976 matches
-
educație, de respect, spiritul de tavernă al femeii. Apelativele cu care îl apostrofează și imprecațiile dovedesc un adevarat idiolect al personajului feminin, plin de culoare și fără perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
educație, de respect, spiritul de tavernă al femeii. Apelativele cu care îl apostrofează și imprecațiile dovedesc un adevarat idiolect al personajului feminin, plin de culoare și fără perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
A MUNCII Școala normală „Al. Vlahuță" de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău" din Șendriceni, cumpărată de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău" din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învățământului și destinată acestei școli, avea sălile de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu fluier
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
coadă (2); copilărie (2); cornută (2); existență (2); femeie (2); lactate (2); negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal domestic; animal erbivor; animal mare; animal, lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fel de cereale al cărei însămînță are el, crezîndu-se că acela fel va rodi mult în anul viitor; de acel care are mai puțină cenușă, sau nu se samănă defel, sau foarte puțin, fiindcă se crede că puțin va rodi. Buhai Cînd ți-a veni buhaiul* de s-a rîncăi* la poartă, să te ații la vreun pericol. Să nu întorci buhaiul iarna, că nu ține. Bujor Bujorul pe la noi [Tecuci] nu se cultivă în grădină, neavînd cine să-l aducă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însămînță are el, crezîndu-se că acela fel va rodi mult în anul viitor; de acel care are mai puțină cenușă, sau nu se samănă defel, sau foarte puțin, fiindcă se crede că puțin va rodi. Buhai Cînd ți-a veni buhaiul* de s-a rîncăi* la poartă, să te ații la vreun pericol. Să nu întorci buhaiul iarna, că nu ține. Bujor Bujorul pe la noi [Tecuci] nu se cultivă în grădină, neavînd cine să-l aducă din pădure, deoarece cine-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are mai puțină cenușă, sau nu se samănă defel, sau foarte puțin, fiindcă se crede că puțin va rodi. Buhai Cînd ți-a veni buhaiul* de s-a rîncăi* la poartă, să te ații la vreun pericol. Să nu întorci buhaiul iarna, că nu ține. Bujor Bujorul pe la noi [Tecuci] nu se cultivă în grădină, neavînd cine să-l aducă din pădure, deoarece cine-a muta ori a aduce rădăcini ori sămînță nu va mai face copii. Buratec Cînd auzi cîntînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea în așternut, udîndu-se în locul ță rușului de care a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vecie. Unii zic că într-un an încă cineva a văzut doi urieși: un bărbat și o femeie. Dar cine știe dacă o fost adevărat? Dreptu-i că numai numele locului a rămas, de-i zice Grota Urieșilor”. 19. Pădurea Pielea Buhaiului “Umblă vorba din bătrâni că într-o altă vreme, nu știm când o fost, un om sărac de aici din Motocești s-o dus la boierul din sat, care avea aice moșie, și a cerut și el o bucată cât
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o întâmplat că în clipala aceea când s-o înfățoșat la boier, aista era cu Duminica în față, că era bine chefuit. Săteanul ca să nu pară lacom, o zis boierului ca să-i deie din pădure cât o cuprinde pielea unui buhai. Da el avea, musai, un plan, al lui. Cum boierul o fost de acord cu această învoială, neștiind însă ce plănuia gospodarul, acesta din urmă s-o dus acasă, o luat o piele mare a unui buhai, adică taur cum
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cuprinde pielea unui buhai. Da el avea, musai, un plan, al lui. Cum boierul o fost de acord cu această învoială, neștiind însă ce plănuia gospodarul, acesta din urmă s-o dus acasă, o luat o piele mare a unui buhai, adică taur cum ar veni și o tăiat-o într-o fâșie lungă, lungă și îngustă. Ca să-și respecte cuvântul dat, boierul a fost de acord cu măsurarea bucății de pădure cu acea piele. Și a fost o bucată măricică
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a fost de acord cu măsurarea bucății de pădure cu acea piele. Și a fost o bucată măricică și ea a rămas a țăranului care l-o păcălit pe boier. De atunci bucata asta de pădure se numește Pădurea Pielea Buhaiului”. 20. Legenda despre “Podul de Piatră” “Despre podul aista din Căiuți, la miazănoapte de satul Gârbovana se spune din vechime că a fost construit de chiar Ștefan cel Mare. Spun unii că ar fi fost pe la anul 1490 sau câțiva
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
placul povestitorului. Aceeași oralitate mai impune predilecția lui Creangă pentru o reprezentare scenică. Iată o scenă ce-l apropie de schițele lui Caragiale: „ — Ură tu, măi Chiriece, zic eu lui Goian; și noi, măi Zaharie, să pufnim din gură ca buhaiul; iar iștialalți să strige: hăi, hăi! Și-odată și începem. Și ce să vezi? Unde nu se ia hapsâna de nevasta lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul, să dea colacii în cuptor. — Vai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Oralitatea e susținută de stilul direct al dialogului în care sunt implicați colindătorii ce se pregătesc de pornirea alaiului prin sat. Nică, precum un adevărat regizor, distribuie rolurile: Chiriac este urătorul, iar Nică însuși cu vărul său Zaharie țin locul buhaiului. „Reprezentarea e abia la început, dar povestitorul ține să o percepem în desfășurarea ei „naturală-. De aceea, ni se adresează astfel: „Și ce să vezi?ăcititorul / ascultătorul imaginar). Din această „reprezentație nu lipsește interjecția „hăi, hăi!, atât de sugestivă pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
părinți, naratorul își continuă relatează prin detalii referitoare la câteva dintre poznele copilăriei. El își amintește de sine participând direct la ritualurile de Sfântul Vasile ăAnul Nou), făcându-și zornăitoare dintr-o vezică de porc și alăturându-se cântăreților din buhai în cadrul unor manifestări festive atât de zgomotoase încât îi irită pe ceilalți săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de bordeie din lunca Dunării, aici ne aflăm în altă țară-. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt goniți de gospodarii furioși arată că unii țărani preferau o sărbătoare mai liniștită uneia ce era, de fapt, un ecou al ritualurilor păgâne privind fertilitatea. Pentru criticului Muguraș Constantinescu, un subiect de interes a fost constituit de statutul bătrânilor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
duritatea și violența vor fi răsplătite, mai devreme sau mai târziu, cu aceeași monedă; p. 195, r. 39 41 : „Oșlobanu, prost-prost, dar să nu-l atingă cineva cu cât e negru sub unghie, că-și azvârle țărnă după cap, ca buhaiul”ofensarea unei persoane subapreciate poate dezveli un caracter aprig, combativ, orgolios și irascibil; p. 199, r. 6 9 : „mulți lăsându-și nevestele câte cu doi-trei copii acasă, în creierii munților, venise la Folticeni să se pricopsească de învățătură...” în ideea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să trag de frânghiile aduse pe dinăuntrul ei”. „L-am scos mort!” încheie dânsul. „Dar unul a scăpat”, susținui satisfăcut. „L-am vândut măcelarului, că era bou”, mai spuse Johann Tzindl, strigând în urma mea, că vaca e iar bătută de buhaiul primăriei, de același taur, prea mare și căpățânos, din pricina căruia vita era pe ce să-și dea sufletul. „Fără să-ți dai seama, în cartea despre carne se amestecă și sufletul, ca o lighioană strecurată fără motiv și de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Vipera berus și vorianta prester), șarpele de pădure (Coluber langissinus), șarpele de alun (Caranella austriaca), gușterul (Lacerta viridis), iar prin poeni și pajiști, șopârla (Lacesta agilis). Amfibienii, întâlniți în ochiurile mlăștinoase-băltoase din această zonă, sunt reprezentați prin tritoni (Triturus vulgaris), buhai de baltă (Bombina bombina), cunoscutele broaște de lac (Rana esculenta, Rana ridibunda), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă verde (Bufa viridis) și brotăcelul (Hyla arborea). Pe unele suprafețe mlășinoase din amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Calosoma sycophanta), fluturele arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Hydrometra stagnorum, rădașca (Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri). În micile ochiuri de apă își fac apariția amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), tritonul cu creastă (Triturus cristatus); în interiorul pădurii se găsesc: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
carasul (Carassius auratus gibelio), bibanul soare (Lepomis gibbosus), boarța (Rhodeus sericeus amarus) și țiparul (Misgurnus fossilis). Dintre amfibieni sunt ocrotiți: broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), buhai de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina). Dintre reptile apar: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix) și șarpele de apă (Natrix tessellata). Este o prelungire a Rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]