261 matches
-
cerc. Bolnavul simte dureri, senzații de arsură sau prurit. După vindecare, virusul rămâne în organism și poate să recidiveze cu ocazia menstruației la femei (genital, mai frecvent), după boli febrile sau indigestii (herpesul mucoasei bucale și al buzelor). Arctium lappa (brusture, lipan). Decoct din patru linguri de rădăcină tocată la 300 ml apă. Comprese sau tamponări de mai multe ori pe zi. 10.11. NEGII (VERUCILE) Sunt formațiuni benigne cu aspect tumoral, ce apar în urma proliferării straturilor cornos și papilar al
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ar fi o scrisoare, ea nu trebuie să fie compromițătoare pentru nimeni. Chiar dacă avem un conflict cu cineva și alegem această cale pentru a-l rezolva, simțind nevoia de a-i spune câteva cuvinte care să-l usture ca „un brusture”, ne vom abține de la a ne exprima nepoliticos. Să nu uităm că se compromite întotdeauna cel care folosește cuvinte urâte și cel care le citește. Secretul corespondenței Curiozitatea ține de natura omului - nimeni nu este complet scutit de ea - dar
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
-te să mergi Cu mine-acum. (Ies) SCENĂ 4 (Același loc. Un cort. Intra, cu tobe și steaguri, Cordelia, Doctorul, curteni, soldați) CORDELIA: Vai, el e! Tocmai fu-ntîlnit furios Că marea-n zbucium, nalt cîntînd, Încununat cu fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să bată orice acru-n lanul nalt, Să mi-l aducă-aici. Ce poate artă Pentru-a-i reda pierdutele simțiri? Cine-l ajuta, să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de mama sa. Niciunul dintre ei nu-i adresă nici un cuvânt până după ce mâncară de prânz din mâncarea dusă de ei de dimineață. Atunci tatăl, după ce bău îndelung din cofa de lemn care fusese toată dimineața protejată cu frunze de brusture, zise căscând: „Acum eu o să dorm puțin, să nu care cumva să te pună naiba să fugi iar în pădure că te termin, vin cu pușca după tine”. Când s-a trezit mijind ochii încă îngreunați de somn, copilul nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
singur pas, mai scundă decât statura unui om obișnuit. Prin mica deschizătură din față, mai mulți bărbați ceva mai înalți, înșiruiți perfect, fără nici un fel de îmbrăcăminte, doar cu câte un șorț flexibil din piele subțire, aproape ca frunza de brusture, în fața sexului pentru a-l proteja de spini, se strecurau într-o liniște de mormânt spre ieșire. Împreună cu aceștia, ajutați de toți membri comunității cu putere de muncă, au săpat în peretele grotei timp de mai multe zile și nopți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aparținut mai mult timp de localitățile Comănești și Trotuș. A cunoscut (la 1838) varianta Brusturosa, ca și cea de origine maghiară Bruszturòsza. Cu forma actuală, apare la 1830. A avut biserică din 1856 și școală primară, din 1865. Et.: ap. brusture ( lappa ), pentru care DEX indică etimologie necunoscută + suf. feminin -oasă. Cercetările lui I.I. Russu ( Limba traco dacilor ) duc la concluzia că brusture are o etimologie daco-getă, aparținând substratului autohton al limbii române. BUDĂIUL TRECĂTOARE, izvor din Gura Văii, pe lângă care
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cu forma actuală, apare la 1830. A avut biserică din 1856 și școală primară, din 1865. Et.: ap. brusture ( lappa ), pentru care DEX indică etimologie necunoscută + suf. feminin -oasă. Cercetările lui I.I. Russu ( Limba traco dacilor ) duc la concluzia că brusture are o etimologie daco-getă, aparținând substratului autohton al limbii române. BUDĂIUL TRECĂTOARE, izvor din Gura Văii, pe lângă care trecea drumul care ducea la Bacău, peste Culmea Petricica. Et.: ap. budăi, cu sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
greu decît îmi închipuisem. Unele plante precum rogozul și pirul aveau rădăcini adînci și bine înfipte în pămîntul care părea mănos, dar cînd băgai cazmaua în el se dovedea lipicios, îngreunînd munca peste măsură. Cu o pălărie din frunză de brusture pe cap și cu o cămașă acoperindu-mi bustul, țineam cu greu ritmul cu Iuliana cu care lucram în "echipă". Șiroaie de sudoare se prelingeau mai ales pe ceafă și pe coapse, sub pantalonul larg din pînză de cort cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
puturoasă) - T., Cosm. Frecv., z.step. se.fa.; L7T7C3U4RXN5; Centauretalia cyani, Malvion neglectae, Sisymbrion *Anthemis tinctoria L. ssp. tinctoria (Floare de perină) - H., Euras. Cont., Frecv., z.step.e.sa.; L8T6C5U2R6N4, Convolvulo - Agropyrion, Festucetalia valesiacae, In., De. *Arctium lappa L. (Brusture) - HT., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L9T5C4U5R7N9, Arction, Me., Md., Tx., In. *Arctium tomentosum Miller - HT., Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXC7U5R9N9, Onopordetalia, Me., Tx. *Artemisia absinthium L. (Pelin) - H.(Ch.), Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L5T6C7U4RXN8
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ar fi o scrisoare, ea nu trebuie să fie compromițătoare pentru nimeni. Chiar dacă avem un conflict cu cineva și alegem această cale pentru a-l rezolva, simțind nevoia de a-i spune câteva cuvinte care să-l usture ca „un brusture”, ne vom abține de la a ne exprima nepoliticos. Să nu uităm că se compromite întotdeauna cel care folosește cuvinte urâte și cel care le citește. Secretul corespondenței Curiozitatea ține de natura omului - nimeni nu este complet scutit de ea - dar
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
acestuia, cu sensul „deal mic“, „delușor“, „colnic“, „mică ridicătură de pămînt“. Dîmbovița se integrează astfel unui cîmp toponimic, onomasiologic și lingvistic bogat: Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de izvoare“. Selectăm, din lista lungă a toponimelor terminate în -na care arată caracteristica geografică a locului, cîteva mai importante sociografic (care au dobîndit o anumită notorietate în timp): Crasna (< sl. kras, „frumusețe“), Drajna (< sl. draga, „vale“), Lăpușna (<sl. lopuh, „brusture“), Leamna (< sl. chlevú, „grajd“), Rodna (< sl. rud, „metal“, cu u >o în maghiară), Moșna (< sl. múchú, „mușchi plantă“), Slivna (< sliva, „prună“), Zlatna (< zlatî, „aur“). Unul dintre aceste toponime a beneficiat de o atenție specială din partea lingviștilor, o parte dintre aceștia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și atunci distribuția dintre cele două cuvinte, devenite sinonime (cuvântul vechi și cel nou), s-a schimbat. S-a ajuns, în acest fel, ca termenul latinesc nemarcat, să fie eliminat în decursul timpului: în dacoromână, unele cuvinte din substrat (moș, brusture) au înlocuit termenii moșteniți din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că în română avem din substrat termeni
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a ajuns, în acest fel, ca termenul latinesc nemarcat, să fie eliminat în decursul timpului: în dacoromână, unele cuvinte din substrat (moș, brusture) au înlocuit termenii moșteniți din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că în română avem din substrat termeni ca buză, ceafă sau viezure pentru care astăzi nu mai există sinonime latinești. Am prezentat situația împrumuturilor făcute
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pisică, are sensul figurat de „ancoră“. lăpuș Cuvântul regional lăpuș, care denumește diverse plante cu frunze late, este înregistrat în DLR cu etimologie necunoscută. După părerea mea, este un derivat, format pe teren românesc, de la continuatorul dispărut al lat. lappa „brusture“ + sufixul -uș. Păstrarea lat. lappa numai sub forma unor derivate nu este un fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul savant, dar forma curentă este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în limba română. Ce cuvinte avem de la daci Așa cum am arătat în cartea De la latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sunt indicate variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
iarba cum te gâdilă pe pielea sensibilă a bucilor... și-i dai drumul. Și parcă niciodată mirosul nu s-a potrivit mai bine ca aici... rahatul tău se simțea important, se simțea acasă. Să nu mai zic de frunza de brusture, ce balsam... plantat porumb lângă mall, să fie vad. Acum mă duc cu dosarul de finanțare. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Noi, Marco Polo Luiza VASILIU Am fost întotdeauna de părere (în fine, poate nu chiar întotdeauna, dar măcar de la 5 ani încoace
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
măcinat, se fierbe 5 minute În 250 ml apă, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. *Decoct din amestec cu flori de trifoi roșu și rădăcini de brusture care ajută la curățirea sângelui. Rețeta autorilor herba rostopască (Chelidonium majus)+coada șoricelului (Achillea millefolium)+turița mare (Agrimonia eupatoria)+frunze anghinare (Cynara scolymus)+rădăcini valeriana (Valeriana officinalis)+păpădie (Taraxacum officinalis)+semințe armurariu (Silybum marianum)+conuri hamei (Humulus lupulus). În utilizări
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
timp de 2 minute și infuzare 10 minute, din care se beau 3 căni pe zi. *infuzie din mătase de porumb (Zea mays) din care se ia câte o lingură la intervale de 3 ore. *Decoct din rădăcini uscate de brusture (Arctium lappa) din care se beau 2-3 ceaiuri Îndulcite, fragmentate În cursul zilei, ultima doză fiind seara Înainte de culcare, cu efecte În reducerea dimensiunilor calculilor. *Vin tonic din amestec, În părți egale, cu mentă, iederă, hamei, pătrunjel de câmp, din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte o lingură de 3 ori pe zi. *Pulbere din lichen de piatră, uscat și măcinat fin din care se iau 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acțiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau Echinaceea (În proporții egale). *Pulbere din amestec cu gălbenele, sunătoare, obligeană, tătăneasă, salvie, năpraznic și trifoi roșu (În părți egale) din care se ia câte o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]