292 matches
-
sosit repede, m-a strigat și m-a privit: — Ce faci, plângi? — Nu, mamă, mă uitam și eu la cărți. Mi-a fost drag să fiu mama voastră! — Taci, nu contează, trăiești! mi-a spus ea. Va fi bine! Tre buie doar să descurcăm un pic lucrurile! Oare îmi auzise gândurile mai devreme? A folosit exact aceleași cuvinte ca și mine! Mi-am luat cu mine Micul Prinț, Camus - teatru și John Steinbeck - La răsărit de Eden. Am plecat . Am închis
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
care după aceea a preluat-o Miloșevici, o sinteză de comunism cu națio‑ nalism. Deci Ceaușescu începuse să-și construiască această bază. Și asta a făcut tranziția noastră extraordinar de dificilă. Finalmente, ca să fi scăpat de comunism, ar fi tre‑ buit să ne fi amputat o parte din noi înșine, în timp ce pentru ceilalți a fost suficient să înconjoare trei cazărmi rusești și să oblige Moscova să plece cu tancurile ei cu tot. V.A. : N-am auzit niciodată această teorie. A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
acest interviu, a zis : „Foarte bine. Uite, e și 10 mai, să-l dăm pe post !“. Am venit la 7.30 seara ca să asigur emisiunea. Când am ajuns la Televiziune, am aflat că Emanuel Valeriu a hotărât că difuzarea tre‑ buie amânată la miezul nopții. A.M.P. : Emanuel Valeriu, care era directorul general al Televiziunii. V.A. : Da, iar RĂzvan era președintele Radio-Televiziunii. A.M.P. : Și Emanuel Valeriu, care colaborase o perioadă la Europa Liberă, deci atitudinea lui este inexplicabilă. V.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și care era profesor de istorie medievală, ca soțul meu, și ca primul președinte al Ungariei, József Antall. Laar citise o singură carte de Milton Friedman când a ajuns la guvernare, dar din cartea aia el a înțeles că tre‑ buie să construiești un stat puternic, care să poată întări contractele, să n-ai corupție și să tai oportunitățile care fac corupți. Și cum tai oportunitățile de a fi corupt ? Reducând rolul statului în economie. Ungaria și Estonia au scos totul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care era un student doctoral, așa cum îl văd eu azi, cu ochii mei de profesor, și care azi conduce Troika în Grecia, o tribună, să pledeze pentru reforme. Azi se ocupă de greci. FĂceam eu pe moderatorul pentru că cineva tre‑ buia să vorbească cu el în engleză, iar eu venisem de la Harvard și eram studenta lui Jeffrey Sachs, deci eram, de fapt, îndoctrinată cu aceste idei. Credeam că fac bine. CĂ până la noi în România fuseseră în tranziție șase ani la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dat de nemulțumirea Partidului Democrat, cu rolul mai curând subordonat pe care îl avea în coaliție. V.A. : Dar ei fuseseră mulțumiți la început, când s-a creat Convenția. A.M.P. : N-au putut coabita cu țărĂniștii. Cu țărĂniștii, tre‑ buie spus, era și foarte dificil de coabitat : erau autiști, nu aveai ce vorbi cu ei, nu hotărau niciodată nimic. Tre ceau luni întregi și nu se hotăra nimic. Ciorbea e un om care paralizează decizia. Deci a fost un amestec
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că e mai bine și pentru ei. Era de exemplu, Fenechiu și alți oameni care oricum au ajuns în pușcărie. V.A. : Da, dar ei sponsorizau partidul. De aici cred că începe corupția unora. Ei, când ajung la guvernare, tre‑ buie să-și scoată banii pe care i-au dat în campanie. Aici e o pârghie la care n-a acționat nimeni : controlul banilor de campanie a partidelor. A.M.P. : S-a mai acționat, dar degeaba. În sfârșit, la al treilea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
slăbiciunea liberalilor. TĂriceanu, care zilele astea își face partid, l-a ridicat pe Voiculescu, pentru că el era mai slab decât BĂsescu în lupta dintre ei doi. Nu vreau să spun că a fost integral vina lui, dar nici că tre‑ buia să câștige cu orice preț disputa cu BĂsescu. Deci el a făcut un enorm compromis ca să rămână la guvernare - mă lipsesc de guvernarea liberală cu prețul Ăsta ! - și a făcut compromisul politic, l-a băgat pe Voiculescu. După aceea Crin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
verificabilă și performanța lui, sperăm să se ridice câțiva dintre ei care să fie buni administratori nați‑ onali. Oameni precum Klaus Iohannis sau primarul din Brașov, acest gen de oameni. Dar e o speranță destul de modestă pentru că și ei tre‑ buie să facă unele compromisuri ca să fie eficienți, pen‑ tru că alocarea guvernamentală e discreționară. Și atunci ne întoarcem la proiectul acesta al nostru, care este sin‑ gurul proiect, deși pe termen foarte lung, de suprave‑ ghere continuă a actului de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de recepționar și acela tocmai a cumpărat tot orașul, îl pândește trei zile să îi ceară scuze și, când acela are aerul că nu își mai amintește de unde îl cunoaște, îl omoară a doua oară, de-a binelea. Nu tre‑ buie să ne temem de cei superiori, niciodată, numai de cei care se simt inferiori și cine i-a făcut deja un rău cuiva devine și mai periculos, oamenii nu caută ierta‑ rea - de asta creștinismul și budismul sunt religii de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la fratele ei, dincolo de Rin. Nu mai am părinți să-mi caut adăpost lângă ei, dar fratele meu o să mă primească să-mi sfârșesc zilele triste la casa lui... — N-ai aici tot ce vrei? Ai Înnebunit? Ce-ți tre buie să pleci la case străine? Întrebă Hildebrand cu pleoa pele lipite de somn. — Aici nu mai e casa mea. E casa unui tiran necredincios, care mi-a adus plocon o bastardă. Culmea, tocmai eu să-i cresc fructul adulterului. M-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cruță pe nimeni. — și dacă-ți voi aduce dovezi, Bertold? Atunci vai lui! Bertold sări În picioare cu acea ex presie amenințătoare care-i făcea pe vasalii lui să tremure. Vai lui! Necredința față de suzeran e o crimă care tre buie pedepsită exemplar, ca să-i Împiedice și pe alții să ur meze același drum. Unde am ajunge, dacă vasalii noștri nu și-ar mai respecta jurămintele de supunere și credință? Dar la Molsheim trebuie să mergem! Vrei să se spună că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Dar fața nu i se vedea. Sub viziera ridicată a coifului nu se zărea decât o pată nelămurită. Tânărul prinț se trezi speriat. Se ridică dintr odată dintre pernele Înalte de mătase cu flori albastre și-și spuse că tre buie să-l Încunoștințeze pe fratele lui de tot ce se Întâm plase cu Adelheid. Să-i spună că, după câte se părea, dom nița fusese răpită de Eglord, că Bodo zăcea grav rănit sus la mâ năstire, la Sfântul Petru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
umorul și celelalte prostioare -, pentru ca, la corec tură, distinsul universitar să-mi traseze pe foaia de hîrtie, dintr-un colț în altul, un mare X și să-mi spună : „Uite ce fac eu cu lucrarea ta !“. Nu cu oralitatea tre buia să încep, ci cu homerismul, care este, de altfel, trăsătura fundamentală a scrisului lui Ion Creangă. Cum eu nu auzisem pînă atunci de așa ceva, m-am convins că profesorii universitari sînt o grozăvie, ceea ce m-a determinat să apelez la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
viața lui. A început Bazil, care a spus că cel mai nefericit a fost în momentul în care, cînd avea vreo 15 ani, i-a murit tatăl. Toți am început să-l compătimim. Bazil ne-a povestit cum a tre buit el să se maturizeze forțat încă din ado les cență, să devină responsabil, să-și ia în serios rolul de bărbat al familiei. După mărturi sirea lui, am început să-l privim cu respect. / Apropo de „cu respect“ : pe vremea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ceva pe-acolo. Ce - asta însă a rămas mult timp, pentru mine, un mister. Astfel încît, la vremea adolescenței, cînd venise vremea să l prestez eu însumi, sărutul reprezenta pentru mine o adevărată grozăvie. Din cîte vedeam pe ecrane, tre buia să fie un lucru foarte complicat, ce nu se lăsa prea lesne dedus din înlănțuirea celor două capete care invadau imaginea. Singurul lucru cert era că trebuia să dureze cît mai mult, dar întrebarea se punea - ce faci în tot
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dar la ce ar mai folosi sacrificiul nostru, dacă tu te-ai ofili acolo, dacă nu ți-ai da seama că gestul nostru din 8 septembrie 1947 a prevestit, inconștient, urmarea acestor evenimente - și le-a acceptat? Și încă tre buie să fim fericite că am avut acest minunat mijloc de a rămâne în le gă tură. Trebuie să ne socotim fericite. Gândește-te la bietul Șaga, despre care nici eu, nici altcineva, nu mai știm nimic; să prețuim bucuria de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cel mai mare me mo rialist, era nedrept și profund; era nedrept pentru că era pătimaș și era profund pentru că voia să ajungă până la limite, până la zonele extreme ale ființelor. Pentru a arăta alte cazuri de nedreptate și de profunzime, tre buia să răs colesc în alte memorii și să extrag din ele portrete inspirate de prejudecăți sau de îndârjiri diferite. Am mers până la Tocqueville, dintr-un motiv strict subiectiv: acela că, oricât n-ar semăna între ei, Tocqueville mi-este aproape
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Roland pentru libertate provenea în parte dintr-o sursă atât de pură; totuși, când o transportai din istoria antică în istoria modernă, îți dădeai seama că felul în care vechiul guvernământ îi ignorase talentele, produse sub numele soțului ei, contri buise și el cu ceva la pasiunea ei pentru cel nou. Ea nu-și ascundea bucuria pe care i-o adusese numirea soțului ei, în două rânduri, ca ministru, și punea atâta artă în a dovedi că în faimoasa ei scrisoare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să introducă în discuție un principiu de moderație, indicând corect sursa dezechilibrului în ceea ce ține de natura deformatoare a discursului mediatic, „- Lasă, Nae, că se mai și exagerează...”, sau oferind mode- rația ca expresie a diminuării notelor pesimiste, „nu tre buie să fie omul așa de pesimist. Lucrurile or să se-ndrepte...”. Ceea ce contrazice cu vehemență Nae este tocmai acest principiu al moderației, această relativizare igienică a paro- xismelor retorice. Cu toate acestea, ceea ce constituie esența discursului catastrofic al lui Nae
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tip de discurs trans- pus în act patosul, teatralitatea, sublimul și violența. Cu acestea emulează jurnalistul mai mult sau mai puțin con- știent, forma sa de rapt delirant este recuperabilă prin discursul căruia Coriolan îi oferă doar pretextul. Mai tre- buie spus ca Michel Lacroix apropie această estetică a eroicului de resorturile care configurează o estetică particu- lară a acțiunii politice, în cazul analizat de autor, estetica fascistă : „En laissant libre cours à l’expression et son émotion esthétique, dans toute
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Eleutherius), între anii 174/175-189, martir conform tra- diției și sărbătorit la data de 6 mai. Numele provine din greacă de la eleftheria - libertate. Lefter cel lipsit de noroc, „- Ți-ai găsit ! eu și noroc !”, prin excelență sceptic și ar tre- bui să citim scepticismul în acest context ca o doctrină a neîncrederii care se manifestă acut ulterior, a devenit Eleutheriu, cel eliberat de condiția mundană, strălucind deasupra tuturor cu numele adevărat care indică numi- nosul camuflat în profanul unei existențe liniare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
caragialești care nu au nimic monstruos în ciuda celor afirmate de Eugen Barbu. Monstruozitatea stă în ochiul cineastului devenit ochi al camerei, în viziunea sa cinematografică. Cineastul își privește epoca ca un „contemporan” în sensul pe care Giorgio Agamben îl atri- buia termenului, și îi vede nu luminile, ci obscuritatea, prezență fizică în film generatoare de angoasă, dar și expre- sia simbolică a unei generalizate cecități mentale. Mon- struozitatea se regăsește topită în substanța cotidianului socialist al Epocii de Aur, regizorul a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ne supun televiziunile românești și despre salutarul refugiu pe carel găsesc oamenii inteligenți în History, Discovery sau Mezzo. Un cronicar TV nuși poate permite însă luxul să se delecteze numai cu lumea animalelor cu blană sau a muzicii bune. Tre buie să se scalde și alături de celelalte animale - epilate, siliconate și bipede - care compun fauna de la televiziunile noastre. „După ani buni de cronicar TV, televizorul a ajuns sămi producă o stare de ușoară greață. Poate chiar mai mult.“ - scria Alin Ionescu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fiarei din adâncuri, palierul locuinței - replică securizată a universului și cel al ieșirii spre cercul mai larg al gospodăriei, unde contactul cu forțele malefice poate avea loc. „Emblemă a apei”, peștele este pătruns de „forța sacră a abisului”, el „distri¬buie ploaia, umiditatea, inundațiile, controlând astfel fecunditatea lumii”. Iată de ce tocmai această apariție zoomorfă a energiilor neantului trebuie capturată și sacrificată de fata aflată sub zodia acvaticului. Moment final al procesiunii inițiatice, nunta devine triumful forțelor ordonatoare puse în mișcare de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]