889 matches
-
614. Plasa Măcin cuprindea 15 comune, după cum urmează: Balabancea, Carcaliu, Carjilari, Cerna, Coium Panar, Garvăn, Greci, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu Nou, Turcica și Văcărești 615. Plasa Babadag cuprindea 23 de comune, printre care: Alibeikioi, Armutlia, Babadag, Beșkioi, Beidaud, Bugeac, Caramankioi, Caranasip, Casapkioi, Casamcea, Ciamurli de Sus, Ciamurli de Jos, Ciucorova, Congaz, Enisaia, Jurilovca, Nalbant, Ortakioi, Potur, Sarikioi 616. Plasa Sulina cuprindea 11 comune, după cum urmează: Ahmedie, Cara-Orman, Ceatal-Kioi, Letea, Chilia Veche, Kilirlez, Pardin, Periprava, Satu Nou, Știstonea și Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mihai Ionescu Dobrogeanu afirma că acesta "este un sat (...) nou, fondat în urma războiului din Crimeia, de români și bulgari veniți din Basarabia"1009. Spe deosebire de satul Cataloi, satul Enikioi "este mai vechiu și a fost înființat de tătarii din Bugeac"1010. În satul Cataloi exista o biserică ortodoxă construită de către locuitori în anul 1874, având hranul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica din satul Enikioi avea hramul "Sf. Treime" și a fost construită de către locuitori în anul 1869. Fiecare din cele două
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
640 erau români, 638 turci, 224 tătari, 210 bulgari, 32 găgăuzi. După desființarea județului Silistra Nouă, la 20 martie 1879, s-a integrat în cadrul județului Constanța, plasa Silistra Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Haimankioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parakioi, Regep-Cuiusu și Satul Nou. Dintre acestea, 21 erau comune rurale, în timp ce Ostrov și Cuzgun erau comune urbane 1426. Orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hârșova cuprindea, în anul 1903, următoarele comune rurale: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog și Urumbei 2597. Plasa Silistra Nouă, situată în sud-vestul județului Constanța, cuprindea, la începutul anului 1903, următoarele comune rurale: Almalău, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Bairam-dede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Dobromir, Esechioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Hairanchioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parachioi, Regep-Cuiusu și Satu Nou2598. Prezentând situația financiară a comunelor rurale, prefectul județului Constanța evidenția sumele alocate pentru plata salariilor diverșilor funcționari din cadrul administrației comunale a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de comune rurale, 200 de sate și 26 de cătune, în timp ce, județul Tulcea cuprindea 55 de comune rurale, 121 de sate și 19 cătune. Astfel, comunele rurale din cadrul județului Constanța erau: Agemler, Alacap, Aliman, Almalău, Asarlâc, Azaplar, Bairamdede, Beilic, Biulbiul, Bugeac, Calfa, Canlia, Carabacî, Caraharman, Caranlâc, Caraomer, Caratai, Carol I, Carvan, Cavaclar, Cazil-Murat, Chioseler, Chiragi, Cicracci, Ciobanu, Cobadin, Cocargea, Cochirleni, Dăieni, Dobromir, Edilchioi, Enghez, Enigea, Enișemlia, Esechioi, Gargalâc, Gârliciu, Gârlița, Gheringec, Ghiuvegea, Ghizdărești, Hairanchioi, Hasancea, Lipnița, Mamut-Cuiusu, Mârleanu, Murfatlar, Musurat, Oltina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
subprefecți comunelor din acest județ în decursul lunii februarie"3053. Astfel, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Cartal, Ciobanu, Tașpunar, Topalu, Sarai, Seimeni, Satischioi, Gârliciu și Ghizdărești 3054. Totodată, administratorul plășii Ostrov a inspectat comunele: Lipnița, Oltina, Parachioi, Almalău, Eschichioi, Bugeac, Regep-Cuiusu, Dobromir, Caraulac și Satu Nou3055. La 15 februarie 1911 administratorul plășii Constanța a inspectat comunele Casapchioi și Caranasuf, iar la 16 februarie 1911 a inspectat comuna Cogealac 3056. La 22 februarie 1911 același administrator a inspectat comuna Toxof, iar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Engi-Mahale, Hasancea, Osmancea, Cobadin, Murfatlar, Techirghiol, Caracicula, Mustafacî, Ghiuvenlia, Cavaclar, Docuzaci, Caraomer, Chiragi, Sarighiol și Ghelengec 3059. În aceeași lună, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Ciobanu, Seimeni, Saraiu, Tașpunar, Topalu, Ghizdărești, Gârliciu, Cartal, Satischioi, Almalău, Oltina, Carvan, Caraulac, Dobromir, Bugeac și Parachioi 3060. La 1 mai 1911 Direcția Administrației Generale a Personalului și a Contenciosului din cadrul ministerului de Interne îl informa pe domnul Gheorghe Coandă, căpitan în rezervă, în legătură cu faptul că "prin înaltul decret regal nr. 1 605 din 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ani de viață românească, București, 1928, p. 237. 56 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 224; Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 347. 57 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 216. 58 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 328; Al. P. Arbore, "Cotul Bugeacului. O încercare de reconstituire istorică a unui ținut dobrogean", în Analele Dobrogei, nr. 3, Constanța, 1921, p. 358. 59 Tudor Mateescu, Permanența și continuitatea românilor în Dobrogea, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București, 1979, p. 40
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lecție de morală deosebită... --Și ce anume spune cronicarul? --Scrie că: “Dumitrașco-vodă au sfătuit cu Șeremet (comandantul oștirii rusești n.n) să scrie o carte (scrisoare n.n) în limba turcească la sultanul, ca să să închine și el, cu tot Bugeacul (tătarii n.n), că, neînchinându-să, pe urmă n-a fi bine de dânșii. Și au pus Șeremet un copil al lui ce știe scrii bine turcește, iar Dumitrașco-vodă au dzis că n-a pute copilul scrie cu dăscălie, fiind tânăr
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Toți s-au grupat în jurul lui Ștefan Petriceicu și, ,,sprijiniți și de polonezi și de cazaci, au ocupat Iașii, unde Petriceicu s-a instalat domn”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 113 footnote>. De acolo, oastea moldo-polono-cazacă a jefuit complet Bugeacul, profitând de absența oștilor tătărăști. A fost una din cele mai devastatoare acțiuni anti-tătărăști din istoria noastră. O oaste turco-tătară a fost spulberată pe 5 decembrie 1683 la Tilgrotin . Urmarea a fost uciderea a peste o sută de mii de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
A fost una din cele mai devastatoare acțiuni anti-tătărăști din istoria noastră. O oaste turco-tătară a fost spulberată pe 5 decembrie 1683 la Tilgrotin . Urmarea a fost uciderea a peste o sută de mii de tătari de ambele sexe, tot Bugeacul a fost dat pradă flăcărilor, iar cadavrele se întindeau pe o distanță de patru mile. Numeroși robi creștini au fost eliberați, în timp ce o mulțime de tătari au căzut la rândul lor în robie”<footnote Ion Nistor, op. cit., p. 134 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care mai zicea că trebuie să fi purtat numele: Volfgang Ludvigovici Șmit; sau Guido Cezarevici Aspramontov - dacă nu cumva Jeanjac Jeanjacovici Dupontov... De aceea, când - după 1918 - „Bessarabia” a devenit: Basarabia, Mana era un... sat-nou cum Întâlneai cu zecile În Bugeacul colonizat, Însă pe care le numărai pe degetele unei mâini În Codru și În Țara de Sus (adică În centru și În nord). Locuitorii Manei: foste suflete, slugi, aduse din Rusia, foști rătăcitori prinși, siliți să se fixeze. Ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Se pare că noi am venit Încoace... - adică Încolo, acolo a rămas Basarabia, săraca... - nu călări, ci la coada oii; nu cu lănci - cu bâte... Drumul Oilor... - Dar Drumul Oilor nu trecea prin ținutul Orheiului, ci mult mai jos, prin Bugeac. - Mai treceau oile și pe-aici, după cum treceau și mai sus, pe la Soroca. După aceea coborau pe Bug, pe Nipru, până la marea cea mare... - care erau, În fapt, trei... - De unde știi de... coborâre? - Nu știu. Presupun - altfel ce-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
produs în urma expediției victorioase a sultanului Soliman (Suleyman) Magnificul, din august-septembrie 1538. Pentru a-și asigura supunerea principatului și sub pretextul curmării vechilor „gâlceve” de hotar, Soliman a rășluit din teritoriul Moldovei o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind noua raia a Tighinei (Bender). Hotarul țării a fost astfel strămutat de la satul Sălcuța, pe râul Botna, în linie dreaptă până la sud de Grădiște, atingând Ialpugul la nord de Javgur, iar apoi de-a lungul Ialpugului spre hotarul raialei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Bender). Hotarul țării a fost astfel strămutat de la satul Sălcuța, pe râul Botna, în linie dreaptă până la sud de Grădiște, atingând Ialpugul la nord de Javgur, iar apoi de-a lungul Ialpugului spre hotarul raialei Chilia. Pierderea Tighinei și a Bugeacului a reprezentat o amputare gravă a trupului Moldovei. Transformate în bastioane otomane, acestea reduceau și mai mult posibilitățile de manevră ale domnitorilor Moldovei. Cete de tătari au început să se așeze în această zonă, determinând plecarea unor localnici spre nord
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
zonă și transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) și-a îndreptat privirile către Rusia și în 1656 „s-a parafat primul tratat” între cele două state. Ne reține atenția art. 4, care se referea la regiunea Bugeacului și la cetățile răpite Moldovei și trecute la „păgâni”. Țarul Alexei Mihailovici urma să-și ajute aliatul ca «cetățile acelea... să fie iarăși hotarul țării noastre și în stăpânirea noastră (a Moldovei - n. ns.), precum au fost dintru început la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 13/24 aprilie 1711, mai curând o diplomă, decât un tratat propriu-zis. Interesează aici în mod deosebit art. XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmând să redobândească, după înfrângerea turcilor, teritoriile ocupate de aceștia. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, un act încheiat nu cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a se „putea întinde în viitor mai departe în paguba imperiului turcesc, potrivit dorinței politicii Ecaterinei a II-a”. S-a rotunjit Noua Rusie „dând siguranță Odesei, născută de curând, care până acum era mereu îngrozită de tătarii neastâmpărați din Bugeac”. S-a dat o puternică lovitură vieții economice a Principatului, „prin smulgerea din trupul ei a celei mai roditoare părți”. Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută și pentru bogăția
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
două raiale, situație considerată ca o primă știrbire adusă teritoriului moldav. O a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a produs în urma expediției sultanului Soliman Magnificul, în august-septembrie 1538, fiind luată o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind raiaua Tighina (Bender). Transformate în bastioane otomane, aceste raiale au redus posibilitățile de manevră ale domnitorilor. În ciuda pierderilor teritoriale, ființa de stat s-a menținut, în condiții grele, având o autonomie limitată în raporturile cu puterea suzerană de la Stambul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 13/24 aprilie 1711, mai curând o diplomă decât un tratat propriu-zis. Interesează aici, în mod deosbit, articolul XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenița, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, Marele Ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmărind să redobândească după înfrângerea Turciei, teritoriile ocupate de aceasta. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, în valoroasa lui monografie istorică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
familie și-ar schimba religiunea sfintei Biserici a Răsăritului sau și-ar călca credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lemne nu erau și se foloseau la încălzire cocenii, paiele, ciurlanii. Mâncarea, mai modern, se făcea la primus folosindu-se gaz lampant. În 1935 s-a resimțit din plin seceta. Guvernul de atunci a înființat cantine în toate comunele din Bugeac, deci și în Tabacu. Nimeni nu a suferit de foame. Poșta era spaima mea. Mi-era frică să nu vină suspendarea din post în avantajul cuiva cu o vechime mai mare. Și iată-mă la 1 octombrie fără post, singura
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-a predat orzul iar cu banii încasați s-a mers la depozitul de cherestea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]