370 matches
-
șatrei. Prima căruță era a bulibașei. Comisarul a controlat întâi căruța lui. Acolo, pe un maldăr de fân, m-au găsit dormind, căci femeia bulibașei îmi dăduse seara să beau un ceai cu ceva adormitor în el. Fără nicio explicație, bulibașa a fost arestat, iar pe mine m-a luat tata, așa adormit cum eram și m-a adus acasă. Nu m-au pedepsit pentru că nu aveau de ce. Dar după aceea, mult am mai regretat timpul petrecut printre țigani. Tata a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sub prag. Asta e averea lor. Fierb mămăliga la dou- trei case într-un ceaun și, când se găurește ceaunul, îl tocmesc cu coajă de mămăligă pe care o freacă cu mujdei. Odată l-am întrebat pe tartorul lor, pe bulibașă: „Bre, Balahur, zic, ce mai ospătezi tu cu chiranda ?” „Greu, zice, că-i iarnă. Da’ a trece el iarna ș-a veni vara când avem trei vaci în pădure : Murana, Hribana și Fragana.” Se mai hrănesc cu gruhă și cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Murano. L-a adus din Franța. Îl caută pe stăpân în buzunare. După zahăr. Are șareta lui Carol I, primul domnitor rege al României. Era de patrimoniu. O luase Nicu Ceaușescu, o folosea uneori, iar după revoluție, ajunsese la un bulibașă al țiganilor pe la Timișoara. “Un prieten de-al meu mi-a cumpărat-o cu nevastă-mea și mi-a făcut-o cadou de ziua mea. Nu știu cât costă. Nici n-am întrebat. Merg cu ea uneori, mă mai plimb prin comună
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vorbești despre ei de bine, dacă se poate, iar în cazul lui Ceaușescu nu se poate. Atunci, dacă nu se poate vorbi de bine, măcar de rău să-i vorbești. Să nu-i taci!... Așa cum îl tace Noe Manolescu, acest bulibașa al criticii românești, pe Sorin Titel... Când un bun prieten al mortului, Livius Ciocârlie, sfios din fire, a spus la lansarea corăbiei de hârtie a lui N.M. că regretă că n-are și Sorin Titel un colțișor pe punte, Salvatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
se poate, a început să plângă. A zis că mi se dăruie când se va mărita cu mine, că altfel de și-ar lepăda fecioria acum și nu va putea să prezinte cinstea atunci când se va cere o va împușca bulibașa.“ În cele din urmă, cu fecioria salvată, fiica bulibașei adoarme, dar momentul liric nu poate fi savurat de cititori întrucât romanul continuă cu un comentariu stupefiant: „Bine că s-a terminat așa, că de reușeam s-o violez forțat, cred
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mi se dăruie când se va mărita cu mine, că altfel de și-ar lepăda fecioria acum și nu va putea să prezinte cinstea atunci când se va cere o va împușca bulibașa.“ În cele din urmă, cu fecioria salvată, fiica bulibașei adoarme, dar momentul liric nu poate fi savurat de cititori întrucât romanul continuă cu un comentariu stupefiant: „Bine că s-a terminat așa, că de reușeam s-o violez forțat, cred că mă denunța lui taică-său...“ Păcat că tânărul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fac parte din etnia romă. Cu aceste ocazii știu să-și pună în valoare frumusețea costumelor, a cântecului și a dansului lor. Asemănător vechilor sfaturi ale bătrânilor din unele sate românești sunt organizați respectând o anumită ierarhie. Își aleg un bulibașă, rege sau împărat de care trebuie să asculte cei din etnie. Se pare însă în legătură cu acest obicei opinia să li se schimbe, datorită gradului ridicat de cultură al unora dintre ei. Acest fapt îi face ca să aibă vederi mai largi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și le doare cucușoru... Dă-i romu, Toadere, odată și să dispară în încăperea lor, c-o început să-și verse căldarea cu zoaie printre noi și prinde a puți că ne scoate afară! Vezi că nici înțelegerea noastră cu bulibașa nu o respectă... ca la cârciumă să vie spălați și bărbieriți ca la biserică... Șî când s-îmbată să sî ducă acasă, că pe-aici numai di scandal îs buni... Giovan și-a luat romu și s-a grăbit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noi, prăcis se închidea școala din Mitoc!... Cu spălatu, îi o treabă bună!... Că cât vin eu pe la cârciumă, nu mă supără prea mult... La fel și cu biserica... așa că pot să stau liniștit fără nicio sminteală... Deștept bărbat și bulibașa ista al nost! Șiret nevoie mare! El știa că ai noștri mai degrabă rămân fără cârciumă decât să se spele... și așa a mai curmat beția între țigani, cu toate că nici bani de băutură aproape că n-au... Pe acasă, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
căi pe care acum nu le putem întrevedea, unele ni le pune la dispoziție chiar viața. - Ne gândeam, mai spuse Ina, că tu, Jane, ne-ai putea fi de mare ajutor. Am îndrăzni chiar să te rugăm să vorbești cu bulibașa lor. Ai mai multă experiență, ești mai diplomat, ai întâlnit în cariera ta fel de fel de cazuri...! - Care bulibașă și ce să-i spun? - Știi tu mai bine... Uite, am aflat deja că o șatră s-a instalat aseară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Ina, că tu, Jane, ne-ai putea fi de mare ajutor. Am îndrăzni chiar să te rugăm să vorbești cu bulibașa lor. Ai mai multă experiență, ești mai diplomat, ai întâlnit în cariera ta fel de fel de cazuri...! - Care bulibașă și ce să-i spun? - Știi tu mai bine... Uite, am aflat deja că o șatră s-a instalat aseară în lunca Jeravățului. Să încercăm! Te ducem noi cu o mașină până acolo, ce zici? - Și de unde știți voi că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aseară în lunca Jeravățului. Să încercăm! Te ducem noi cu o mașină până acolo, ce zici? - Și de unde știți voi că e tocmai șatra căutată? - Vom lua toate șatrele pe rând până o s-o găsim pe cea care are ca bulibașă pe unul Iorgu, dacă nenorocita aceea, se referea la Olga, mi a spus adevărul! - Măi oameni buni, eu pledez în procese, nu în șatre! Dacă m-aș duce, s-ar putea să mă luați de acolo cu targa, mai știi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Stănescu, starostele șatrei, și-l implorau îndelung până acesta, în cele din urmă, se îndupleca: - Bunule, mai zi-ne paramisa 1 aceea începută acum două seri despre neamul nostru de departe și de demult... te rugăm bunule, te rugăm!... Bătrânul bulibașă își mângâia îndelung barba încărunțită, își presa cu degetul arătător îndestul tutun în pipa sa mare, după care cerea unui nepoțel un bețigaș înflorat de un ochi de jăratic din vatra, în care focul era ațâțat mereu cu vreascuri uscate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-o netrebuitoare. Aceasta, aproape stinsă, o dată ajunsă în vatra încă încinsă cu jăratic, se reaprindea. Întotdeauna, la asemenea prilejuri, Vișinel, unul dintre cei mai răsăriți copii din șatră se afla la dreapta, și Voica, o fetișcană plină de incuri, la stânga bulibașei, sorbindu-i fiecare cuvânt ca pe o literă scoasă dintr-o carte sfântă. După un timp, văzând că starostele întârzie începerea povestirii, copiii nerăbdători se gândeau să se furișeze în noapte spre jocuri numai de ei știute. Tocmai atunci însă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
văi, încălzită de cântecul strecurat prin site de jale și de nădejdi. Oricâte necazuri s-au abătut peste șatre, niciodată nu am îngenuncheat sub stele, fiindcă mândria noastră e mai înaltă decât Cerul. - Eu știu toate aceste înțelepciuni de la bătrânul bulibașă Brandrabur, care a trăit aproape o sută de ani. El m-a învrednicit în ultimul ceas al vieții lui cu câteva vorbe ticluite pe care le port ca pe un talisman, având puterea și tăria unui testament. Mi-a spus
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
său, să vă bucurați de soare, de fructele și podoabele pământului, de dragoste, de iubirea cea mare pe care trebuie s-o aveți față de părinții și neamul vostru. Luna, care se oprise în loc să asculte și ea tot ce le istorisea bulibașa alor săi, deși era și ea somnoroasă, așteptă până se stinseră focurile din vetrele șatrei. Apoi plecă în sălașul ei de după dealul Godăeștilor. Focurile potolite afară aprindeau în corturi scenele de dragoste ale tinerilor care topeau dorurile consoartelor doritoare de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un semn de tandrețe, de afecțiune care ține să întrețină acel foc ce mistuie inimile unor tineri. Apoi se despărțiră, plecând fiecare spre cortul lui. În noaptea aceea, cerul viselor lor fu luminat de mirificele felinare fluorescente. * Într-un târziu, bulibașa se duse în cortul său, se cocoloși în așternuturi, dar somnul lui fugise, alerga pe înspumați bidivii undeva, departe de corturi, parcă voind anume să-i alunge grijile ce-i pustiiau sufletul. Abia când soarele începuse a înroși orizontul de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
duse în cortul său, se cocoloși în așternuturi, dar somnul lui fugise, alerga pe înspumați bidivii undeva, departe de corturi, parcă voind anume să-i alunge grijile ce-i pustiiau sufletul. Abia când soarele începuse a înroși orizontul de răsărit, bulibașa închise pentru câteva clipe ochii, dar se trezi fără să cunoască dulceața ce o aduce cu sine tihna somnului. O dată cu toți ai lui, începea să-și macine neliniștile la chemările noii zile. Văzându-și șatra toată în picioare, de pe fața
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fluturându și pletele în vânt, și-l întrebă din mers: - Domnul vrea să comande ceva? Avem cazane de țuică, tingiri pentru fript cârnați, ibrice de aramă spoite pentru cafea, ce zice domnul? - Domnul zice, tinere, că vrea să vorbească cu bulibașa. Se poate? - Cum să nu, e ceva mai încolo, la cortul lui. Tocmai își aprinde pipa. Vă duc eu până la el. - Mulțumesc, flăcăule, dar unde sunt ceilalți? Șatra pare pustie! - Boierule, toată lumea e pornită la treabă: bărbații cu marfa ciocănită
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fire de argint ale vârstei. Starostele stătea jos, turcește, direct pe pământ, sorbind cu nesaț dintr-o pipă enormă. Din când în când arunca în văzduh un fum alburiu lăsându-l în voie să și aleagă drumul dorit. - Bună dimineața, bulibașă, zise avocatul, însoțindu-și binețea cu un zâmbet de bună voință și întinzându-i mâna prietenește. - Să fie bună, domnule, dacă spuneți dumneavoastră! Cum se arată, nu pare a aduce ploaie. Până și vântul s-a aciuat undeva, poate cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
zdravăn corturile. Dar dumneavoastră, cu ce treburi pe la noi? Vă putem fi cu ceva de folos? - Eram în trecere pe drumul care duce către Colțurești, am văzut corturile și mi-am zis: nu cumva o fi șatra lui Iorgu Stănescu!? - Bulibașa zâmbi cu înțeles. Precum vedeți e o șatră, dar nu e a lui Iorgu, ci a lui Graulea. - El are o șatră mare! - Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți spun eu, domnule, nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Graulea. - El are o șatră mare! - Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți spun eu, domnule, nu e o șatră mare! Cea despre care vorbiți trebuie să fie a cumnatului meu; e și el bulibașă, și e adevărat, are o șatră mai mare! - Așaaaa!? Înseamnă că n-am nimerit-o! - De ce nu? Și noi primim comenzi și avem meșteri pricepuți la de toate! Ce v-ar interesa? - Nu m-am gândit la ceva anume! Bulibașa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
bulibașă, și e adevărat, are o șatră mai mare! - Așaaaa!? Înseamnă că n-am nimerit-o! - De ce nu? Și noi primim comenzi și avem meșteri pricepuți la de toate! Ce v-ar interesa? - Nu m-am gândit la ceva anume! Bulibașa strigă o fată din cort: - Zițo, ia adă tu pentru domnu’ o pernă din acelea frumoase! Poate dacă stăm de vorbă mai mult, vom negustori și vreo afacere. - Deocamdată n-am trebuință de nimic. Știu că toți căldărarii făuresc multe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pernă cu o învelitoare de mătase roșie pe care o depuse în fața musafirului. - N-aveam de gând să stau. Cu Iorgu, despre care v-am spus, ne cunoaștem de ani verzi... - Dar ce rău poate fi să cunoașteți și alți bulibași? Avocatul primi invitația starostelui și se așeză asemenea lui, turcește. Nu i se păru a fi prea comod, dar ca oaspete, trebui să accepte. - Așa domnule, să ne stea pețitorii! - Ce pețitori, bulibașă? - Am stricat și eu o vorbă, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
rău poate fi să cunoașteți și alți bulibași? Avocatul primi invitația starostelui și se așeză asemenea lui, turcește. Nu i se păru a fi prea comod, dar ca oaspete, trebui să accepte. - Așa domnule, să ne stea pețitorii! - Ce pețitori, bulibașă? - Am stricat și eu o vorbă, dar nu chiar în vânt. Duminică vom avea nuntă mare. Dacă mireasa va fi pură, adică fecioară!... La noi, la căldărari, asta e o lege sfântă ce nu poate fi călcată. - Și dacă nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]