291 matches
-
să adăpostească mormintele unora dintre membrii familiei sale. El intenționa să construiască capele lângă bazilica San Lorenzo, încredințându‑i proiectele lui Michelangelo. Spațiul nu era prea ge‑ neros și nici potrivit pentru compoziții de amploare dar, cu toate acestea, tre‑ buiau să cuprindă patru morminte: al lui Lorenzo Magnificul, al lui Giuliano de Medici, al lui Lorenzo de Medici și al lui Giuliano de Medici, duce de Memours. Planul de forma unui pătrat a impus imaginarea unei compoziții bazate pe axe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care le vor citi. Era o zi ca toate celelalte, adică liniștită și cu temperatură plă- cută. Unii spun că era primăvara devreme, fiindcă înfloriseră și liliecii, iar o parte din camelii prindeau să se scuture, ca și magnoliile. Tre- buie să precizez că la Brive, fiind un climat mediteranean, iernile sunt mult mai blânde decât la noi. Acolo, camelia crește afară, prin curțile oamenilor, iar unele exemplare încep să înflorească de prin februarie. Alții spun că, dimpotrivă, era toamnă, când
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
talentul ce zăcuse până atunci în taină. Din niște pietroaie pe care nu dai două parale, el scoate opere de artă, doar prin șlefuire. De unde am și tras concluzia: lucrurile, inclusiv pietrele, nu trebuie judecate la suprafața lor. Ele tre- buie pătrunse. Când am văzut eu diversitatea de culori și de nuanțe din interiorul pietrelor aduse de Raymond tocmai din Madagascar, m-am înclinat cu evlavie în fața naturii, dar și în fata omului care știe să înobileze ceea ce a creat natura
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de influențare politică a Curții Constituționale într-o decizie similară celei din 2010. Ce vă mai poate face Curtea? — Poate să revină asupra unor elemente și să spună că nici declarațiile de avere, nici cele de interese nu mai tre buie să fie publice, sau ANI să nu mai solicite documente, să devenim un fel de librărie. Sau să se spună că ANI nu este foarte eficientă, munca poate s-o facă și Fiscul, de exemplu, sau să fim înglobați într-
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
are părul alb, strâns la spate. Muncea pentru doi bătrâni, voia să-și bage centrală. Socotise că trebuie să reziste câteva luni. Are copii, dar fiecare cu ale lor... Spune-mi acum, oare doar eu simt durerea asta? De ce tre buie să plece mamele de lângă copii, de ce trebuie să se despartă familii, de ce ajung bărbații români să se simtă neputincioși și inferiori în fața soției care trimite bani din Italia? Doar și ei trudesc din greu de dimineață până seară! De ce ajung
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sosit repede, m-a strigat și m-a privit: — Ce faci, plângi? — Nu, mamă, mă uitam și eu la cărți. Mi-a fost drag să fiu mama voastră! — Taci, nu contează, trăiești! mi-a spus ea. Va fi bine! Tre buie doar să descurcăm un pic lucrurile! Oare îmi auzise gândurile mai devreme? A folosit exact aceleași cuvinte ca și mine! Mi-am luat cu mine Micul Prinț, Camus - teatru și John Steinbeck - La răsărit de Eden. Am plecat . Am închis
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cel mai mare me mo rialist, era nedrept și profund; era nedrept pentru că era pătimaș și era profund pentru că voia să ajungă până la limite, până la zonele extreme ale ființelor. Pentru a arăta alte cazuri de nedreptate și de profunzime, tre buia să răs colesc în alte memorii și să extrag din ele portrete inspirate de prejudecăți sau de îndârjiri diferite. Am mers până la Tocqueville, dintr-un motiv strict subiectiv: acela că, oricât n-ar semăna între ei, Tocqueville mi-este aproape
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Roland pentru libertate provenea în parte dintr-o sursă atât de pură; totuși, când o transportai din istoria antică în istoria modernă, îți dădeai seama că felul în care vechiul guvernământ îi ignorase talentele, produse sub numele soțului ei, contri buise și el cu ceva la pasiunea ei pentru cel nou. Ea nu-și ascundea bucuria pe care i-o adusese numirea soțului ei, în două rânduri, ca ministru, și punea atâta artă în a dovedi că în faimoasa ei scrisoare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fotbal sau al protestatarilor violenți. În aceste cazuri, siguranța reporterului poate fi amenințată. Am transmis de multe ori din piețe pline de oameni aflați în stare de ebrietate, care mă trăgeau de păr sau mă loveau în timp ce la televizor tre buia să par calmă și senină și să vorbesc fără ezitare despre bucuria suporterilor unei echipe care s-a calificat cine știe unde. Alți colegi au avut surpriza să transmită din mijlocul suporterilor și, la finalul directului, să nu mai aibă portofelul din
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
exagerat. Să nu uităm însă că nu există identitate totală între Petronius și Doinaș, de unde și sensul deschis, neunivoc, al unor scene. Spectatorii sunt văzuți doar ca o replică degenerată a strămoșilor în stare să domine întreaga lume antică : Tre buie oare să mă mir că voi, neștiind ce înseamnă a stăpâni, vă resemnați a fi stăpâniți ?... Noi, romanii, am avut un destin atât de mare, încât urmașii noștri se pot mulțumi cu unul mai mic (p. 13). În timpuri de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
automobilul, în drum spre țară, Mihai trece prin Budapesta. Era însoțit de aghiotantul său, col. Grigorescu. Sâmbătă seara și duminică dimineața a vizitat orașul, însoțit de col. Grigorescu, de col. Pălăngeanu, atașatul militar al României la Budapesta și de dr. Buia, medicul primar al Municipiului Cluj. Duminică, la ora 17, Mihai a plecat spre țară. Luni, 8 mai. La ora 1235, Mihai a ajuns la București. În Gara de Nord a fost întâmpinat de tatăl său, de președintele Consiliului de Miniștri, Al. Vaida-Voievod
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la fratele ei, dincolo de Rin. Nu mai am părinți să-mi caut adăpost lângă ei, dar fratele meu o să mă primească să-mi sfârșesc zilele triste la casa lui... — N-ai aici tot ce vrei? Ai Înnebunit? Ce-ți tre buie să pleci la case străine? Întrebă Hildebrand cu pleoa pele lipite de somn. — Aici nu mai e casa mea. E casa unui tiran necredincios, care mi-a adus plocon o bastardă. Culmea, tocmai eu să-i cresc fructul adulterului. M-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cruță pe nimeni. — și dacă-ți voi aduce dovezi, Bertold? Atunci vai lui! Bertold sări În picioare cu acea ex presie amenințătoare care-i făcea pe vasalii lui să tremure. Vai lui! Necredința față de suzeran e o crimă care tre buie pedepsită exemplar, ca să-i Împiedice și pe alții să ur meze același drum. Unde am ajunge, dacă vasalii noștri nu și-ar mai respecta jurămintele de supunere și credință? Dar la Molsheim trebuie să mergem! Vrei să se spună că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Dar fața nu i se vedea. Sub viziera ridicată a coifului nu se zărea decât o pată nelămurită. Tânărul prinț se trezi speriat. Se ridică dintr odată dintre pernele Înalte de mătase cu flori albastre și-și spuse că tre buie să-l Încunoștințeze pe fratele lui de tot ce se Întâm plase cu Adelheid. Să-i spună că, după câte se părea, dom nița fusese răpită de Eglord, că Bodo zăcea grav rănit sus la mâ năstire, la Sfântul Petru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care după aceea a preluat-o Miloșevici, o sinteză de comunism cu națio‑ nalism. Deci Ceaușescu începuse să-și construiască această bază. Și asta a făcut tranziția noastră extraordinar de dificilă. Finalmente, ca să fi scăpat de comunism, ar fi tre‑ buit să ne fi amputat o parte din noi înșine, în timp ce pentru ceilalți a fost suficient să înconjoare trei cazărmi rusești și să oblige Moscova să plece cu tancurile ei cu tot. V.A. : N-am auzit niciodată această teorie. A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
acest interviu, a zis : „Foarte bine. Uite, e și 10 mai, să-l dăm pe post !“. Am venit la 7.30 seara ca să asigur emisiunea. Când am ajuns la Televiziune, am aflat că Emanuel Valeriu a hotărât că difuzarea tre‑ buie amânată la miezul nopții. A.M.P. : Emanuel Valeriu, care era directorul general al Televiziunii. V.A. : Da, iar RĂzvan era președintele Radio-Televiziunii. A.M.P. : Și Emanuel Valeriu, care colaborase o perioadă la Europa Liberă, deci atitudinea lui este inexplicabilă. V.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și care era profesor de istorie medievală, ca soțul meu, și ca primul președinte al Ungariei, József Antall. Laar citise o singură carte de Milton Friedman când a ajuns la guvernare, dar din cartea aia el a înțeles că tre‑ buie să construiești un stat puternic, care să poată întări contractele, să n-ai corupție și să tai oportunitățile care fac corupți. Și cum tai oportunitățile de a fi corupt ? Reducând rolul statului în economie. Ungaria și Estonia au scos totul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care era un student doctoral, așa cum îl văd eu azi, cu ochii mei de profesor, și care azi conduce Troika în Grecia, o tribună, să pledeze pentru reforme. Azi se ocupă de greci. FĂceam eu pe moderatorul pentru că cineva tre‑ buia să vorbească cu el în engleză, iar eu venisem de la Harvard și eram studenta lui Jeffrey Sachs, deci eram, de fapt, îndoctrinată cu aceste idei. Credeam că fac bine. CĂ până la noi în România fuseseră în tranziție șase ani la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dat de nemulțumirea Partidului Democrat, cu rolul mai curând subordonat pe care îl avea în coaliție. V.A. : Dar ei fuseseră mulțumiți la început, când s-a creat Convenția. A.M.P. : N-au putut coabita cu țărĂniștii. Cu țărĂniștii, tre‑ buie spus, era și foarte dificil de coabitat : erau autiști, nu aveai ce vorbi cu ei, nu hotărau niciodată nimic. Tre ceau luni întregi și nu se hotăra nimic. Ciorbea e un om care paralizează decizia. Deci a fost un amestec
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că e mai bine și pentru ei. Era de exemplu, Fenechiu și alți oameni care oricum au ajuns în pușcărie. V.A. : Da, dar ei sponsorizau partidul. De aici cred că începe corupția unora. Ei, când ajung la guvernare, tre‑ buie să-și scoată banii pe care i-au dat în campanie. Aici e o pârghie la care n-a acționat nimeni : controlul banilor de campanie a partidelor. A.M.P. : S-a mai acționat, dar degeaba. În sfârșit, la al treilea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
slăbiciunea liberalilor. TĂriceanu, care zilele astea își face partid, l-a ridicat pe Voiculescu, pentru că el era mai slab decât BĂsescu în lupta dintre ei doi. Nu vreau să spun că a fost integral vina lui, dar nici că tre‑ buia să câștige cu orice preț disputa cu BĂsescu. Deci el a făcut un enorm compromis ca să rămână la guvernare - mă lipsesc de guvernarea liberală cu prețul Ăsta ! - și a făcut compromisul politic, l-a băgat pe Voiculescu. După aceea Crin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
verificabilă și performanța lui, sperăm să se ridice câțiva dintre ei care să fie buni administratori nați‑ onali. Oameni precum Klaus Iohannis sau primarul din Brașov, acest gen de oameni. Dar e o speranță destul de modestă pentru că și ei tre‑ buie să facă unele compromisuri ca să fie eficienți, pen‑ tru că alocarea guvernamentală e discreționară. Și atunci ne întoarcem la proiectul acesta al nostru, care este sin‑ gurul proiect, deși pe termen foarte lung, de suprave‑ ghere continuă a actului de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de recepționar și acela tocmai a cumpărat tot orașul, îl pândește trei zile să îi ceară scuze și, când acela are aerul că nu își mai amintește de unde îl cunoaște, îl omoară a doua oară, de-a binelea. Nu tre‑ buie să ne temem de cei superiori, niciodată, numai de cei care se simt inferiori și cine i-a făcut deja un rău cuiva devine și mai periculos, oamenii nu caută ierta‑ rea - de asta creștinismul și budismul sunt religii de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a Răsăritului". Basarabean, din ținutul Orheiului, după 23 august 1944 se afla refugiat în România împreună cu familia. Hăituiți pentru a fi predați sovieticilor conform armistițiului, reușesc să rămînă în Țară. În ianuarie 1949, tatăl, învățătorul Goma împreună cu alții din satul Buia vor fi arestați pentru o grenadă aruncată de alții (poate o provocare) în geamul școlii. După absolvirea, în 1959, la Făgăraș, a liceului, dă examen de admitere și reușește la Universitatea din București. În 1956, după izbucnirea revoluției maghiare, lecturează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fiarei din adâncuri, palierul locuinței - replică securizată a universului și cel al ieșirii spre cercul mai larg al gospodăriei, unde contactul cu forțele malefice poate avea loc. „Emblemă a apei”, peștele este pătruns de „forța sacră a abisului”, el „distri¬buie ploaia, umiditatea, inundațiile, controlând astfel fecunditatea lumii”. Iată de ce tocmai această apariție zoomorfă a energiilor neantului trebuie capturată și sacrificată de fata aflată sub zodia acvaticului. Moment final al procesiunii inițiatice, nunta devine triumful forțelor ordonatoare puse în mișcare de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]