190 matches
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
poate fi singura manifestare a toxoplasmozei congenitale și poate exista fie compensată, fie necesitând executarea unui șunt, în perioada perinatală sau tardiv. Convulsiile motorii focale sunt de tip grand mal sau petit mal, opistotonus și fasciculații musculare. Afectarea spinală sau bulbară se manifestă prin paralizia extremităților, dificultăți la deglutiție și respirație. Microcefalia reflectă de obicei afectare cerebrală severă, fiind citate și cazuri care, datorită tratamentului bine condus, par a se dezvolta normal în primii ani de viață. La cel puțin 1
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
pag. 62. Dec. 1924. R 1. Racovitza G. Quatre cas d'aphasie postexanthématiques. Mai 1921, nr. 5-6. 2. Radovici A., Schachter N., Cohen E. Le réflexe palmomentonnier chez les vieilles. 1933, nr. 5-6. 3. Révecz G. Un caz de paralizie bulbară, pag. 68. Dec. 1924, nr. 2. 4. Dr. Ronnefeld. Un cas d'empoisonnment par des semances de stramoine, pag. 84. Dec. 1924, nr. 2. S 1. Sager O. et Kreindler A. La plasticité du système nerveux des animaux en rapport
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
presiunea venoasă centrală - edemul cerebral - sugerat de cefalee intensă, bradicardie, alterarea stării de conștiență, în ciuda ameliorării parametrilor biochimici; se evită prin administrarea dozelor mici de insulină, utilizarea adecvată a soluțiilor bicarbonatate și a soluțiilor hipotone. Riscul este major prin angajare bulbară și stop respirator. - acidoza paradoxală a LCR - complicație a utilizării intempestive a bicarbonatului, se manifestă prin tulburări respiratorii și semne caracteristice edemului cerebral - hipoxie cerebrală - prin ventilație inadecvată și șocrecurențe de cetoacidoză - prin insuficiența tratamentului insulinic la ieșirea din cetoacidoză
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
distinct la nivelul suprafeței externe a inimii, iar endocardiac, de o creastă bulboventriculară situată între orificiul atrioventricular și partea caudală a bulbului. Absorbția crestei bulboventriculare este esențială pentru dezvoltarea celor patru camere ale cordului. Bulbus cordis este împărțit de septul bulbar proximal în canalele pulmonare și aortice. În urma acestei septări, partea dorsală a bulbului arterial este în mare parte absorbită, dar poziția sa este indicată de peretele dorsal al vestibului aortic. După ce pernuțele endocardice atrioventriculare fuzionează, fiecare orificiu atrioventricular este înconjurat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
înlocuirea cu miocite (miocardizarea septului interventricular membranos), remodelarea aparatului valvular cu formarea corzilor tendinoase și a cuspidelor valvulare, dispariția unei părți a sistemului excitoconductor și remodelarea postnatală a fasciculului Hiss. În cursul săptămânii a 5-a de viață intrauterine crestele bulbare și truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și truncus arteriosus, iar într-un timp ulterior spiralarea aortei ascendente și a trunchiului pulmonar. Artera pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
etapă (Dragomirescu V., 1980Ă. TANATOPATOGENEZA Din multitudinea țesuturilor și a organelor participante la structurarea organismelor animale se desprind că organe cu importanță vitală esențială: creierul, cordul și pulmonii. Prăbușirea activității sistemului nervos central cu întreruperea conexiunilor nervoase și paralizia nervilor bulbari exteriorizata în final printr-un traseu plat prin monitorizare de 24 ore a EEG (electroencefalogrameiă reprezintă dovadă de certitudine a instalării morții generale, a morții ireversibile. Face excepție moartea prin șoc, prin intoxicații cu sedative, hipotermia, encefalopatii metabolice etc. În
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
într-una sau mai multe regiuni; - modificări neurogene la EMG; - fasciculații într-una sau mai multe regiuni; - viteze de conducere nervoasă senzitive și motorii normale; - absența blocului de conducere. În funcție de predominanța tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de SLA: paralizia bulbară progresivă cu predominanța fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominanța simptomelor de neuron motor periferic și scleroza laterală primară cu predominanța simptomelor de neuron motor central. Investigații paraclinice: - E.M.G; - microscopia optică; - microscopia electronică. ┌─────────────────────────────┬────────────┬───────┬──────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic │Incapa- Mersul este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
regiuni; - modificări neurogene la EMG; - fasciculații într-una sau mai multe regiuni; - viteze de conducere nervoasă senzitive și motorii normale; - absența blocului de conducere. În funcție de predominanța tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de SLA: paralizia bulbară progresivă cu predominanța fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominanța simptomelor de neuron motor periferic și scleroza laterală primară cu predominanța simptomelor de neuron motor central. Investigații paraclinice: - E.M.G; - microscopia optică; - microscopia electronică. ┌─────────────────────────────┬────────────┬───────┬──────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic │Incapa- Mersul este tabetic, cerebelos cu baza de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
SLA Diagnosticul SLA este sprijinit de: - fasciculații într-una sau mai multe regiuni; - modificări neurogene la EMG; - viteze de conducere nervoasă senzitive și motorii normale; - absența blocului de conducere. În funcție de predominanța tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de SLA: paralizia bulbară progresivă cu predominanța fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominanța simptomelor de neuron motor periferic și scleroza laterală primară cu predominanța simptomelor de neuron motor central. Investigații paraclinice: - E.M.G; - microscopia optică; - microscopia electronică. ┌───────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬───────┬──────────┐ │ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴───────┴──────────┘ EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
de: - fasciculații într-una sau mai multe regiuni; - modificări neurogene la EMG; - viteze de conducere nervoasă senzitive și motorii normale; - absența blocului de conducere. În funcție de predominanța tablourilor clinice, se definesc următoarele variante de SLA: paralizia bulbară progresivă cu predominanța fenomenelor bulbare; atrofia musculară progresivă cu predominanța simptomelor de neuron motor periferic și scleroza laterală primară cu predominanța simptomelor de neuron motor central. Investigații paraclinice: - E.M.G; - microscopia optică; - microscopia electronică. ┌───────────────────────────────────────────────┬────────────┬──────────┬───────┬──────────┐ │ Diagnosticul clinic │Diagnosticul│ Incapa- │ │ │ │ └───────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴───────┴──────────┘ EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH Simptomatologia - ataxia cerebeloasă este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]