2,036 matches
-
ajuns și prin Caracal ori la Slatina. Eram cu toții obosiți și discuțiile s-au înfiripat destul de greoi. Nici nu se putea altfel, atâta timp cât nu cunoșteam operele în cauză. În schimb, cei doi poeți au vorbit mult despre proza și poezia bucovineană. Au recitat ori au citit câte puțin din propriile lucrări și ne-au dezvăluit din frumusețea și bogăția amintirilor, inclusiv lansări de carte, întipărite în timpul unor vizite în Bucovina, la Câmpulung Moldovenesc, la mănăstirea Putna. Am remarcat că amândoi iubeau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
cititori cărora viața nu le-a oferit această șansă. Sper să le pot capta atenția și să-i conving că nu trebuie să rateze nici cea mai mică ocazie care le poate deschide calea înspre aceste locuri și întregul ținut bucovinean. Acestea fiind zise, sperând că v-ați înarmat cu răbdare, vă invit să mă însoțiți! §3.1. La casa ouălor încondeiate Autocarul era deja la poarta pensiunii când am ajuns noi acolo, imediat după micul-dejun. Plouase puțin în timpul nopții și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
din Vama (1670, cioplită în piatră de Grigore și Vasile Badale). A mai avut, ca obiectiv turistic, biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”, care a fost construită în anul 1783, dar a fost transferată în 2001 la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava. Din jurnalul de călătorie al împăratului Francisc I, din 1817, aflăm că aici, la Vama, un mare proprietar de terenuri silvice și patron industrial din vremea stăpânirii habsburgice, pe nume Manz, avea o „uzină” metalurgică, o forjă cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același timp, le îmbogățește. Muzeul domniei sale este plin de inedit. Cuprinde peste
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
noastre, exceptând fațada nordică. Ele impresionează ochii vizitatorului cu filigranul complicat și nemuritor, în aceeași măsură în care uimește claritatea alinierii iconografice și nuanța caldă și armonioasă de galben. Întreaga pictură murală a bisericii se integrează în complexul picturii mănăstirilor bucovinene și este apreciată, în acest context, că se impune ca „unul dintre cele mai importante monumente de artă românească veche”. („Pelerin în Bucovina”, Editat de Consiliul Județean Suceava, martie 2011). Frescele interioare ne atrag atenția chiar de la tabloul votiv de pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
persoanelor întâlnite se mărea și larma creștea în intensitate. Majoritatea celor întâlniți erau îmbrăcați în costume naționale. Am avut impresia că aceștia erau numai localnici. Mai târziu am aflat că aproape toți participanții la festivalul amintit, sosiți din întreg ținutul bucovinean, purtau costumul tradițional al locului pe care-l reprezentau. Trebuie să subliniez faptul că programul festivalului a avut, printre altele, „parada costumului popular”, manifestare deosebit de plăcută și urmărită cu emoție de un public numeros. Era un răspuns la nedumerirea noastră
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
țăranii câmpulungeni, din ceea ce oferea gospodăria. Aplicarea unei singure culori pe fondul alb al cămășilor și poalelor a fost frecventă până acum două secole. Alăturarea altei culori s-a făcut treptat, ceea ce a adăugat nuanțări delicate, discrete. În costumul popular bucovinean de astăzi bondița cu prim de dihor sau de jder, cu decor geometric brodat cu mătase și mărgele, purtat în zona Câmpulungului, reprezintă poate piesa cea mai spectaculoasă. Sumanele și-au impus valoarea artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe guler, clinii din față și buzunare. Confecționarea, dar mai ales împodobirea hainelor din blană: cojoace, cheptare, bondițe, a ridicat meșteșugul cojocăriei la rangul de artă a stilizării și broderiei artistice”. (Vezi „Portul popular bucovinean” în „Câmpulung Moldovenesc, repere turistice”, publicat de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Centrul de informare Europa, iulie 2009). Am observat în direct, inclusiv la manifestările noastre din tabăra de creație, când aproape toate doamnele s-au îmbrăcat în costume populare oferite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
convins „pe viu” că portul popular autentic nu a dispărut de pe aceste meleaguri, ci a devenit o emblemă a lor. Câmpulungenii îl poartă pretutindeni, cu mândrie, în zilele de sărbătoare, așa cum am observat chiar și în acele zile ale Festivalului bucovinean. CAPITOLUL IV ACTIVITĂȚI DIN PROGRAMUL TABEREI După ce am parcurs mai puțin de două sute de metri, am intrat în zona cu circulația interzisă temporar mijloacelor auto. Nu ne-a surprins această situație. Ambele trotuare și carosabilul, pe măsură ce avansam, părea tot mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
O să vă mărturisesc faptul că eu sunt bucovineancă la obârșie și mă mândresc cu asta. „Dor de Bucovina” poate pentru că niciodată, oriunde merg în lumea asta mare, nu simt fiorul acela al veșniciei așa cum îl simt atunci când pășesc pe meleagurile bucovinene, meleaguri binecuvântate de Dumnezeu printr-o frumusețe mioritică. Dacă Dumnezeu are o casă cu certitudine o are în Bucovina. De asemenea, de fiecare dată când pășesc pe iarba de un verde crud, cu miros de fân proaspăt cosit, sufletul meu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
asemenea, de fiecare dată când pășesc pe iarba de un verde crud, cu miros de fân proaspăt cosit, sufletul meu simte acea chemare a locului de unde îți tragi seva, de unde te hrănești spiritual și emoțional.” Ei bine, eu nu sunt bucovinean. Sunt născut la Caracal, în județul Olt. Acolo am copilărit, am mers la școală, am absolvit cursurile liceale și am lucrat în producție, ca tehnician auto, până la vârsta de 27 de ani. Cu toate astea, am înțeles-o foarte bine
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
reținut ora mesei de prânz, ne-am despărțit de grup și ne-am deplasat încet până în zona Casei de Cultură a municipiului Câmpulung Moldovenesc, în apropierea scenei pe care evoluau dansatori din diverse zone folclorice ale Bucovinei. Festivalul internațional „Întâlniri bucovinene” era în plină desfășurare. Am privit, am admirat frumusețea costumelor populare și măiestria în joc etalată de formațiunile reprezentative, am aplaudat și, după puțin timp, ne-am continuat plimbarea, lacomi în a vedea cât mai mult, de a simți pulsul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
caracter de noutate. Ne-am pierdut repede în zarva mulțimii de pe bulevard și am trecut în revistă toate tarabele aliniate de o parte și de alta, care se întreceau în etalarea și vânzarea bogăției de articole și sortimente cu specific bucovinean. Am descoperit foarte multe exponate ale meșteșugarilor, confecționate din lemn, de utilitate casnică, dar și artizanale, precum și articole din lut, ceramică, faianță și sticlă ori material plastic. Jucăriile pentru copii erau și ele prezentate în mare număr, de la cele simple
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
mese, ce să vă povestesc, nu mai era loc de altceva. În ordine desăvârșită fuseseră așezate platouri, farfurii, căni, tacâmuri, coșulețe cu pâine, boluri mari din ceramică. Nu mai rețin exact ce am mâncat, chiar dacă a fost ceva cu specific bucovinean, dar vă asigur că unele persoane au solicitat supliment, în timp ce altele nu au făcut față la tot ce aveau pe masă. Toate felurile de mâncare au fost delicioase, inclusiv desertul. Alte cuvinte referitoare la meniu ar fi de prisos. Credeam
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
spațiul creat să fie suficient manifestărilor ce urmau să se desfășoare. În capătul sălii era așezată masa pentru juriu. La peretele din spate nu erau decât amenajările permanente, fixe, care cuprindeau un cuptor uriaș, plită și alte accesorii specifice bucătăriei bucovinene. Nu mai rețin cine a spart gheața la prezentarea costumului purtat. Poate doamna Mariana Bendou, ajutată de soț, care cunoștea foarte bine fiecare element component, ca denumire, destinație și culoare, fiind vorba de o ținută din țara sa de origine
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
surse inspiratoare, dragostea fiind de cele mai multe ori legănată de natura din jur, lacul, pădurea, floarea constituind o prezență obișnuită în viața poetului, de mic având prilejul să fie sedus de misterul acestora, cutreierând pădurile și văile parfumate din nostalgicul tărâm bucovinean. Oglinda lacului adăpostind luna, stelele cerului: „Iată lacul! Luna plină/ Poleindu-l îl străbate,/ El aprins de-a ei lumină/ Simte-a lui singurătate. Tremurând ca unde-n spume/ Între trestie le farmă,/ Și visând o-ntreagă lume,/ Tot nu
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
cu studii în Germania, printre care, mai târziu, și Eminescu, dezbătând diferite probleme literare și citind creații literare. Simion Dănică publică un scurt articol despre antroponimul din numele Eminovici, sufixul ovici-evici, ce se regăsește în numele de familie bănățene, ardelene și bucovinene. În interesanta revistă descoperim semnăturile Veronicăi Porumbacu, Ștefan Georgescu, Titina Nica Țene,(”Chieia bătrânei “), G. Zarafu, Constantin Noica, Virgil Birou,(care semnează articolul “ Goga-poetul pătimirilor, profetul împlinirilor.“), Bianca Negrilă, Al.Florin Țene,( “Erosul ca artă în secolul al XVIII-lea
REVISTA EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772]
-
apere, chiar în Parlamentul European, din care cu onoare facem parte. Da, amintirile mele din copilărie, legate de Basarabia, chiar dacă se referă la doar două județe, Ismail și Cetatea Albă, sunt tot atât de frumoase precum cele povestite de refugiații basarabeni și bucovineni de prin toate județele Basarabiei și Bucovinei. Bineînțeles că ale mele vor fi întotdeauna mai frumoase și cum ar putea fi altfel când eu vorbesc despre bunăstare, despre Dunăre, despre ieșirea la Mare, despre Deltă, despre minunatele lacuri așezate ca
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
ceară colorată, cu ceară arsă, cu tusuri, etc. La urmă, ouălor li se dă luciu cu lac. În cultura populară actuala, ouăle împistrite sunt, mai mult, obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de români este înroșirea ouălor, care este o adevărată marca identitara și o îndeletnicire specială a fiecărei gospodine pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Paștelui, a fost vernisarea expoziției „Obiecte cu simbolistică pascală din Oprișeni”, la care și-a adus aportul directorul muzeului din s. Oprișeni, raionul Hliboca, osârduitorul arheolog și etnograf Nicolae Bodnariuc, directorul Școlii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaș demn de înaintași, anume grației sârguinței și hărniciei lui a
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
materiale pe tematică istorică, oglindind tradițiile culturale și moștenirea literară a înaintașilor - uneori fiind nevoiți s-o facă prin intermediul limbii lui Esop. „ZORILE BUCOVINEI” a fost și a rămas o adevărată oază a culturii naționale, a personalităților ilustre și talentelor bucovinene. Aproape toți membrii uniunilor scriitorilor din Ucraina, România, Republica Moldova, originari din nordul Bucovinei, au lucrat la ziarul nostru, majoritatea redactorilor-șefi ai publicațiilor românești din ținut, radiodifuziune și televiziune au fost colaboratori ai „ZORILOR BUCOVINEI”. Publicația noastră a fost și este
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
ziar. Această legătură spirituală, cu cititorii, o continuăm de-a lungul timpului și ne mândrim cu ea, deoarece, în prezent, când NU mai este susținut financiar de statul ucrainean, ziarul apare anume grație atașamentului lor față de îndrăgita publicație. 16 JURNALIȘTI BUCOVINENI VOR INTRA ÎN U.Z.P. - Ca președinte al Societății Jurnaliștilor Români Independenți, din regiunea Cernăuți, ați avut, promovați sau doriți contacte profesionale cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România? - Nicolae Toma: Primele relații cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România /U
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
a uitat de ea. Iar cu doi ani în urmă, pe temelia românească a fost înălțată o școală modernă, cu predarea în limba ucraineană. Ferește-ne, Doamne, de astfel de exemple! Desigur, și presa independentă, de limbă română, din ținutul bucovinean înstrăinat, are nevoie de sprijinul material al României, fără de care n-ar putea apărea. Simțind iubirea și susținerea Patriei-mamă, românii bucovineni ar fi mai tari în aspirații, mai uniți în cuget și în faptă și la recensământul ce se va
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
în limba ucraineană. Ferește-ne, Doamne, de astfel de exemple! Desigur, și presa independentă, de limbă română, din ținutul bucovinean înstrăinat, are nevoie de sprijinul material al României, fără de care n-ar putea apărea. Simțind iubirea și susținerea Patriei-mamă, românii bucovineni ar fi mai tari în aspirații, mai uniți în cuget și în faptă și la recensământul ce se va desfășura la sfârșitul anului curent, în Ucraina, declarându-se români, dar nu și „moldoveni”, cum doresc cei de la conducere. Ministerul Educației
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
informația ziaristei cernăuțene Halyna Eremița, activistă ce se află pe Euromaidanul din Kyiv, pe care o publicăm în rândurile de mai jos: ÎN TIMP CE CONTINUĂ RĂZBOIUL, ION POPESCU ÎI AȚÂȚĂ PE „TITUȘKI” PE ANTIMAIDAN „În timp ce în Kyiv continuă confruntările armate, deputatul bucovinean Ion Popescu din fracțiunea Partidului Regiunilor a fost observat printre cei care au luat cuvântul, la 18 februarie, pe scena AntiMaidanului din parcul Mariinskyi. În deosebi, deputatul poporului a declarat că protestatarii încearcă să repete scenariul din Bosna și Herțegovina
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]