395 matches
-
manevra cu bătutul ritmului, dar mâna lui Claire nu se mișcă. Ochii ei cercetau întreaga încăpere. Danny văzu cum ușa de vizavi de ei se deschide, luminându-l o clipă pe Carlton W. Jeffries, dealerul de droguri pe care îl bruscase ca să-i toarne pe negustorii de heroină. Prin ușa deschisă se strecură o fâșie de lumină până la Claire De Haven, care privea cu ochi speriați: fata de bani gata căreia îi plăcea să trăiască printre cei din clasele de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
juriu, iar Meeks mai spusese că avocatul apăruse - dar nu ca suspect - și în cazul crimelor investigate de Upshaw. Coincidența legată de Hartshorn îl sâcâia. Mal se întrebă cum va interpreta Meeks vestea sinuciderii lui Hartshorn. Doar spusese că îl bruscase pe individ, legându-se de homosexualitatea lui. Uitându-se spre stradă, îi văzu pe Celeste, pe Stefan și pe un tânăr cu o servietă diplomat coborând dintr-un taxi. Băiatul ridică privirea, se lumină la față și începu să alerge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se aventurează dincolo de puntea principală a pasagerilor. O furtună în golful Biscaia mai detensionează situația penibilă, transformându-i pe pasageri în epave care vomită continuu, prea preocupați de situația lor mizerabilă, ca să mai observe rănile de pe fața lui Bridgeman sau brusca revenire la vechile sale haine ponosite. Spiritele se mai ridică la bordul vasului Loch Lomond, doar când se ivesc stâncile albe ale Doverului. Unul sau doi pasageri care au avut rău de mare se mai înveselesc (cu toate că se vede de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mai încet și ochii mai senini, mai visători, vorbesc puțin și mai nimic concret, ca unul dus de tot, cu capu-n nori. De când iubesc așa ciudat percep pământul, lumea, groaznic furnicar, de parcă toți din jur dansează step și mă bruschează-n felul lor bizar. De când iubesc mi-e dor să mă ascund, iubirii-i caut mediul ambiant și-un timp al ei, feeric și fecund, în care să exulte elegant. De când iubesc am sufletul fragil, mă sperie comunul omenesc și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lor era o adevărată vânare de vânt, Katsuie nu putea să nu se simtă vexat de motivele ascunse ale lui Hideyoshi de a-i fi trimis un războinic atât de senil și surd ca sol oficial. Oricât de mult îl brusca pe bătrân, nu se-alegea cu nimic. Cu furia sporită de iritare, îl mai întebă pe Kumohachi un singur lucru, pentru a pune capăt conversației: — Trimisule, câți ani ai, la urma urmei? — Întocmai... da, într-adevăr. — Te întreb despre vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ceva. Să vedeți unde se poate ajunge. Mâinile ei scurte, cu degetele pline de inele, despăturiră revista pe care o ținuse sub braț. Marga nu părea să asculte. Vocea femeii devenea tot mai puternică. — „Cei ce încearcă să intervină sunt bruscați de către huligani. Sunt alertate organele de ordine... descind la fața locului. Îndeamnă la liniștirea spiritelor și se retrag.“ Auzi, dom’ doctor, «îndeamnă». De parcă... ce să mai vorbim. Auziți, ascultați mai departe. „Devastarea apartamentului continuă. Lucrătorii miliției revin, apelează din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
era curat și neted; picioarele curate și netede; și nu avea umflături sau abraziuni în zona genitală. Era doar un examen vizual rapid, dar, oricare era cauza tăcerii ei, nu am văzut nimic care să arate că ar fi fost bruscată sau molestată. Ca să-mi sărbătoresc descoperirea, i-am cântat varianta completă la Polly Wolly, Doodle în timp ce o spălam și o limpezeam pe cap. Un sfert de oră după ce am scos-o din cadă, a sunat telefonul. Era Tom, care suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Mi-o închipuiam pe mama bocind chinuită de remușcări pentru toate lucrurile răutăcioase pe care mi le-a spus. Mi-o închipuiam și pe sora mea copleșită de durere și implorându-l pe Dumnezeu să o ierte că m-a bruscat și m-a făcut să mă simt prost mereu. Am încercat să mi-l imaginez pe tata înlăcrimat, amintindu-și că m-a încuiat în cameră într-o după-amiază, fără mâncare sau apă, dar nu am putut. Niciodată nu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
în spațiu, eclipsând-o, apoi dispărând. Unda de șoc îmbrânci năpraznic naveta spațială. Când mica navă se stabiliză, Ripley își desfăcu chingile și se ridică. Nostromo și colegii săi încetaseră de a mai exista. Nu mai erau. Gândul acesta o bruscă și o izolă mai mult decât își imaginase. Îi era greu să accepte că nu mai trăiau ca niște componente ale universului. Nu văzu apendicele enorm care ieșea din umbră și se unduia spre ea. Jones îl văzu. Se zbârli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pe fese (pe fund sau pe orice loc din jumătatea inferioară a corpului, mai jos de ombilic), sau măcar o singură mână. În scurt timp vom intra într-un somn dulce, irezistibil. Trezirea din somn trebuie să fie lentă, nu bruscă. Daniel Reid recomandă 5 până la 10 minute de respirație abdominală, înainte de a ne scula din pat, stând încă în poziție orizontală, pentru a pune sângele în circulație uniformă. 4. 11. Relația cu semenii Din punct de vedere al corpului fizic
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
sânt prins, că această fetiță-femeie va dezarticula tot edificiul meu interior. Zilele următoare am condus-o din nou până acasă, și treptat ne-am obișnuit amândoi cu drumul acesta făcut împreună. Mă străduiam să n-o iau în serios, o bruscam permanent, îi răspundeam mereu ironic. Cu toate astea, am observat repede cât începeau să mă doară aluziile ei la diferiți prieteni cu care îmi spunea că se vede duminica "la o canastă" sau sâmbătă seara "la un ceai". Trebuia să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să vîndă țara, mă rog, textele obișnuite... ăsta le-a răspuns ceva și În clipa următoare atîrnau de părul lui trei babete. Zicea că s-a jenat de ei, că-i cunoștea din cartier și nu-i venea să-i bruscheze... cert e că ceata de pensionari a dat cu el pe jos. L-au șifonat un pic. Era zgîriat pe față. — Ce naiba tot spui, mă Rică, că l-au bătut niște babete? Nu putea să fugă? Le dădea un brînci
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care pledau contra femeii de la frizerie: ― a tulburat liniștea unui local public; ― nimeni dintre cei de-acolo nu era, în fond, vinovat de concedierea ei; ― cei prezenți n-au făcut altceva decât s-o lase să țipe; nimeni n-a bruscat-o; și totuși, în loc să se liniștească, ea a continuat și mai tare; ― fiecare avea propriile sale necazuri, chiar fără să fi fost concediat; totuși nici unul nu se apucase să-i reproșeze ei necazurile sale; ― țipătul nu este un argument, este
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-ți scriu cam ursuz nu trebuie să crezi că supărarea mea se îndreaptă în contra ta, căci știu bine că în contra ta nu am nimic. Față cu tine caut să-mi port vina mea proprie. Pe domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar a tăcut frumușel ca un om de nimic ce este. Am consultat pe un om cunoscător de afaceri ce trebuie să fac pentru a putea cere scrisorile tale. El mi-a spus că tu trebuie să-i
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cânte Bach, vrea nu vrea. Amorul nu ologește. îi rămâne destul timp ca să joace tontoroiul, după cum cântă hoțomanul de Lică năstășicăi lui de fată! Așadar, asta era ceea ce vrea Nory să spună. . . . Pentru ca să poată sta cu Mini de vorbă, Nory bruscă pe nemțișor, care, cunoscând clientela, nu se grăbi măcar cu o foarfecă. Nici nu era nevoie de grabă. Mini intrase ea însăși subt îngrijirile domnișoarei Lia, manichiuristă îndemînatică, ce-i vorbea cu competență de legea chiriilor, pe când mâinile îi zburau
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
e nimic" și că provin din anemie. Se credea un înger și vorbea numai de zbor. își revenea îndată și sta mut, neclătinat, cu fața în sus. în fața sîngeîui, Ada se încruntase. Nu mai era de glumă cu bietul om. Bruscă în decizii, ca de obicei, propuse doctorului plecarea imediată a prințului la Leysins. Dar bolnavul cerea acum îngăduire. Nu avea curajul să se "depărteze de patul pe care se afla întins, diafan, înaripat, cu somnul lin, cu o mare ușurare
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-i cadă plocon într-o zi. Ar fi dat-o de-a dura pe scară, dar prefera să nu fie nevoie. Sia îi cunoștea și indulgența și cravașa. De s-ar fi agățat de el, ar fi trebuit s-o bruscheze, și nu vroia. Să-i scrie îi era lene. Slova îi era încă nesuferită și suspectă. Nu-i plăceau documentele. Se bizuia pe împrejurări. Lică avea mare încredere în regia norocului. Prevenise însă pe gazdă, dîndu-i semnalmentul Siei și ordin
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu. N-am promis nimic sigur, ci totul va depinde de starea vremii și mai ales de starea sănătății mele la acea dată. La diverse emisiuni TV observ că se aruncă din belșug cu noroi din toate părțile, că se bruschează oponenții. Un politician exasperat că nu poate convinge pe nimeni de „adevărul lui”, se adresează direct unei doamne cu apelativul de obraznică. Ce urât spectacol în văzul unei țări și nici gând de discuții democratice... Din Iași prof. V. Fetescu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
o stradă cu case neinteresante, pe malul unui lac. Thaw și Ruth coborîră și o găsiră pe prietena mamei lor așteptîndu-i într-o mașină. Ruth se așeză în față, lîngă ea. Era o femeie măruntă, cu o gură strînsă, care brusca schimbătorul de viteze. Thaw, amorțit și cufundat în fanteziile lui sexuale, se așeză în spate, fără să asculte conversația. — Mary mai lucrează la manufactura aceea? — Da, domnișoară Maclaglan. — Păcat. Păcat că taică-tău nu poate obține o slujbă mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de experiență ale constructorilor. Ce s-a întâmplat cu constructorii? Putem doar încerca să ghicim. Poate că s-au exterminat singuri, într-un război atomic, cu o mie și opt sute de ani în urmă. Orașul aproape ras, ca și apariția brusca în atmosferă a unor pulberi vulcanice în cantități capabile să întunece soarele timp de mii de ani sunt indicii grăitoare. Omul era la un pas de a face cam același lucru pe Pământ, așa încât nu se cuvine să judecăm prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
îl privi pe conu Costache drept în față, cu un soi de neîncredere cercetătoare. Gura, cu buze subțirele, o avea strânsă și dreaptă, ca un om care tocmai a îngițit o nemeritată ofensă, dar se stăpânește demn. Costache își mască brusca bună dispoziție. Băiatul își ținea chipiul de cozoroc, în stânga, și se mișca de pe un picior pe altul, lăsând pete de apă și noroi pe podeaua de lemn. Polițaiul le făcu semn celor doi să se retragă. — Ești stângaci? Conu Costache
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lacrimi pe Azimioară care începuse să cerceteze holul. ― Regret, doamnă... ― Îmi dau seama că nu aveți încredere în noi. Nu mă supăr deloc... Cristescu își mușcă buzele. Bătrâna făcea parte din categoria aceea de oameni pe care nu-i poți brusca. Chiar când greșeala e evidentă, rămâne ceva care te oprește, așa cum alții cer palme gratuit, fără eforturi. Se îndreptă spre odaia Valericăi Scurtu. Melania Lupu îl urmă și se opri în prag. ― În fond, dumneavoastră vă faceți datoria. O formalitate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
prezenți într-o perfectă ordine și calm sufletesc, evidențiind o anume disciplină de un tip pe care noi nu-l avem. Afirm lucrul acesta când văd unele aspecte de pelerinaj similare din țara noastră, când cei prezenți se înghesuie, se bruschează, se calcă în picioare, de parcă s-ar afla cu ani în urmă, când stăteau la cozi interminabile. Hai să spunem că atunci era un fel de luptă pentru supraviețuire și se punea problema cu totul altfel, dar în împrejurările actuale
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe care îl vor petrece în lift, mai avea cam un minut să se îmbrace. Își prinse repede părul în coadă și se întinse după un maiou gri, larg, care-i ajungea sub talie, peste blugi. Deschise cu o mișcare bruscă un dulap și puse mâna pe prima pereche de pantofi cu toc jos pe care o găsi. Avu timp doar să arunce o scurtă privire în oglinda de lângă ușa de la intrare. Nici o nepotrivire prea gravă; nimic observabil. Acesta era obiceiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Costin... Peste cîțiva ani, cel din urmă va scrie epitaful revistei și al primei avangarde românești: „Fără să atace, fără invective și înjurături, programul Contimporanului era să cîștige prin persuasiune. Convingerea era că inteligența și scepticismul românului nu se pot brusca fără pericol. Cuvîntul de ordine nu era spada, ci creațiunea. (...) Mișcarea de nobilă frondă de la Contimporanul și-a găsit drum propriu și zilnic numele scriitorilor și artiștilor tineri se înscria în paginile sale. Crezul nu era strîmt, nici fanatic. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]