244 matches
-
istoria oficială aduce puțină lumină În acest domeniu. Au publicat studii istorice folcloriști, sociologi, istorici: Nicolae Iorga, Ștefan Ciobanu, Ion Nistor, Vasile Harea, Sergiu Grosu, Dumitrie Gusti, Anton Galopenția, Anton Rațiu, etc . O scriere relativ recentă o datorăm doamnei Ludmila Bulat din Chișinău, originară din localitatea Martonoșa regiunea Kirovograd, Ucraina Centrală care actualizează În descrierile sale poveștile mamei care locuiește la Martonosca. Sint redate mărturii ale localnicilor colonizați, despre ucraenizarea tineretului, deportările, distrugerile războiului ipostazele inumane. Autoarea constată cu tristețe că
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
oaspeții. Raritatea căsătoriilor mixte, medicina populară, obiceiuri la nunți, prejudecățile, tradițiile așa cum se practică În țară, se regăsesc la emigranții români din depărtatul Caucaz. O descriere asemănătoare cu a echipei organizate În perioada războiului o realizează și D-na Ludmila Bulat, din Chișinău, originară dintr-un sat de dincolo de Bug. Ea descrie crâmpee din viața satelor românești de peste Bug regiunea Kirovograd. Prin politica rusă de colonizare a stepelor nelocuite, la chemările dar și măsurile aspre din timpul țarinei Ecaterina a II-
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
aceste zone nu au ajuns niciodată ziare, cărți, reviste din Republica Moldova. Nu au existat programe radio sau TV nu s-au organizat grupuri artistice și nici colective care să viziteze Republica Moldovenească. Vizitând casa părintească din satul Martonoșca, Ludmila Bulat constată că unii săteni cu nume de familie românești cum sunt: Talpă, Brânză, Negrescul nu mai știu nici un cuvânt românesc. Este de remarcat că pe măsură ce regimul sovietic se consolida, de tot mai puține libertăți se bucura populația română din regiunile
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Ce este literatura. Școala formală rusă (1982), ca și Probleme de literatură și estetică (1982) de Mihail Bahtin. A făcut traduceri și din literatura pentru copii, precum și basme rusești, ucrainene, lapone, tuvine. De succes s-a bucurat Călătoria diletanților de Bulat Okudjava (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducere). Pentru tălmăcirea unei scrieri dificile cum este Arhipelagul Gulag (I, 1997, III, 1998) de Aleksandr Soljenițân a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Traduceri: Valentin Kataev, O pânză în depărtare, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
Vaporul alb, București, 1972, Cocorii timpurii, București, 1977, Cântecul stepei, cântecul munților, București, 1989, Eșafodul, postfață Albert Kovács, București, 1991; Ce este literatura. Școala formală rusă, București, 1982; Mihail Bahtin, Probleme de literatură și estetică, pref. Marian Vasile, București, 1982; Bulat Okudjava, Călătoria diletanților, postfață Ion Vasile Șerban, București, 1985, Întâlnire cu Bonaparte, București, 1999; Viața și isprăvile sultanului Az-Zahir Baibars (roman popular arab), București, 1987; Dostoievski despre literatură și artă, București, 1989 (în colaborare cu Albert Kovács); Aleksandr Soljenițân, Arhipelagul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Bölöni Farkas, Sándor, Utazás Észak-Amerikában șCălătorie În America de Nordț, Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1834. Budai, Ésaiás, Magyarország históriája șIstoria Ungarieiț, vol. III, Tipografia Csáthy György, Debrecen, 1812. Bulat, Toma G., „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, În Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6. Cipariu, Timotei, Jurnal, ediție Îngrijită de Maria Protase, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Codru Drăgușanu, Ion, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Napoleon" I la românii din Ardeal. Ce spun circulările bisericești”, Revista Istorică Română, IX, 1939, pp. 283-288; Iulian Marțian, „Acte și documente”, Arhiva Someșană, 1926, nr. 6, pp. 58-67. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., p. 283. Vezi, de exemplu, T.G. Bulat, „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6, pp. 176-178. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., pp. 283-284. Ibidem. Ibidem. Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., p. 35. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Theodor Stolojan o face. Mircea Mihăieș: Și Băsescu a creat o echipă eficientă de tineri. Vladimir Tismăneanu: Petre Roman are vasali și subordonați, el nu are egali. Îmi vine În minte un vers dintr-un poem foarte frumos cântat de Bulat Okudjava, care spunea: „Aici se află piedestale mai Înalte decât statuile de pe ele”. Petre Roman și-a creat un piedestal mai Înalt decât propria statuie. El a pierdut baza electorală pe care o avusese inițial, nu a construit un aparat
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Muzurus-Pașa. Grigore Brâncoveanu este tatăl scriitoarei de expresie franceză Anna Brâncoveanu de Noailles. Familia locuia la Paris, unde ținea un salon vizitat de numeroși intelectuali, artiști și oameni politici (cf. Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele, ediție de Virgil Bulat, Editura Univers, București, 1986). Dimitrie Lecca (1832-1888), militar de carieră și om politic de orientare liberală. Originar din Tecuci, a făcut studii militare la Paris. A fost membru al conjurației care l-a îndepărtat pe Cuza la 1866, apoi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în limbile română și rusă. Este redactat de Iorgu Tudor, Alla Razu, Theodor Inculeț, V. Adiasevici, ca organ al Cenaclului basarabean, condus de Iorgu Tudor. Gruparea este alcătuită, în afara celor care figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl reprezenta fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
cerut celor de la Fabrica de Ulei niște turte de floarea soarelui, pentru că-s bune la pescuit!” * Deși cuprinde articole despre Andrei Platonov (Andrei Klimentov, pe numele său real, autorul romanului Cevengur și un savant în domeniul energeticii) și despre „șansonetistul” Bulat Okudjava, mi-am început lectura numărului de pe noiembrie al „Spoutnik”-ului cu „Ultimii ani din viața lui Lenin” de Elisaveta Drabkina (1901-1974, fostă secretară a lui I.Sverdlov), text anunțat pe copertă cu titlul „Testamentul lui Lenin”. Bazată pe o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rememorării unor momente importante din trecutul Transilvaniei, literaturii. U. publică poeziile unor scriitori din prim-planul liricii contemporane (Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Emil Brumaru), dar face loc cu generozitate și altora, din generații mai tinere (Virgil Bulat, Cassian Maria Spiridon, Valentin Tașcu, Lucian Vasiliu, Liviu Ioan Stoiciu, Simona-Grazia Dima) și chiar debutanților locali (la rubrica „Poeți bihoreni”). În 1999 un colaborator constant este Miron Kiropol, cu versuri originale, dar mai ales cu Prolog la un dicționar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
asiduu de redacție (cu Sergiu Nicolaescu, Al. Zub, Alexandru Lungu), dar se detașează cel luat lui Mircea Dinescu în 17 martie 1980, reprodus după ziarul „Libération”. Alte rubrici: „Fapte și idei”, „Cărți noi”, „Lecturi” (cu recenzii și cronici de Virgil Bulat, Valentin Chifor, Radu Voinescu, George Mirea, Al. Pintescu, Miron Blaga, Ioana Felicia Onu, Rodica Bogdan ș.a.). Paginile sunt înviorate de o iconografie bogată: portrete, fotografii de grup, reproduceri de coperte, facsimile. Înființat în entuziasmul unei perspective culturale, politice și sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
ultimul intelectual -„aristocrat” - pe care l-a avut Rusia a fost Andrei Saharov. A fost singurul care a înfruntat deschis sistemul, regimul comunist, singurul care a renunțat la privilegii și chiar a pierdut totul în numele ideii de libertate și demnitate. Bulat Okudjava, artist onorabil, a cam stat „sub vremi”, a plasat cel mult niște „bombițe” artistice în poemele și în cântecele sale, ceea ce, să recunoaștem, ține de o anvergură mai joasă... Strada Starîi Arbat e în renovare, dar e la fel de aglomerată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
București, 1998; Autoportret cu cap înfrunzit, București, 1998; Circul, București, 1999; Trei povești până mai crești, Timișoara, 1999; Hai la serbare!, București, 2001; Chiriași poznași, Deva, 2002; Una e Miruna!, București, 2002. Traduceri: Bella Ahmadulina, Lumină și ceață, București, 1983; Bulat Okudjava, Cântecul esențial, București, 1987; Vladimir Vâsoțki, Nerv, București, 1992 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Preafrumoasa Vasilisa (basme rusești), București, 1993 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Adam Mickiewicz, Balade și romanțe, București, 1998; Wislawa Szymborska, Sub o singură stea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Rohia. La Editura Dacia din Cluj-Napoca îi apare volumul Incertitudini literare, care-i va aduce premiul pentru critică al Asociației Scriitorilor din București. 1982. Este sărbătorit în presa literară la împlinirea a 70 de ani. Apar articole semnate de V. Bulat (Steaua), O. Crohmălniceanu (România literară), Ioan Pintea (Tribuna), Maria Moilat (Vatra), Alexandru Paleologu (vezi eseul Septuagenarul neastâmpărat). Îi apare la Editura Albatros studiul Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului. 1983. Publică, la Editura Dacia
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
îngrijită, note, studiu introductiv și referințe critice de Ștefan Iloaie. Tot la Editura Mănăstirii Rohia/Polirom apare volumul În genul...tinerilor, într-o ediție îngrijită de George Ardeleanu. Apare Jurnalul fericirii, cu studiu introductiv, repere biobibliografice și indice de Virgil Bulat, cu "Un dosar al memoriei arestate" de George Ardeleanu, volum apărut la Editura Mănăstirii Rohia/Polirom. La Editura Mănăstirii Rohia/Polirom, apare volumul Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional: critica operei lui Léon Duguit; Addenda: Dreptul social, ediție
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Streinu, legionarii de la Aiud", pe Paul Dim. (P. Dimitriu) și Al. Pal. (Alexandru Paleologu), Păstorel (Al. O. Teodoreanu), Manole (Em. Neuman), Al. Bilc. (Alexandru Bilciulescu), Dr. Al. G. (Sergiu Al. George orientalistul prețuit în mod deosebit de Steinhardt), Virgil B. (V. Bulat), pe N. Balotă, pe Nemo (Virgil Nemoianu), precum și pe cei considerați liderii lotului: Noica și Pillat etc. Mai sunt pomeniți în Jurnal, alături de cei mai sus înșiruiți, dar și de alții pe care nu i-am enumerat aici, o serie
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Steinhardt, Nicolae, Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, Editura Mănăstirii Rohia / Polirom, Iași, 2010. Steinhardt, Nicolae, Între viață și cărți, Editura Mănăstirii Rohia / Polirom, Iași, 2010. Steinhardt, Nicolae, Monologul polifonic, ediție îngrijită și Prefață de Virgil Bulat, Ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Steinhardt, Nicolae, Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional: critica operei lui Leon Duguit: teză de doctorat, Editura Solstițiu, Satu-Mare, 2000. Steinhardt, Nicolae, Articole burgheze, Editura Polirom, Iași, 2008. Wurmbrand, Richard
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
plin iad pamântesc. Am dat aceste citate, în italiană, nu numai pentru frumusețea lor expresivă, ci și pentru a susține demonstrația de forță suprafirească a unui om, a unui destin emblematic pentru secolul XX românesc și european. Așa cum spune Virgil Bulat, (unul din mulții cărturari-eroi întâlniți la Gherla, Aiud sau Jilava de Steinhardt): "nu închisoarea, ci forța sufletească a oamenilor este obiectul fundamental al povestirii". Alexandru Balaci Profesorul de iubire, adevăr și frumusețe Un zvon cel puțin straniu a circulat pe la mijlocul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o perspectivă europeană, bazată pe cunoaștere și performanță culturală, și o pasiune lucidă pentru spiritul românesc. Cele două, aflate mereu în conjuncție, transpar în oricare dintre domeniile în care s-a exercitat scrisul profesorului. În studiile dedicate lui Tolstoi, Turgheniev, Bulat Okudjava, Artiom Vesiolâi, Mihail Bulgakov, Aleksandr Soljeniț`n și Valentin Rasputin, de pildă, perspectiva lecturii nu este aceea a unui răsăritean care se identifică, prin lectură, cu măreția rusă, dar nici cea a unui occidental pentru care marii ruși, chiar
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
tentative de traducere a piesei gogoliene, semnalăm cea mai recentă versiune datorată experimentatului traducător din limba rusă, Nicolae Iliescu. Cunoscut mai cu seamă ca traducător de literatură contemporană, având "la activ" volume traduse din autori aparținând secolului recent încheiat, precum Bulat Okudjava, Cinghiz Aitmatov, Soljenițîn, Arkadi și Boris Strugațki, dl. Nicolae Iliescu, eminent cunoscător al culturii și civilizației ruse, degustător de poezie populară și cultă românească și rusească (autorul unor fermecătoare traduceri din poeziile lui Tiutcev), fiind și un mare amator
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
portavocea unui mesaj național și vehiculul unui comandament moral, în vreme ce Mu-zeul Național de Artă își contemplă, neronian, pro-pria-i disoluție. Expoziția către care au condus aceste contexte este chiar Bessarabia maia, gîndită și realizată de Ruxandra Garofeanu, consiliată îndeaproape de Vladimir Bulat, pe departe cel mai bun cunoscător din România al spațiului artistic basarabean. O expoziție puternică, vie, spectaculoasă și dramatică, în care intră o diversitate halucinantă de autori și de stiluri, de la exoticul francez dezrădăcinat August Baillayre, pînă la Kogan Șneer
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]
-
pământ, la sfârșit de martie 1989. L-am vizitat la spitalul din Baia Mare. Cu o zi înainte, ne întâlniserăm, cu el și prietenii dumnealui, între ei și părintele scriitor Bartolomeu Anania, la o gazdă, unde trăsese el. Parcă, la domnul Bulat, coleg de pușcărie. Pe mine mă găzduiseră în altă parte. Se simțea, atunci, mai bine. Venise de la Rohia cu o mașină a unui prieten. Eu îmi luasem bilet de tren pentru București, urmând ca și părintele Nicolae să vină în
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
cei care n-au luat premiul, cine cel mai nedreptățit. Uite, eu, de pildă, sufăr pentru Mario Vargas Llosa. Vargas Llosa va fi întotdeauna un mare scriitor, chiar și fără Premiul Nobel, la fel ca Proust, Joyce, Kafka, Musil, Hrabal, Bulat Okudjava, Pynchon și sute de alți autori extraordinari. Premiul Nobel nu adaugă nimic și nu scade nimic valorii unui scriitor. După ce l-ai luat ești mai bogat și mai notoriu (lucruri deloc de disprețuit, de altfel), dar nu mai adevărat
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]