16,849 matches
-
cînd lumea s-a redus și se închide la doi, mistica aparține exclusiv plăcerii sexuale. Sonete de alcov casnic, poemele sînt închinate în exclusivitate trupului femeii calină gospodină și amantă focoasă a cărei perpetuă seducție are loc în dormitor & în bucătărie, trupul ei fiind cîntat cu metaforele fine ale textilelor sau cu cele aromate ale verdețurilor. Iată una dintre capodoperele volumului, unde elogiul fetișist al trupului femeii are eleganța și grația unui poem scris de un trubadur al plăcerii nu doar
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
au frământat prima generație de scriitori realiști-socialiști sunt excluse. El nu și-a înăbușit "propriul cântec". Semeon Lipkin, un poet din vechea generație, mi-a povestit că pe Fadeev l-a îngrozit primitivismul "Cavalerului", comparându-l cu un "scaun de bucătărie". în literatura sovietică pătrundea a doua generație (și s-a dovedit a fi ultima) de realiști-socialiști, scriitori-scaune de bucătărie. Când romanul a fost propus pentru Premiul Stalin, Fadeev l-a susținut cu fervoare, anunțând public că mai există scriitori "curăței
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
poet din vechea generație, mi-a povestit că pe Fadeev l-a îngrozit primitivismul "Cavalerului", comparându-l cu un "scaun de bucătărie". în literatura sovietică pătrundea a doua generație (și s-a dovedit a fi ultima) de realiști-socialiști, scriitori-scaune de bucătărie. Când romanul a fost propus pentru Premiul Stalin, Fadeev l-a susținut cu fervoare, anunțând public că mai există scriitori "curăței", incapabili să înțeleagă importanța unor asemenea opere. Spre deosebire de sinucigașul Fadeev, Babaevski n-are nici un fel de regrete. Deasupra biroului
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Romei?... De ascultători, nu zic, - admitea - săracii, vai de ei! Da să pui la t.v. niște... mama lor de agramați și de fonfi! Că au început, de proști și de îngâmfați ce sunt, să pută... Repede, dădui fuga la bucătărie și i-am adus un pahar cu apă, să-și mai revină. Pe urmă, calmat, domnul Sache mi-a spus un lucru care m-a uluit... Ci-că știi dumneata, - zice - dacă știu eu, - că în antichitate, și nu numai, se
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
închis cabinetul de chiropractică mai devreme și a venit cu mașina din Birmingham ca să ia masa cu Milt și cu Tessie. Jimmy și Phyllis Fioretos aduceau koulouria și înghețată. Invadarea Ciprului parcă nici nu avusese loc. Femeile se adunau în bucătărie, pregătind de mîncare, iar bărbații stăteau în sufragerie, purtînd conversații cu voce scăzută. Milton aduse butelcile prăfuite din bar. Scoase sticla de Crown Royal din sacul ei de catifea purpurie și o oferi musafirilor. Vechiul nostru joc de table a
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
1 mică și ruginită atârnând încă la intrare. Nu-și pierduse acoperișul, în schimb nu mai avea nici uși, nici ferestre. În preajmă, nici țipenie de om. Lui Melmont i se întoarse stomacul pe dos când văzu vechea sobă din bucătărie făcută țăndări. Abia atunci înțelese că zvonurile care-i ajunseseră la urechi erau adevărate. Fuseseră uciși toți. Un corb croncăni undeva în apropiere, de parcă priveliștea l-ar fi zguduit și pe el, apoi tăcu. Cu inima zdrobită, Melmont îngrămădi niște
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
înțelese că zvonurile care-i ajunseseră la urechi erau adevărate. Fuseseră uciși toți. Un corb croncăni undeva în apropiere, de parcă priveliștea l-ar fi zguduit și pe el, apoi tăcu. Cu inima zdrobită, Melmont îngrămădi niște surcele sub masa din bucătărie și le dădu foc. Apoi ieși în curte și așteptă până când fumul începu să iasă pe găvanele ferestrelor. Voise ca prin foc să-și purifice suferința, dar nu reuși. Încercă să-și amintească rugăciunile pentru morți, însă frazele păreau să
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
fiu văzut mergând într-acolo? - Nu, nu e primejdios. Tata-i la Iampol - mai tot timpul e acolo. Wojciech doarme ziua-ntreagă - și când nu doarme e beat. Barbara e pe jumătate oarbă. Magda își vede de treburile ei în bucătărie. Să urci de-a dreptul la etajul trei. Nimeni nu se arată acolo. Nu se face foc, dar... - Când se-ntoarce tata? - Seara târziu, uneori deloc. - Pot să mă furișez chiar acum? Mă doboară somnul. - E și un pat acolo
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
București. Am găsit cu greu un loc de parcare, încercând să nu blocăm nici o ieșire și chiar să lăsăm și altora posibilitatea de a-și gara mașinile. Timp de vreo oră și ceva, am discutat, ne-am bucurat de calitatea bucătăriei, am pus țara la cale, am râs. La plecare, râsul ne-a înghețat brusc pe buze: automobilul cu care venisem era blocat, bară la bară, de alte două mașini. Vehicolul nostru era sechestrat după toate regulile artei. Mai mult, pe
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
joc cele mai noi instrumente ale teoriei literare. Autoarea construiește o miniaturală istorie a modelului idilic în literatura română și trasează portretul poetului Emil Brumaru, nuanțînd mai vechea constatare, clasicizată aș îndrăzni să spun, potrivit căreia centrul poeziei sale e bucătăria. Interesantă e și analiza formelor pe care le îmbracă sexualitatea în poezia brumariană, subtile sînt aprecierile la adresa destructurării eului arcadic. Cel de-al doilea capitol e o prezentare a operei lui Emil Brumaru, urmînd cronologia volumelor, de la debutul din 1970
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
timp, al unui interval. Un fel de casă boierească în care bogăția a cam apus, dar urmele ei sînt încă vizibile, o casă în care Sir Toby Belch, unchiul Oliviei, ia masa cu Sir Andrew și slujitorii Oliviei într-o “bucătărie”-salon, prăjind ouă pe un aragaz de azi și șezînd pe scaune frumoase de epocă. De pildă. Elementele de greutate ale deorului, care delimitează spații, trasee, locurile întîmplărilor, care sînt tratate funcțional și pot fi pereți, uși, ferestre etc. sînt
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
în decembrie 1989. Apoi, după un timp, s-a sinucis! În ziua aceea era beat, îmi replică X. Eram acolo. Iar acum s-a sinucis din cauza soției». Fără comentarii. Cu cîțiva ani înainte, într-o discuție la Paris - mîncam la bucătărie -, X a spus: «Dar, în fond, cine este Doina Cornea?». Ca și cum ar fi trebuit să fie o personalitate recunoscută mondial pentru a avea dreptul de a se revolta. Aceeași tendință de a denigra, a defăima și a distruge. Eram tentat
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
ț Se simțea deja foarte amețit, când au ajuns în sfârșit într-un cartier plin de blocuri înalte. Au urcat cu liftul la ultimul etaj și fata i-a arătat unde avea să stea. Era o garsonieră cu o mică bucătărie înghesuită între cameră și baie. Coridorul era așa de mic, încât nu încăpeau acolo trei persoane. Și-au mai dat întâlnire gălăgios pentru a doua zi, fata i-a promis că îi va aduce geanta. Logodnicul ei a mai vorbit
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
British Embassy». «War», îi răspunse bărbatul, apucând cu ambele mâini aerul, astfel încât să sugereze o carabină, apoi se așeză, închise ochii și scoase un sunet care imită împușcătura. «War», repetă. Profesorul porni șovăind spre toaletă și se trezi în ușa bucătăriei. I se făcu rău de la aerul închis.Atingerea delicată a gospodarului îl îndreptă spre baie. Profesorul închise ușa după el, iar când se întoarse, observă în cadă înotând un pește mare. Era viu. Nu-și putea crede ochilor. Se ținea
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
mare asistăm la un mic spectacol - colaj din textele ei - în duet cu fragmente din poemul De-a Aglaja de Marie-Jeanne Jutea-Bădescu, prezentat cu vervă și emoție de trei actori de la secțiile de teatru maghiar și german din Timișoara. Din bucătăria imensă care respiră acea “Gemütlichkeit”, de netradus în altă limbă, se strecoară parșiv în toată casa miresme fierbinți de sarmale și pe mese dau năvală paharele cu vin roșu... unde ești Aglaja, acuș vin clătitele. Gazda îți cunoaște gusturile. Hier
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
Margot și-am trecut din nou pe la Gunnar. Pisica era sus, pe cel mai înalt dulap și mă privea fix, cu ochii ei mari și verzi, parcă fosforescenți. "Mă urmărește - mi-a spus Gunnar. Se ține după mine, scai. în bucătărie sare pe frigider, în dormitor, pe garderob și mă privește, uite-așa." Și mi-a povestit visul din acea noapte: se întorcea de la plimbare cu Birgitta, s-au urcat în lift și, în timp ce liftul suia încet, tot mai încet, a
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
mai încet, a simțit cum Birgitta se mărește, crește, ocupă tot spațiul. Liftul s-a oprit între ziduri și... s-a trezit brusc, asudat, sufocat, cu palpitații: Mirabelle torcea pe pieptul lui! L-am sfătuit s-o închidă seara în bucătărie și m-am grăbit să ies. Bănuise, oare, Margot, că după plecarea sa Mirabelle va mai trăi doar opt săptămâni? înătr-o dimineață, Gun-nar și-a pus costumul negru înnoit la incinerarea Birgittei, a băgat pisica în cușca ei și a
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
căci nu sunt învățat cu binele? Eu mereu am crezut că omul emite un crin călător peste veacuri. Până nu se întunecă Parcă treziți din anestezie pe un pat costeliv de spital începe purificarea prin vomă Moartea menajeră pregătește în bucătărie o salată de cruzături Surorile de mizerie albă ale urgenței ne scot vata din nări și din gură Aleluia! Ura cojește icoanele-n biserici la rigolă aurește flegma învingătorilor Din vremuri barbare s-a ivit iarăși gheara și o husă
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
sau păduchi otrăviți ar fi fost responsabili pentru pierderea ciudată a văzului de către bătrîna doamnă. Imprudentă, aceasta se apucase într-o zi să curețe de moloz - fără a îmbrăca mănușile de rigoare - o nișă din colțul cel mai îndepărtat al bucătăriei, dînd spre un zid unde se aciuiaseră cîndva niște porumbei. La scurt timp după aceea, vîrstnica necugetată constatase cu uimire amestecată cu groază, că deși nu avusese pînă atunci nici un fel de probleme cu ochii, nu mai putea să-i
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
pentru că nu înregistrasem nici un fel de semnale sonore de la nedoriții oaspeți zgomotoși, că acest colț al casei s-ar putea dovedi un adăpost preferențial pentru ei, după ce în faze preliminare fuseseră alungați fără milă de pe pervazele înalte ale ferestrelor din bucătărie și dormitor. Și iată că într-o zi, cînd femeia de serviciu care mă ajuta o dată pe lună, făcea curățenie generală, o văd cum îmi arată stupefiată cu degetul înspre stocul de geamantane: sus, sus de tot, trona peste ele
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
în care asemenea demersuri ies din „ringul” personal și plonjează în spațiul public, avem o problemă. De ce? Păi, dacă mă joc la mine pe computer cu sunete prefabricate, cânt în baie și dansez, sau sculptez cu bucăți de mămăligă în bucătărie și, eventual, rezultatul îl arăt unui prieten e una, iar dacă îl scot pentru uz extern, îl expun, îl prezint spre delectarea unor receptori, e alta. Mai mult, într-o societate supramediatizată cum este societatea noastră, atari confecționări pot fi
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
satârul, Își zise el ajungând În fața ușii. Cuprins de-o teamă ce nu și-o putea lămuri se Întoarse. Urcarea celor două etaje Îl obosi. Deschise ușa cu greutatea trupului silit să se miște cu o iuțeală nefirească. Intră În bucătărie pe dibuite, aprinse din nou bricheta, și apucă din sertar coada satârului. Îl apucă cu o mână tremurândă. Genunchii i se muiară și ei. Cu satârul Într-o mână și bricheta În cealaltă se așeză să-și tragă sufletul pentru
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
și apucă din sertar coada satârului. Îl apucă cu o mână tremurândă. Genunchii i se muiară și ei. Cu satârul Într-o mână și bricheta În cealaltă se așeză să-și tragă sufletul pentru câteva clipe, pe scaunul melaminat din bucătăria nouă, abia cumpărată pentru noua locuință. Apoi se ridică Îmbărbătându-se: Fie ce-o fi, Își zise ieșind pe ușă hotărât să dezlege misterul. Cobori din nou cele două etaje, simțindu-și transpirația coborând de-a lungul șirei spinării de
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
și frumoși. Admiratorii Monei au sărit imediat În ajutorul ei, bucuroși că Îi pot fi de folos, că Îi pot intra În grații. Până În următorul weekend, Mona alcătuise un dosar complet. Știa și ce culoare are mobila lui Doru din bucătărie. Unul dinte admiratorii ei (cel care fusese văzut de nenumărate ori Într-un copac din fața casei, făcându-i serenade) a vrut să se Întreacă pe sine; sâmbătă seara, l-a Întâlnit pe Ionică, prietenul cel mai bun al lui Doru
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
somoni și discută cu amanta tatălui său căreia nu reușește Însă să Îi dezvăluie adevarăta sa identitate. Reutilizarea persoanei Întâi elimină spațiul ficțiunii eliberatorii, Întorcând cititorul În realitatea personajului ce va rezuma metaforic relația cu tatăl său prin scena din bucătărie, narată la persoană a treia și Încheiată cu izolarea fiului de propriul părinte, fapt ce marchează eliberarea autorului de trecut: „Băiatul supraviețuiește, desigur, pentru că este la mii de kilometri depărtare. Tatăl nu are tot atâta noroc. Lumini roșii, copacii tăcuți
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]