pe scurt, emisiunea pe viu a fost un exemplu de „unde dai și unde crapă“, dar numai grație spiritului „brumat“ de dincolo de microfon: „curentul poate fi stocat, Într’o sinuzită“, zis-a Aurel Brumă În discuția preliminară În care, În două minute, ne-am pus de acord fără a ști niciunul de intenția celuilalt, cu microfonul Închis. „Radiosfera“, 23 august 2005, ora 11,16-11,31 CARTEA A TREIA. Picătura chinezească Introducere Miau! Nu știu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mea culpa. Care nicidecum nu mă disculpă, după cum nici nu mă poate Învesti cu rolul Naturii, aceea care folosește eroarea - sacrificând „exponenții“, Întru evoluție -, chiar dacă infatuarea mea caracteristică m’ar ispiti... CARTEA A CINCEA. Lumea sub microscop Inițiativa prietenului Aurel Brumă a prins rădăcini, voind a constitui o clonă a vechii „Pro Natura“. Dar atmosfera, aceea la care face referire epilogul acelei rubrici, nu era prielnică, oricâtă bunăvoință ar fi fost... uscându-i deîndată rădăcinile. 1. Înviere Îmi mărturisesc emoțiile care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
p. 19 ; 30, p. 37)"/>. Este un mod implicit de a spune că „ei put mai totdeauna”, pentru că bruma cade extrem de rar În această perioadă de sfârșit de vară. Conform calendarului țărănesc, „toamna Începe de la Sf. Maria Mică”, „Începe a bruma” În luna octombrie (popular numită Brumărel), iar adevărata „lună a brumei” este abia noiembrie (numită Brumar) <endnote id="(113, I, pp. 72- 74)"/>. „Ca o consecvență a acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca la o șezătoare, că ,,unui pacient i s-a întâmplat...să cadă de pe balcon și să își rupă un picior. Norocul lui a fost zăpada.’’ Iar un alt motiv de închidere a balcoanelor este că ,,trebuie să se mențină bruma de căldura din saloane!’’ Ne-a amintit că ,, au avut și au loc chefuri de chefuri cu diferite ocazii ori așa...pur și simplu.’’ A menționat în mod expres ziua de Sfântul Nicolae. Înainte de această ședință și de concluziile ei
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
zi. Se crede că dacă se visează cai va urma o vreme vîntoasă. Semne de brumă Se crede că dacă n-a fi brumă pînă la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu va fi curînd. Cînd rupi călinele, bate bruma devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sat mic, parțial moșie boierească, s-a înființat în 1955 și localul s-a construit în 1962. Din lipsă de elevi s-a desființat în 1998. Primul învățător a fost tot Hristache Popa, urmat de un alt bun gospodar, Tache Brumă (alt prigonit al sistemului - avem carnetul lui din prizonierat) și apoi de I. Postovaru. La această școală au fost arondate satele Răcușana și Hanța (Deal și Vale) apoi și din Giurgioana până la desființare. Așa, ca o presupunere, școala care a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mai am o soră care este căsătorită, are trei copii și locuiește în Bacău fiind pensionară. Școala primară am urmat-o în satul Răcușana având ca învățător în clasa I pe Popa Hristache apoi în următorii trei ani pe învățătorul Brumă Tache din Podu Turcului care a fost și omul vizionar a ceea ce va urma. Cu eforturi deosebite acest învățător a convins-o pe mama că trebuie să continuăm cursurile școlii atât eu cât și fratele meu mai mare. Cursurile Școlii
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
sau punct situat spre Polul Nord; emisfera boreală - cea situată la nord de Ecuator. BRIZĂ vânt cu caracter local, care ia naștere în stratele inferioare ale troposferei; 20 după locul în care se formează, pot fi: marine, montane, de pădure ș.a.. BRUMĂ fenomen hidrometeorologic ce constă în depunerea pe suprafața solului sau a obiectelor de pe sol a unor cristale fine de gheață albicioasă, având adesea forme de solzi, ace, pene sau evantaie; se produce în nopțile senine, calme și reci (-2° ...3
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
se sublimează, devine adorare, iese din nimic și se deschide totului. Se lămurește în lumina celui ce o dăruiește, adică în lamura adevărului, în quidditatea Celui ce este. În sfârșit, "am atins cu-o pustiire de/ aripi și rugă/ aura bruma de aur/ a umbrei celui ce calcă/ pe rouă și crini". Ceea ce este atins acum nu poate fi Imaginea invizibilă a înălțimii, inegalabilul de neexperiat, al dumnezeirii ca inepuizabil 66. Dar aici a atinge nu înseamnă a poseda, a atesta
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
așa pe pământ, că-i rece și te trage la șale. Uite ce bocanci groși mi-am pus eu în picioare. Nu avem de gând să stăm toată noaptea aici, mergem la rând, intrăm după și în biserică, altfel cade bruma pe noi dacă mai stăm pe loc”. Le spun că bunicii mei sunt din Sătuc, o localitate mică din imediata apropiere a Jirlăului, iar ele mă întreabă direct și fără ocolișuri, așa cum se face la sat, „dar tu al cui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Climescu C.Petru Moscu S. Alexandra Locovei Aurelian Registru matricol 106/19461947; Costin Clit,op.cit.,p.214. 1947·1948 Alistar C. loan Andrei I. Ioan Antohi Gh. Aurel Bălțatu C. Gheorghe Bogdan V. Marin Borș St. Neculai Bostan I. Corneliu Brumă Ț. Octavian Bucur Ț. Dumitru Buceag Th. loan Ciobanu N. Mihai Condurache I. Eugen Coșescu I. Ioan Curelaru D. Alexandru Darie I.Vasile Dumitru Gh. Valeriu Filip Eugen Florea Ț. Gheorghe Forde N. Mihai Ghiorghiu V. Virgil Ivanov Ț. loan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Popa Tache Pândele Eliza Rotaru Victor Dosar 27/1957 ,F.L.T.C.V.H. D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.218. 1957-1958 (fără promoție, redam clasa a X-a) Antohi Vasile Anton Dumitru Ardeleanu Romeo Arhire Georgel Avarvarei Ioan Azoiței Ioan Bailicenco Ioan Brumă Petru Buruiana Valeriu Diaconu Corneliu Dunduc Ioan Faibis Sebastian Fucs Frelu Giumanca Adrian Grigorie Alexandru Leon Gheorghe Locovei Ioan Mîrzacu Ștefan Murgoci Constantin Pascal Mircea Patraș Victor Poroșnicu Dorin Romila Gheorghe Rotaru Constantin Segal Fleish Vîrlan Marcel Vrabie Iulian Vrânceanu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]