690 matches
-
chiar din biserică; că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile și izvoarele de câștig ale acestei țări, și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferintă va sosi, și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
Autorului Faimoșii codri de odinioară ai României sunt doar o amintire. Căci dacă pe-atunci codrul era frate cu românul, azi el este frate cu străinul, iar românul a ajuns să nu mai fie frate nici măcar cu fratele lui basarabean, bucovinean și de mai departe (așa numita diasporă). Și altă dată românii au cunoscut vremuri de mare restriște (de pildă sub călcâiul de fier al turcilor, muscalilor sau ungurilor, respectiv în timpul ori după războaiele pustiitoare purtate cu aceștia), dar niciodată până în
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Idei literare și stil în opera critică a lui Alex Ștefănescu -Scurte însemnări- E o îndrăzneală să abordezi opera celui mai mare critic literar din România al secolului XXI, având în vedere causticitatea de bucovinean, prin părinți, și lugojan prin naștere a lui Alex Ștefănescu. Despre acest critic literar am mai scris, ocazional, nu laudativ, și datorită faptului că nu am înțeles culoarea pelerinei “cu țepi “ sub care se ascunde înțelepciunea și darul pedagogic al
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
a lui Petrea Tărănoaie”, cum îi plăcea lui însuși să i se spună, membru al Asociației Internaționale a Scriitorilor de Artă din Diaspora, omul care, din dragoste pentru dulcea sa Bucovină, și-a schimbat și numele în pseudonimul Constantin Rusu Bucovineanul și care a publicat volume de poezii inclusiv la edituri din diaspora românească din S.U.A. Pentru a întări afirmațiile de mai sus, vă rețin atenția cu una dintre poeziile scrise de acest om pătruns de patriotism, intitulată „Dor de Bucovina
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
a Republicii Moldova, Zilele ,,Convorbirilor Literare”, ,,Sărbătoarea Poeziei”, de la Iași, Colocviile revistei ,,Lumina” de la Panciova etc, etc. sunt doar câteva dintre momentele admirabile petrecute în acest foarte larg cerc de prieteni, de scriitori implicați activ și cu entuziasm în viața culturală. Bucovinean de origine, stabilit la Timișoara, nici nu se putea să fie altfel decât având conștiința unei misiuni pe care trebuie să o ducă la bun sfârșit. Și anume, de a face cunoscută, în primul rând, creația literară a scriitorilor români
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
nu-l rețin, colonel în rezervă, fost comandant al garnizoanei Câmpulung Moldovenesc. A subliniat și a condamnat lipsa de la activitățile culturale și educative a reprezentanților autorităților politice, așa cum,de altfel, au marcat și alți vorbitori, inclusiv poetul local Constantin Rusu Bucovineanul ori domnul Constantin Ghiron, de 50 de ani slujitor umil al cuvântului și scenei la Iași și Câmpulung Moldovenesc. Acesta m-a uimit cu forța cuvintelor sale în exprimare liberă și în versurile prezentate, dar și prin vocea-i puternică
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea și momentul dăruirii batistei - de la starea de viață
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
adică soția și copilul lor - un băiețaș drăgălaș de numai trei-patru ani - care ne privea timid, dar liniștit, cu multă curiozitate strânsă-n ochișorii săi frumoși. Doamna Alboi, la fel ca soțul și copilul, era înveșmântată în straiul popular tradițional bucovinean. A fost retrasă, în general. Prea puțin a vorbit cu câteva femei din grupul nostru care au întrebat-o câte ceva. Permanent a stat lângă soțul său, cuminte, cu privirea mai mult în jos, timidă. Copilașul, o dulceață de băiețel, era
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare. Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae ... Citește mai
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare.Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae ... IX. SLALOM
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Dar, din păcate, ea se bazează pe o singură mențiune, a lui Ioan Slavici (art. Cutreierările lui Eminescu): În urma stăruințelor fratelui său, el a trecut apoi la Blaj și mai târziu la Beiuș, unde și urmau pe timpul acela studiile câțiva bucovineni..." (I. Slavici, op.cit., p. 215). Mențiunea este amendată de un bine cunoscător al drumurilor poetului, G. Bogdan-Duică: "Într-un singur loc, numai o dată, d. Ioan Slavici a pomenit că Eminescu ar fi fost și în Beiuș. De atunci nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
A debutat în „Iașul nou” în 1950, iar editorial, cu volumul Din Nord, în 1972. Prima și principala temă a poeziei lui D. este un puternic sentiment al tradiției. Cel dintâi volum o și conturează în datele ei caracteristice: „Nordul” bucovinean, cu istoria și geografia lui arhaică, cu o umanitate viețuind eminescian, înfrățită cu arborii și izbucnind în sângele poetului sau mocnind într-un prezent perpetuu, dătător de identitate și energie existențială („Străbunii vin și ne ocupă gândul”). D. e un
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
de istorie, filosofie și limba română; între profesorii preferați se numără Sextil Pușcariu. După o specializare de doi ani la Viena (1914-1916), funcționează ca profesor de geografie la Liceul de Băieți din Suceava (1916-1918), unde intră în conflict cu unioniștii bucovineni, care îl acuză de sentimente filoaustriece. C. pleacă din Suceava și, după scurte treceri ca profesor prin Oravița și Timișoara, se stabilește la Caransebeș, ca profesor titular definitiv al Liceului „Traian Doda”. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, al
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Literare și Folclorice „Dimitrie Onciul”. C. desfășoară o activitate intensă de valorificare a moștenirii culturale a românilor din nordul Bucovinei, editează analele „Țara Fagilor” (din 1992), revistele trimestriale „Miorița” (din 1992), „Codrul Cosminului” (din 1993), „Calendarul creștin ortodox al românilor bucovineni” ș.a. Este autor al unor colecții de folclor din Bucovina, apărute începând din anul 1992. Colaborează la Folclor din Țara Fagilor (Chișinău, 1993). Scrie, de asemenea, poezie și schițe cu caracter istorico-documentar. Culegeri: Cucule, ce pene porți? Cântece de cătănie
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
călare pe balaur, stăpânirea stihiilor atmo- sferice etc. (24). g) Abia în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea încep să apară mențiuni mai substanțiale (credințe și legende) referitoare la solomonari din zone românești din afara Ardealului, datorate în special folcloriștilor bucovineni Sim. Fl. Marian și Ion G. Sbiera (170). Despre relația dintre solomonari și balauri vorbește și Ion Creangă în cunoscuta sa nuvelă Moș Nichifor Coțcariul (1877). Evreica Malca, fiica jupânului Strul din Tg. Neamț, nu este înspăimântată doar de lupi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin depopularea unor zone românești destul de Întinse din Austro-Ungaria”. Același punct de vedere fusese exprimat și Înainte de Primul Război Mondial, atunci cînd se recunoștea că la Începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, În SUA se aflau puțini basarabeni, bucovineni, macedoneni și evrei din România, În comparație cu țăranii din Transilvania și Banat, dar că „pe la 1900 aproape nu mai era oraș mai Însemnat din care românii să lipsească”. Așadar, opiniile specialiștilor converg către convingerea că, la sfîrșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
phase known in Romanian parlance as Mia și drumul, a thousand dollars and home again”. Deși problema comportă Încă discuții, considerăm că putem vorbi despre o emigrație a românilor În SUA În deceniul ce precedă izbucnirea Primului Război Mondial, chiar dacă mulți transilvăneni, bucovineni și bănățeni se Întorceau În țară. O deplasare permanentă de populație, constantă chiar numeric, din această regiune a Europei către America nu poate fi pusă la Îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de nereușita Încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decît că, probabil, „cîteva colonii românești s-ar afla În Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe, nu avem mai mult ca 4-5 mii de Români Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de dincolo de Ocean. Oricare altă Încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. În cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem Întreba dacă nu cumva prima perioadă de emigrare, În care au intrat, cu precădere, transilvăneni, bănățeni și bucovineni - sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, Înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva În altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că „În anul 1911, Telegraful Român Își asigura cititorii că numărul românilor din Statele Unite ale Americii a ajuns la circa 150.000”, considerînd Însă cifra inexactă și argumentînd acest fapt. În același an, recensămîntul din Canada Înregistra 9.960 de bucovineni și 5.875 de români, laolaltă cu bulgari. Andrei Popovici accepta faptul că În 1914 numărul românilor emigrați În SUA atinsese cifra de 135.000. Vasile Netea, un cercetător deci, presupunea că, Înainte de Primul Război Mondial, În America trăiau circa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Mihai Bodnar-Bodnărescu, Gheorghe Timiș și Vasile Cârste). Evenimentele revoluționare din Bucovina s-au desfășurat în strânsă legătură cu cele din Principatele Române și din Transilvania. La 8/20 mai 1848 a avut loc la Cernăuți o mare adunare națională a bucovinenilor, la care au participat reprezentanți ai diferitor pături sociale, naționalități și confesiuni. Un rol important în timpul acestor evenimente l-au avut frații Hurmuzaki. Principalele revendicări ale bucovinenilor erau separarea Bucovinei de Galiția și constituirea ei într-o provincie autonomă, conservarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
20 mai 1848 a avut loc la Cernăuți o mare adunare națională a bucovinenilor, la care au participat reprezentanți ai diferitor pături sociale, naționalități și confesiuni. Un rol important în timpul acestor evenimente l-au avut frații Hurmuzaki. Principalele revendicări ale bucovinenilor erau separarea Bucovinei de Galiția și constituirea ei într-o provincie autonomă, conservarea naționalității române și crearea de școli naționale, dezrobirea țăranilor prin desființarea clăcii și dijmei. Un rol important în timpul revoluției l-au jucat și revoluționarii moldoveni, care în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1848 s-au aflat în refugiu în Bucovina și mai mulți revoluționari români din Transilvania, printre care Aron Pumnul, care avea să rămână și să activeze mai departe aici, George Barițiu, Timotei Cipariu. Unul din rezultatele imediate ale colaborării românilor bucovineni cu revoluționarii din alte teritorii românești a fost editarea la Cernăuți a primului ziar cu text bilingv, român-german, „Bucovina“. Primul număr al acestui ziar a apărut la 4 octombrie 1848 ca săptămânal, iar de la 1 ianuarie 1849 ca bisăptămânal. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Iraclie Porumbescu, iar responsabil pentru „partea românească“ a ziarului - Aron Pumnul. La acest ziar au colaborat și au publicat lucrări valoroase Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Gheorghe Asachi, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Șaguna, George Barițiu etc. Principala realizare a românilor bucovineni în timpul revoluției a fost proclamarea autonomiei Bucovinei, prin Constituția din 4 martie 1849. Procesul de realizare a autonomiei Bucovinei s-a tergiversat însă mai bine de 10 ani. Abia la 26 februarie 1861 a fost adoptată o nouă Constituție imperială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dieta Bucovinei a fost constituită din 29 de deputați, aleși în patru curii electorale, pe lângă care erau numiți de către împărat, ca deputați, episcopul (din 1873 mitropolitul) Bucovinei și, din 1875, rectorul Universității din Cernăuți. Această lege electorală a asigurat românilor bucovineni până în 1911 o majoritate absolută sau relativă în Dieta Bucovinei. La primele alegeri pentru Dietă, desfășurate în martie 1861, românii au obținut 17 mandate din totalul de 30 de locuri. Până la sfârșitul stăpânirii austriece toți președinții Dietei, cu o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]