1,311 matches
-
și opresc să înopteze pe la stâne, la ciobani, să-și vorbească, plan să-și facă, despre atacul ce urmează vorbesc stânile între ele,flăcările urcă în cer timpul este pe înserare, planuri multe se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în noapte, pe la stâni, și la răscruci trece Iancu să-i adune să le spună planul său apele șoptesc pe vale, nucile trosnesc în nuci iar ciocoii fug de moarte, Iancu pare un călău
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
-mi stâmpăr setea în răcori de tihnă la al iubirii limpede izvor. Poate-am dorit adeseori prea mult și n-am luat în seamă-al vieții zbucium ce se-arunca asupră-mi în tumult și răsuna în mine ca un bucium. Poate vrăjit de fulgerul iubirii ce sufletul atunci mi l-a străpuns eu am crezut că-n lumea nemuririi pe scutul biruinței am pătruns. De-atunci printre regrete umblu trist cu traista amintirilor pe umăr și-ncerc cu disperare să
PE SCURTUL DRUM CA UN CAIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383955_a_385284]
-
Farmec dând cărării strâmte,/ Și afară doar de ele/ Nime-n lume nu ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [...] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
fiind schimbat de Iosif Vulcan din Eminovici în Eminescu). I-au fost dați lui Eminescu doar 39 de ani. A adunat în ei: sori călători, luceferi și flori albastre, geneza, apocalipsa și timpul estetic, lacul, cetina și teiul sfânt, salcâmul, buciumul și trandafirul, îngerul, demonul și visul, luna, lumânarea și steaua, balta, trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită a lui trei în multiplicare
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
mai am sub aripă o îndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându-mi florile mai ales cu un cot și cu o limbă tot mai ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adânci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată» pentru
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
Vineri: 08:00 - 20:00 / Sâmbătă - Duminică: 10:00 - 18:00 Informații și Rezervări: Țel: 0232 210 765/Fax: 0232 210 635 Citește tot... Adresa: Stradă Cantacuzino G.M. 16 (în spatele Mitropoliei) Contact: Citește tot... Piscină LaPlaya este situată pe Șoseaua Bucium 15A, în cadrul grădinii de vară a Restaurantului Recital (la 200 metri după trecerea Podului din Bucium, pe partea stângă). Locația are o capacitate maximă de 150 persoane (șezlonguri, bar și canapele), adâncimea apei începe de la 80 cm în dreptul barului, 1
Piscina in Iasi [Corola-blog/BlogPost/92306_a_93598]
-
210 765/Fax: 0232 210 635 Citește tot... Adresa: Stradă Cantacuzino G.M. 16 (în spatele Mitropoliei) Contact: Citește tot... Piscină LaPlaya este situată pe Șoseaua Bucium 15A, în cadrul grădinii de vară a Restaurantului Recital (la 200 metri după trecerea Podului din Bucium, pe partea stângă). Locația are o capacitate maximă de 150 persoane (șezlonguri, bar și canapele), adâncimea apei începe de la 80 cm în dreptul barului, 1,30m și 2m. Citește tot...
Piscina in Iasi [Corola-blog/BlogPost/92306_a_93598]
-
lumină și vibrare, În seara care se anunță vag, Și umbra se întinde pe cărare. Voi scrie pentru astăzi poezie, Voi scrie poezie pentru mâine, Ca în urcușul ei o ciocârlie, Ca unduirea unui lan de pâine; Cu armonii de bucium și de nai, De veghe, bucurie ori durere; Natura în sărbătorescul strai; Înfrigurate clipele stinghere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Voi strânge / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
VOI STRÂNGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364481_a_365810]
-
asculte. Aș colinda la vânători de dropii, Miresmele trecutului s-apropii - Cuvinte să nu pun de-a curmezișul - Bogat și sincer fie secerișul. Îmbracă limbă veche nouă haină, Colindă universuri mari de taină, Popas cât să ascult o rapsodie Și buciumul sunând a veșnicie. Ajunși demult legende cărturarii - Cetățile de veghe la fruntarii, Iar Clopotele toate prind să bată; Ci soarele n-apune niciodată. Eterne melopeicile valuri, Vapoare rătăcind cu idealuri, Un far torcând tristețea lui amară, Iar marea se frământă
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
E prea rotund prezentul să-l aman Și să-mi alung simțirile din pântec. * * * * * Să nasc, aș vrea, din dragoste plămada, Hyperioni rătăcitori, plăpânzi, Nemuritori când anii stau să-mi cadă Hlamida peste umerii rotunzi. * * * * * Și ascultând al timpului meu bucium Să mă predau statornica, supusă, Nemuritoare cumpănă de zbucium De mreaja apei să mă las sedusa * * * * * Să răscolesc zenitul cu lavanda Sărată din țărâna obrintită Și unei mănăstiri să fiu ofranda Că Ana lui Manole înzidita. PREȚUL NEMURIRII Coborî din
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
multe ori ascult cum strigă vântul Despre-un băiet, ce turmele-a cântat Când pe-nserat, se legăna pământul Prin brazi, adânc, îmi tremur îndoiala Și brațul drept, sub cap, mi-l pun mereu Ascult adesea când se lasă seara Acelaș bucium trist, ce-l îndrăgesc și eu... Când doinele mă-ngână tot mai tragic Cu gândul dus, mereu gândesc la tine Copaci întregi rămas-au făr de ramuri Și pier în cer, izvoare cristaline... De dragul tău, iubit copil al Muzei Tot
DE DRAGUL TĂU, IUBITE EMINESCU. POEZIE DE SANDU CĂTINEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363792_a_365121]
-
fi-mpăcat cu sufletul Și nu aș regret de mor. De-ar fi, (de s-ar putea mai bine ... Să nu uităm ce știm De neclintitul zid Și ... cum că la Rovine Plângea chiar Baiazid. Sub înaltul salcâm, Sara pe deal buciumul sună cu jale, Viersul ajungând Sub cel clar de lună Până la stâna din coastă, Unde dulcea minune, Atât de fragedă ... O floare-albastră, Pe aceeași ulicioară, Avea dorința S-o ridice de-atâtea ori De subsuori. Și dacă ... iubind în taină
EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363804_a_365133]
-
nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului I-au fost dați lui Eminescu doar 39 de ani. A adunat în ei: sori călători, luceferi și flori albastre, geneza, apocalipsa și timpul estetic, lacul, cetina și teiul sfânt, salcâmul, buciumul și trandafirul, îngerul, demonul și visul, luna, lumânarea și steaua, balta, trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită a lui trei în multiplicare
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
Nu mai am sub aripă oîndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându-mi florile mai ales cu un cot și cu o limbă tot mai ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adânci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată» pentru
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
oprindu-mi scrisul... nu mă-ndur să îl ridic... colbul din mansardă seamănă cu cel lăsat la mine în ogradă. Și dacă este chiar același puf de aur? O Doamne! Uite cum pot contura cu degetul șerpuind, țara mea uitată bucium și laur între Dunăre și Marea Neagră. Nu știu cum să fac! Nu știu cum să-ți spun! Pașii mei de nicăieri vin. Crede-mă nu am soare carpatin și ceața din grădină! (Paris, 19 iulie 2009) Cad ploi Cad-ntruna ploi plescăie-n asfalt
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Deșteaptă-te, Țara, românii ți-i strânge Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! Trezește-ti din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Ridică-te Țară și cheamă-ti Carpații Și robii din lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
amintesc cu multă claritate, parcă-l văd și acum: era aproape un copil. Era un adolescent blond, frumos ca un zeu, cu ochii albaștri, înalt, zvelt și îi plăcea să se îmbrace numai în albastru. Locuia lângă liceu, pe strada Buciumului nr. 1, iar prin fața casei lui treceam destul de des. Toată fața lui Nini era numai un zâmbet cald. Atât fetele cât și băieții spuneau că este unul dintr cei mai frumoși tineri din liceu. În recreații ajunsese ca un punct
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
prin intermediul cărora se derulau mare parte dintre ele, spre exemplu strângerea de fonduri pentru achiziționarea vitelor de carne pentru ostașii sau electrificarea satelor. Nu cred că greșesc dacă afirm că în tagma aurarilor cei mai renumiți erau cei din comuna Bucium. Străbunicul meu, Ioan Costinaș din Bucium-Poieni, de pildă, era ștaigăr (maistru-supraveghetor de mină), fiind chemat în repetate rânduri la exploatații aurifere învecinate celei de la Bucium (Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele de aur pe care le sigila cu o
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
că greșesc dacă afirm că în tagma aurarilor cei mai renumiți erau cei din comuna Bucium. Străbunicul meu, Ioan Costinaș din Bucium-Poieni, de pildă, era ștaigăr (maistru-supraveghetor de mină), fiind chemat în repetate rânduri la exploatații aurifere învecinate celei de la Bucium (Comarnic, Zlatna, etc.) pentru a identifica filoanele de aur pe care le sigila cu o ștampilă care avea înscripționat pe ea numele lui. Între anii 1880-1950, nu se puteau lăuda prea mulți în România cu traiul pe care îl duceau
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
care ar trebui să o lăsăm în bună rânduială copiilor și nepoților noștri. Nu trebuie decât să spun Roșia Montana (sărbătorită pe 6 februarie) ca să-mi subliniez cuvintele, zonă aflată într-o situație de o similitudine șocantă cu cea din Buciumul anilor 1885-1886. Mișcarea de rezistență din 1886 nu vorbește decât despre începuturile exercitării unui drept legitim de auto-apărare, de protejare a tuturor resurselor care asigură dezvoltarea alternativă a Munților Apuseni (surse de apă, pășuni, păduri, munți și, până la urmă, vorbim
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
de-o floare” (Radu Gyr). Pe marginea de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau tăcerile lacului albastru, iar mai spre Nord se legăna codrul când „sara pe deal buciumul sună” și când plopii fără soț murmură toate zbaterile noastre de dinainte a învăța să murim vreodată. Să ne rugăm lui Eminescu, fiindcă el este „chipul infinitului din noi”, este Biserica noastră cea de toate zilele. EMINESCULUI Dulce vers din
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Și ninge, ninge ca într-o poveste , Pe mine, pe tine, pe șapte coline, Ninge pe Iași cu steluțe celeste, Ninge că-i iarnă într-o stare de bine. Ninge pe Bucium, albindu-se creste, Galata își primește straiele fine Și ninge, ninge ca într-o poveste, Pe mine, pe tine, pe șapte coline. Ninge cu psalmi, la Cetățuia este Serafică neaua pe turle regine, Copoul își cheamă poeții să-nchine Ode
NINGE PE IAŞI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363599_a_364928]
-
am ... George PETROVAI - Eternul Eminescu Pătruns de milenara îndârjire proptită-n doine și balade pe vechi hrisoave voievodale, ce în istorii adumbresc după un tipic creștinesc a semilunii strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce țara nu născu Eminul nostru-n chip de Crist, pe crucea românismului suit de preadivina lui chemare spre-nalturi hyperionare ca sumă lirică de voievozi
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
judecătorească de obște, Viena, 1787, este o traducere, Codul penal,Liov, 1807, Codul civil, Liov, 1812.Pedagogice: Carte trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos, probabil scrisă la Viena în 1786. Literare: Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apărută la Iași în revista “Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875 și partea a II-a apărută în 1877 și Trei viteji, poem satiric, București, Editura Ancora, 1928. Am enumerate aici o parte din scrierile lui Budai-Deleanu pentru a ilustra evantaiul de preocupări. Însă
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
filosofice, istorice,filologice și gramatice de către Mitru Perea și alții mai mulți. “Țiganiada” este cunoscută în două variante scrise la date diferite. Prima începută pe la 1792-1795 și terminată în jurul anului 1800 a fost publicată pentru întâia oară în revista ieșeană “Buciumul Român “ la 1875 și 1877, cum spuneam mai sus, și reprodusă în serie de ediții care s-au îndepărtat de text. Această variantă cuprinde episodul nemeșului Beeicherec Iștoc și dă o mare întindere părții relative la răpirea Romicăi și la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]