395 matches
-
inventate de bătrânii locului, pentru a seria copiii mici. Credeam că te-ai potolit, de când ai mai crescut și nu mai crezi în basme. Vă atrage peștera asta ca un magnet și tare mă tem, să nu dați de vrun bucluc. - Apoi tată, oamenii bătrâni spun că e un dram de adevăr, ascuns în basmele noastre și cu toți străinii ăștia ce tot vin pe muntele nostru în căutare de comori, ce te mai miri? Nu tot de basmele noastre vechi
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
interesante din punct de vedere psihologic. Astfel, oricare dintre proverbele devenite perene pentru umanitate surprinde, pe de o parte, un fapt, o situație sau o experiență de viață semnificativă sub raport psihologic (de exemplu, o Întâmplare, o pățanie sau un bucluc care produce un necaz, un conflict, o suferință etc.), iar pe de altă parte, excelează prin abilitatea de a sugera Într-o manieră mai mult sau mai puțin figurată tâlcul ascuns sau alegoric al faptului sau al situației respective de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuiva, ea se poate Întoarce, oricând, asupra ta.) Decât să te căiești pe urmă, mai bine să-ți pară rău la Început. (Mai bine, Într-adevăr, să sacrificăm o dorință, decât să nu mai știm apoi cum să ieșim din buclucul În care ea ne-a băgat: „Cine face doar ce vrea nevrute află-n calea sa”.) Când ai bani, gândește-te la ziua când nu-i vei mai avea. (Un alt proverb ne avertizează și el: „Păstrează ceea ce ai, pentru că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dimineață „Eu sunt ghidul din orașul meu”;„ Reguli de comportare pe strada”; Ne pregătim pentru activități; Gustarea; ĂLA: ARTĂ: „Orașul meu în sărbătoare”desen CONSTRUCȚII: „Orașul meu” machetă Joc de mișcare „Orășelul copiilor” 65 ADE: Activitate integrată DLC „Poveste cu bucluc”poveste creată cu început dat DS (AM) „Ordonează blocurile în ordinea crescătoare a etajelor” JOI ADP: Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „Ce-mi place și ce nu-mi place la orașul meu?”;„ Reguli de comportare pe strada”; Ne pregătim pentru
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
poveste adevărată, București, 1944; Bună seara, tăicuțule!, București, 1945; Ce caută un melc aici?, București, 1945; Domnișoara Sanda și litera A, București, 1945; Farfuria misterioasă, București, 1945; Noi călătorim, București, 1945; Pantofii Ileanei, București, 1945; Țuțurlucă, București, 1945; Umbrela cu bucluc, București, 1945; Hop... hop... hop... Căluții fug!, București, f.a.; Dulce prietenie, București, f.a.; În livada înflorită, București, f.a. Traduceri: Matilde Serao, Mama vitregă, București, 1910, Adio, iubire!, București, 1913; Edmondo De Amicis, O moarte pe câmpul de război, București, 1912
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
sub titlul Un nou Creangă, și inclus ulterior în Memorii, sub titlul Un țăran descălecat în literatură. Adevăratul debut la cenaclul Sburătorul are loc în toamna lui 1935 când I. citește, cu mare succes, dintr-un „roman rural”, Nuntă cu bucluc, care va fi editat în 1936 cu o prefață de E. Lovinescu. A mai publicat două romane în anii ’40, apoi, după o pauză de două decenii, două volume de nuvele și povestiri și încă un roman, apărut în chiar
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
vorbe care domină textul. „Folcloricul” și „etnograficul”, de care s-a făcut mare caz în receptarea operei lui I., se regăsesc inserate în structura textelor cu naturalețe, fără pretenții de metodă și de exhaustivitate „științifică”: o nuntă (în Nuntă cu bucluc), un priveghi și o înmormântare (în nuvela Soare cu dinți, de pildă) dau prilejul desfășurării unui ritual consfințit de tradiție, iar adunările de veselire colectivă ori de taifas, în cârciumă sau în alte locuri, comportă și ele „ritualul” lor, mai
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
Marin Zgâmboașă, Savu Găuriciu, Bică Bodârlău. Sunt nume pitorești, care amintesc de cele întâlnite în proza altor autori munteni sau olteni. În cadrele unui talent limitat, I. a adus o contribuție de neignorat la modernizarea prozei rurale. SCRIERI: Nuntă cu bucluc, pref. E. Lovinescu, București, [1936]; ed. pref. Marin Mincu, București, 1971; O daravelă de proces, București, 1941; Oameni degeaba, București, 1943; Lacrimi pe pâine, București, 1967; Nuntă cu bucluc. Oameni degeaba. O daravelă de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
o contribuție de neignorat la modernizarea prozei rurale. SCRIERI: Nuntă cu bucluc, pref. E. Lovinescu, București, [1936]; ed. pref. Marin Mincu, București, 1971; O daravelă de proces, București, 1941; Oameni degeaba, București, 1943; Lacrimi pe pâine, București, 1967; Nuntă cu bucluc. Oameni degeaba. O daravelă de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969; Soare cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
1967; Nuntă cu bucluc. Oameni degeaba. O daravelă de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969; Soare cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit.
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
de proces, postfață Eugen Lovinescu, București, 1969; Soare cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
cu dinți, București, 1974; Marea vâlvătaie, pref. Laurențiu Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL, 1967, 39; Zaharia Sângeorzan, „Lacrimi pe pâine”, IL
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
Fulga, București, 1977. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1935, 101-108; G. Călinescu, „Nuntă cu bucluc”, ALA, 1936, 806; Ovidiu Papadima, „Nuntă cu bucluc”, G, 1936, 6; Pompiliu Constantinescu, „Nuntă cu bucluc”, VRA, 1936, 447; Octav Șuluțiu, „Nuntă cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL, 1967, 39; Zaharia Sângeorzan, „Lacrimi pe pâine”, IL, 1967, 11; Gabriel Dimisianu, „Nuntă cu bucluc”, RL
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
cu bucluc”, F, 1936, 7-8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 235; Streinu, Pagini, I, 173-177; Călinescu, Ist. lit. (1982), 930; Marin Mincu, „Lacrimi pe pâine”, GL, 1967, 39; Zaharia Sângeorzan, „Lacrimi pe pâine”, IL, 1967, 11; Gabriel Dimisianu, „Nuntă cu bucluc”, RL, 1969, 23; Mihail Diaconescu, Romanele lui Ion Marin Iovescu, ARG, 1969, 6; Rusu, Utopica, 191-196; Mincu, Critice, II, 237-247; Valeriu Cristea, „Soare cu dinți”, RL, 1974, 44; Titel, Pasiunea, 29-34; S.I. Nicolaescu, „Marea vâlvătaie”, ARG, 1977, 2; Mihai Ungheanu
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
de secretar și apoi de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor (1958-1968). Este redactor-șef al revistelor de turism „România pitorească” și „Vacances en Roumaine” (1972-1989). Debutează la „Almanahul literar” din Cluj în 1949, iar prima carte, culegerea de povestiri Călătorie cu bucluc, îi apare în 1955. În volumele de reportaje ale lui P. - Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva -Vișeu (1956), Paralela 45 (I, 1958; Premiul Academiei RSR, II-III, 1970-1981), Anul 15 (1959) sau Ore calde (1962) -, cu stilul festivist
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Jurnal hellenic (1974), Cartea Chinei (1977) sau din Orașe infidele (I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea tipurilor umane și de varietatea manifestărilor spiritului decât de pitorescul unor peisaje insolite. Povestirile și nuvelele din Călătorie cu bucluc, ca și cele din Pământul spânzuratului (1957), Afișe de bal (1960), Faetonul (1970) sau din Ploaia bleu (1970) valorifică înzestrarea epică a lui P. în construirea unor scene pline de vivacitate, cât și predilecția pentru studiile de caracter. Dacă publicistica
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
ale prozatorului modern, cum ar fi fracturarea fluxului temporal, întretăierea planurilor narative, sondarea inconștientului și exploatarea valențelor simbolice ale situațiilor și gesturilor. Eseuri, poezii sau povești pentru copii completează opera unui scriitor prolific, nu întotdeauna și semnificativ. SCRIERI: Călătorie cu bucluc, București, 1955; Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva-Vișeu, București, 1956; Pământul spânzuratului, București, 1957; Paralela 45, I-III, București, 1958-1981; Anul 15, București, 1959; Afișe de bal, București, 1960; Ore calde, București, 1962; Oameni ai zilelor noastre, București
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai oamenii norocoși au noroc, 1989, Șapte buclucuri de scriitor, 1993) M. exploatează elemente autobiografice într-un amestec de amintiri din copilărie, din tinerețe, din viața „zbuciumată și amuzantă de scriitor”. În romane, spre pildă în Peste cincizeci de ani (1967), se poate observa aceeași tendință: sub pretextul
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
Ultime șapte momente..., Bat Yam, 1989; Numai oamenii norocoși au noroc, Bat Yam, 1989; Dosar Ana Pauker, îngr. Mihai Stoian, București, 1991; Dosarul Ana Pauker, Iosif Chișinevschi și alții..., Tel Aviv, 1991; Alte ultime șapte momente..., Bat Yam, 1992; Șapte buclucuri de scriitor, Rehovot, 1993; Treizeci și șase de stâlpi ai lumii, I-III, Tel Aviv, 1994; Ce s-a întâmplat cu evreii în și din România, I-III, Bat Yam, 1996- 1997; La noi, la Bacău, îngr. și pref. Eugen
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
statornică ostilitate față de femei. Singura persoană cu adevărat atrăgătoare se dovedește a fi Mona Mars, soția gangsterului cu maniere de gentleman. Și nu întâmplător: ea vine dintr-o lume asemănătoare cu a detectivului și, la fel ca acesta, intră în bucluc doar din dorința de a face bine. Precum multe dintre personajele cărții, Mona Mars - „Perucă Argintie” - „se îndrăgostește de cine nu trebuie” și suportă consecințele erorii comise. Suflet generos, în contrast cu lumea în care trăiește, Mona va ști să opteze pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fi implicată în cine știe ce treabă murdară ar fi putut avea, pentru soț, consecințe dezastruoase: Între alte activități, spuse cu amărăciune Kingsley, soția mea își găsește din când în când timp să fure mărfuri din magazine. Cred că atunci când dă de bucluc o apucă un fel de manie a grandorii, și am trăit niște momente sinistre prin birourile managerilor. Până acum, am reușit să-i împiedic s-o dea în judecată, dar dacă așa ceva se întâmplă într-un alt oraș, unde n-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
iubita, e capabil să devină părtașul ei la crimă pentru ca, în cele din urmă, să se transforme el însuși într-un asasin feroce. Universul romanului e populat cu o lungă listă de blonde gata să intre în sau să provoace bucluc. De la atrăgătoarea „blondă curățică” din anticamera lui Kingsley la recepționerele hotelului din San Bernardino („blondele astea micuțe sunt atât de asemănătoare, încât schimbarea hainelor sau a machiajului le face pe toate să arate la fel sau să fie toate diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
perioadele anterioare, mărturiile despre dificultățile scrierii arată neputința lui Chandler de a stabili un echilibru în raport cu misterele creației. În octombrie 1951, într-o scrisoare către agentul său literar, Carl Brandt, dezvăluie paralizia de care se simpte cuprins: Am dat de bucluc cu cartea. Am scris suficiente pagini ca s-o închei, dar trebuie să iau totul de la capăt. Nu știam încotro mă îndrept, iar când am ajuns acolo, mi-am dat seama că sosisem într-un loc greșit. Asta-i nenorocirea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Mars și echipa lui de asasini plătiți. În felul acesta, prin câteva banale cotituri ale evenimentelor, ne reîntoarcem la situații bine cunoscute din Somnul de veci. Reașezate în block-start, personajele își preiau rolurile anterioare: Carmen e din nou sursa unor buclucuri aparent minore, Vivian e din nou sora protectoare, Eddie Mars redevine cavalerul servant, Norris, același majordom ce pare să știe mai multe decât spune, iar Marlowe, o muscă mare și suspicioasă, ajunsă într-o ciorbă al cărei gust nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu cine are de-a face și înțelege că sub îmbrăcămintea elegantă a doctorului Bonsentir stă la pândă o fiară nemiloasă. Nici vizita la căpitanul Gregory, de la Persoane Dispărute, nu clarifică misterul dispariției lui Carmen, dar sugerează veritabila dimensiune a buclucului în care a intrat: Marlowe, ești băiat mare. Încerc să te ajut pentru că data trecută când am făcut afaceri împreună te-ai descurcat binișor pentru un băgăcios, iar Ohls, de la departamentul șerifului, spune că ești în regulă. Dar nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]