357 matches
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,9%). Pentru 2,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavacioc-Neajlov a județului Vlașca, era formată din satele Bucșanii de Jos, Bucșanii de Sus și Podișor, având în total 1172 de locuitori. Existau în comuna Bucșani o moară („a Frăsinenilor”) pe Neajlov, două biserici și două școli cu 44 de elevi (dintre care 9 fete). La acea vreme, pe
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,9%). Pentru 2,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavacioc-Neajlov a județului Vlașca, era formată din satele Bucșanii de Jos, Bucșanii de Sus și Podișor, având în total 1172 de locuitori. Existau în comuna Bucșani o moară („a Frăsinenilor”) pe Neajlov, două biserici și două școli cu 44 de elevi (dintre care 9 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavacioc-Neajlov a județului Vlașca, era formată din satele Bucșanii de Jos, Bucșanii de Sus și Podișor, având în total 1172 de locuitori. Existau în comuna Bucșani o moară („a Frăsinenilor”) pe Neajlov, două biserici și două școli cu 44 de elevi (dintre care 9 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obedeni, Uiești-Goleasca și Uiești-Moșteni. Comună Obedeni
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
două școli cu 44 de elevi (dintre care 9 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obedeni, Uiești-Goleasca și Uiești-Moșteni. Comună Obedeni, era reședința plășii și avea în compunere satele Anghelești, Bucșanii de Jos, Obedeanca, Pârlita și Vadu Lat, cu 1279 de locuitori. În comuna Obedeni existau o biserică și o școală primară mixtă cu 47 de elevi (dintre care 3 fete). Comună Uești-Goleasca, cu satele Uești-Golești și Popeasca-Ciupagea avea 744 de
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
744 de locuitori, o biserică, o școală mixtă și o moară pe Dâmbovnic. Comună Uești-Moșteni avea doar satul de reședință cu 244 de locuitori, si o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Argeș a aceluiași județ. Comună Bucșani avea 1548 de locuitori și aceeași alcătuire; comună Obedeni avea 1782 de locuitori în satele Obedeni, Vadu Lat și în cătunul Anghelești; în timp ce comunele Uești-Goleasca și Uești-Moșteni fuseseră comasate sub numele de "Golească", aceasta având 1396 de locuitori în satele
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
comasate sub numele de "Golească", aceasta având 1396 de locuitori în satele Golească și Ueștii Moșteni. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București, în timp fiind comasate și formând comună Bucșani. Comună Bucșani a trecut cu ocazia reformei administrative din 1968 la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Treisprezece obiective din comuna Bucșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
numele de "Golească", aceasta având 1396 de locuitori în satele Golească și Ueștii Moșteni. În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București, în timp fiind comasate și formând comună Bucșani. Comună Bucșani a trecut cu ocazia reformei administrative din 1968 la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Treisprezece obiective din comuna Bucșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
București, în timp fiind comasate și formând comună Bucșani. Comună Bucșani a trecut cu ocazia reformei administrative din 1968 la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Treisprezece obiective din comuna Bucșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic, aflat „la Pod”, la marginea satului Bucșani în dreptul intrării dinspre Vadu Lat, unde s-a găsit un tell neolitic
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Treisprezece obiective din comuna Bucșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic, aflat „la Pod”, la marginea satului Bucșani în dreptul intrării dinspre Vadu Lat, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Celelalte douăsprezece sunt clasificate că monumente de arhitectură: vechea primărie (începutul secolului al XX-lea); biserică „Sfanțul Nicolae” (1836); școală veche (începutul secolului al XX
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
al XX-lea); biserică „Sfanțul Nicolae” (1836); școală veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casă Stan Cangea (1933, fost cămin cultural); conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserică „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Golească; biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1839) din satul Obedeni; spitalul (1897); conacul Radu Iliescu (1900); și conacul Iova Ghiuresici (secolul al XIX-lea
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
permanentă la sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de cult, împreună cu diverse mărturii despre ocupații și meșteșuguri conferă expoziției un interes
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
de est a județului Dâmbovița și este traversata de șoseaua DN72 care leagă Ploiești de Târgoviște. Prin limitele ei administrativ-teritoriale, comuna se învecinează la nord cu orașul Moreni, la nord-vest cu localitatea Gură Ocniței, sătul Adâncă, la vest cu localitatea Bucșani, la sud cu localitatea Dărmănești, la sud-vest cu localitatea Filipeștii de Pădure, sat Dițești, județul Prahova. Distanță față de principalele orașe: Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale aparține zonei dealurilor subcarpatice. Comună este situată pe valea râului Cricovul Dulce
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
poate a fi găsite. Totuși cel mai vechi document găsit cu prima atestare incotestabila a Durleștilor datează din 1 iunie 1656, data indicată pe un uric (sau hrisov) domnesc, emis de domnul Moldovei Gheorghe Ștefan, întărind lui Onofrei și lonascu Bucșan mai multe cumpărături din satul Durlești. Biserică Sfinților Voievozi Mihail și Gavriil a fost construită în anul 1783. Din 1861 în Durlesti funcționează o școală parohială bisericească, în 1867 învățau 19 băieți și 3 fețe. În 1872 se deschide o
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
Vadu Lat (câteodată scris și Vadul-Lat) este un sat în comuna Bucșani din județul Giurgiu, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, la gura de vărsare a Dâmbovnicului în Neajlov. La recensământul din 2002 avea o populație de 840 locuitori. Cele mai vechi urme de locuire
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
avea o populație de 840 locuitori. Cele mai vechi urme de locuire din zona confluenței Dâmbovnicului cu Neajlovul datează din mileniul al V-lea î.Hr., mai exact un tell aparținând culturii Gumelnița și aflat între actualele sate Vadu Lat și Bucșani. Marele Dicționar Geografic al României menționează Vadu Lat ca ce-a de-a doua haltă a serviciului de poștă dintre București și Craiova (cunoscut ca drumul Olacului). La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era un cătun cu o populație
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
locuirii umane pe aceste meleaguri este dovedită de descoperirile făcute în 1974 la punctul "La Izlaz" din Dragăești, unde au fost identificate două așezări prefeudale din secoul IV-V; materialul arheologic recoltat prezintă analogii cu cel descoperit în stațiunile de la Bucșani, Baleni și Târgoviște. Pentru epocile feudala și modernă sunt frecvente fragmentele ceramice găsite la Dragăești, mărturie a vechimii olăritului. Până în secolul XVIII, sătul s-a numit doar Dragăești, căpătând numele de Dragăești-Pământeni după stabilirea locuitorilor veniți din Transilvania, în satul
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
Eliade. A urmat studii la Liceul Național din Iași (1939-1944) și Liceul „Al. Ghica” din Alexandria (1944-1947), apoi a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1951. A funcționat ca profesor de limba română în învățământul preuniversitar din Bucșani, jud. Dâmbovița (1951-1955), Târgoviște (1955-1959), Pâclișa, jud. Hunedoara (1959-1960) și la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din București (1960-1990). A debutat în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1962), apoi a colaborat la cele mai importante publicații literare din țară
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
loc în redacția ziarului "Deșteptarea", ziar aflat în puternică criză financiară. Din greșeală, articolul pentru o revistă istorică este publicat în cadrul ziarului. Acesta este despre Alexandru cel Mare și este scris de un conferențiar universitar de istorie, Alexandru Andronic. Grigore Bucșan este un puternic om de afaceri care se pregătește de Afacerea Protar - o lovitură pe piața cerealelor (a ovăzului). Datorită greșelilor de tipar, articolul lui Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
scris de un conferențiar universitar de istorie, Alexandru Andronic. Grigore Bucșan este un puternic om de afaceri care se pregătește de Afacerea Protar - o lovitură pe piața cerealelor (a ovăzului). Datorită greșelilor de tipar, articolul lui Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță de scăpare de unele datorii și încearcă și el să-l șantajeze pe Bucșan. Încurcăturile se țin lanț, în cele din urmă este creată de Bucșan societatea anonimă Protar ("Asociația
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
lovitură pe piața cerealelor (a ovăzului). Datorită greșelilor de tipar, articolul lui Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță de scăpare de unele datorii și încearcă și el să-l șantajeze pe Bucșan. Încurcăturile se țin lanț, în cele din urmă este creată de Bucșan societatea anonimă Protar ("Asociația pentru încurajarea studiilor de istorie antică" după cum o numește Magda.) Societatea anonimă Protar îl va trimite pe profesor în Asia pentru a studia campaniile
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță de scăpare de unele datorii și încearcă și el să-l șantajeze pe Bucșan. Încurcăturile se țin lanț, în cele din urmă este creată de Bucșan societatea anonimă Protar ("Asociația pentru încurajarea studiilor de istorie antică" după cum o numește Magda.) Societatea anonimă Protar îl va trimite pe profesor în Asia pentru a studia campaniile lui Alexandru cel Mare în schimbul "tăcerii" sale; iar societatea se va ocupa
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
antică" după cum o numește Magda.) Societatea anonimă Protar îl va trimite pe profesor în Asia pentru a studia campaniile lui Alexandru cel Mare în schimbul "tăcerii" sale; iar societatea se va ocupa liniștită între timp și de alte afaceri (după cum spune Bucșan în final: "Unul din scopuri... Mai sunt și altele...
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
Ionești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bucșani, Dealu Mare, Delureni, Fișcălia, Fotești, Guguianca, Ionești (reședința), Marcea și Prodănești. Localitatea este deservită de gara cu același nume, situată pe linia Piatra Olt - Râmnicu Vâlcea - Podu Olt. Primele scrieri despre comuna Ionești se regăsesc în anul 1392 unde se
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
leagă spre nord de Bolintin-Vale și spre sud-est de Grădinari, Buturugeni, Mihăilești (unde se intersectează cu DN6) și Adunații Copăceni (unde se termină în DN5). La Ogrezeni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412C, care duce spre sud-vest la Bucșani (unde se intersectează cu DN61) și Mârșa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ogrezeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,94%). Pentru 3,97
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
Bucșani este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]