6,806 matches
-
mare, chinuiți de foame și de sete, cuprinși în fiecare zi de spaimă, trăind zilnic în primejdii de moarte, a suferit acest lucru pentru tine și de grija ta. Pentru tine, omule, a pregătit și Împărăția, pentru tine a pregătit bunătățile negrăite, acel sfârșit în ceruri, sălașurile cele diferite și felurite, fericirea pe care nici un cuvânt n-o poate tâlcui<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil, Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și n I Ică jr.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
mult mai mult, cum am arătat punând în mișcare cuvântul despre acestea și îndemnându-te să nu te oprești la imagini, ci să le depășești prin raționamente. Căci pronia lui Dumnezeu e de netâlcuit, purtarea Lui de grijă e necuprinsă, bunătatea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l-a ales și l-a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Bunii creștini nu-L iubesc pe Dumnezeu pentru frumusețea Raiului, nici pentru frica Iadului, ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și întregii creații, iar El nu-i va lipsi pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El îl vor moșteni. Evanghelia descoperită prin Iisus Hristos ne așază într-o comuniune cu Dumnezeu ca
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
merita (dacă ar fi să ne ghidăm după criteriile dreptății) ne cere în schimb doar dragostea noastră și fapta noastră bună față de cel aflat în nevoie, căci ce se poate asemăna cu dragostea? Nimic. Ea este rădăcina, izvorul și mama bunătăților, virtute care nu aduce suferință, virtute (...) care aduce multă bucurie celor care o practică cu sinceritate<footnote Idem, Scrisoarea 222, P.G. LII, col. 733-734. footnote>. Iisus Hristos a arătat că distincția spirituală a creștinului este iubirea aproapelui în numele lui Dumnezeu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa. În Hristos, are sentimentele Mântuitorului și întruchipează modelul dragostei pe care o constituie viața lui Hristos Întrupat, Răstignit, Înălțat. Pătruns de Sfântul Duh, creștinul ia parte din plin și imediat la mila divină; aceasta-i conduce mintea și purtarea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
etice, ci și ,,de firava încredere că, în acea infernală clocotire de emoții și ură, va reuși să ridice un bastion moral, care în viitor va sta drept mărturie a virtuților poporului român. Făcând uz de argumente, el a invocat bunătatea și blândețea proverbială a românilor, precum și memoria strămoșilor care disprețuiau cruzimea și rasismul (s.n.). Dar cel mai substanțial argument adus de primar autorităților a fost faptul că întreaga gospodărie comunală e deservită de tehnicieni evrei, fără de care viața orașului va
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre, de urmași ai lui Zamolxe, Zalmoxe și Deceneu, ai lui Burebista și Decebal, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu, Neagoe Basarab
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
suită de douăsprezece jocuri (bătrâneasca, ursăreasca, pătrunjelul, rata, coasă, arcanul etc), fiecare joc fiind consacrat unei luni din an sau, în unele cazuri, se dansau suite de câte patru jocuri pentru fiecare anotimp. În pauza jocului, tinerii se înfruptau din bunătățile culinare aduse de fete și din băutură special pregătită. Uneori, dacă timpul permitea, se aducea și un butoi cu bere. „Berea” era un prilej de apreciere a comportamentului fiecărui flăcău, motiv pentru care tinerii se fereau să facă abuz de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
astea, nu mai avem bani de pâine.” Instinctiv, am întors capul. O femeie simplă, îmbracată sărăcăcios, dar curat, cu o puștoaică blondă, cu ochi mari, albaștri. „- Te rog, ai promis că anul ăsta va veni Moșul și ne va aduce bunătăți....” Stăteam înlemnită, cu rotița de cașcaval în mână. Copila ținea în mână o punguță cu dropsuri. O priveam și nu-mi venea să cred, că poveștile pe care le auzisem erau adevarate. Copilul a lasat punguța cu bomboane pe raft
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
profesionalismul care i-a încântat pe cei prezenți. Mâncărurile tradiționale au făcut deliciul publicului și la propriu și la figurat și au adunat în jurul bucătăriei românești sute de „pofticioși” de toate naționalitățile. Mititeii, sărmăluțele, mămăliguța cu brânză și multe alte bunătăți au fost asortate și servite cu un vin românesc sau o bere nemțeasca. Pe scena din piață Primăriei, a urcat grupul de dansatori din Croația, după care a urmat România cu un grupaj de melodii și dansuri populare. Solista care
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
Galeria Rotenberg-Uzunov din strada Constantin Esarcu nr. 1. Expoziția va fi prezentată de domnii Sever Voinescu, redactor șef al publicației Dilemă Veche, Pavel Șușară, critic de artă și Mihail Rotenberg, co-fondator al galeriei Rotenberg-Uzunov. Va așteptăm cu vin fiert și bunătăți de iarnă! “O vom reprezenta pe Ada Condeescu pe termen lung și suntem fericiți că putem sprijini, ca întotdeauna, tineri artiști mai mult sau mai putin cunoscuți marelui public. Această expoziție este doar începutul colaborării cu Ada Condeescu, urmând ca
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
o Românie în care scriitorii să ocupe locul ce-l merită. O Românie liberă-așa cum istoria străveche o atestă”.Tinerețea petrecută la Revista Luceafărul alături de bunii săi colegi de litere, de condei, consacrați, l-au umplut de lumină, de bunătate, de farmec, de ambiție, de mărinimie, uneori de tristețe, de succes, de curaj, de rafinament, de bucurie, de responsabilitate, dar și de dor și cinstire pentru Marele sau Neam. Măreția unui Om ales înflorește din aură Chipului în care se
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
o inimioară de copil!” Întorși cu bine astăzi în țară, mama Larisei a ținută să mulțumească din tot sufletul tuturor persoanelor care au făcut ca această minune să se înfăptuiască. “Este o minune! Le multumim din tot sufletul tuturor pentru bunătatea și sensibilitatea de care au dat dovadă. Cu atât mai emoționată sunt cu cât oameni care nu ne-au văzut niciodată m-au sunat și mi-au zis că vor să-mi salveze fetița. Sunteți minunați și Dumnezeu să vă
Campanie umanitară online a Asociației “Salveză o inimă” Inimioara Larisei Stancu a fost salvată! [Corola-blog/BlogPost/94032_a_95324]
-
un fel de bonus fără să știe pentru ce fapte bune, dar eu i-am spus atunci, când încă ne mai puteam întâlni, când suferința fizică nu-l făcuse încă prizonierul casei sale, că-i o foarte neînsemnată răsplată pentru bunătatea și generozitatea ce i-au însoțit pașii în lunga aventură pe drumul cunoașterii vicisitudinilor pământești. Alexandru Vona venea dintr-o veche familie de nobili spanioli, a căror existență se pierdea undeva departe în negura evului mediu. Mi-a explicat o dată
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
și fascinant, ci și un scriitor încăpățînat, care funcționa după propriile lui reguli. I-am editat trei cărți, și m-a scos din minți de fiecare dată. Îi plăcea nespus să fie scriitor și considera că Dumnezeu, în marea lui bunătate, i-a făcut un mare dar cînd, încheindu-și el cariera de inginer constructor, i-a dăruit o a doua viață, viața de scriitor. Sînt cuvintele lui, care mi-au intrat bine în cap, cu amendamentul că darul, marele dar
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
mîngîia, îmi voi îndulci carnea trupului, mi-o voi însîngera pios într-un gard de sîrmă subțire, ruginită, ghimpată... opreliște feciorelnică, duioasă, așteptată timid... Numai nu mă părăsi, Doamne! Tînjesc să simt umărul tău blînd, cald, ocrotitor, sprijinindu-mi cu bunătate umărul salăbit, măcinat... frumoasele bube ale iubirii... nesățioasele răni fragede și triste, adîncite pînă la os...pînă la măduva osului...Tu înțelegi, am fost lacom... nesăbuit... m-am năpustit... am zăbovit în plăceri nefiresc de mult... bucurie lumească , primejdios de
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
din urmă, O pîine celestă Hrănind ziua și noaptea, Fărîmată în răsărituri și apusuri. * Bucuria vine Ca un pui de jivină încrezător, Toate părțile trupului încă atît de moi Și dulce rotunjite, Privirea Revărsîndu-se pe lucruri Precum laptele, Cu neîntinată bunătate. Șovăitorul mers Ca și cînd din pulbere Tot făptura mamei îi iese în întîmpinare... Scurtă și nesigură copilărie A stării de bine. * Crucile păstorilor Tăiate în scoarța bradului, Rășina uscîndu-se Pe trecerea cuiva neatent (pielea și veșmîntul înrădăcinate curios într-
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
tîrî printre florile de cenușă arătîndu-mă consumatorilor de semne și de litere, strigînd: stăruiți în dragostea frățească, și nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii, prin ea au găzduit fără să știe pe îngeri, dar nu vă uitați cu bunătate la această femeie, cîtă vreme poartă în pieptu-i preludiul nopții acum, la sfîrșitul veacurilor ce iar au început spre a nu sfîrși vreodată eu voi fi ceasornicarul de mentisme, ca întotdeauna, Rabbi, și voi rosti răspicat auditoriului că este abia
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
unui scaun aveai albastrul în custodie străduțele îți umblau prin mîneci dar nu recunoșteai pe nimeni dintre cei care fug dintre cei ce astupă fereastra prin care se văd stelele cînd nu ne mai înțelegeam adulmecam depărtări care ne amplificau bunătatea inimii și așa cum o furnică nu urcă pe zid înainte de-a consulta vîntul îmi ziceam și eu pessoa persoană instabilă în proximitatea albului nesfîrșit odată pe cînd făceam plajă norii s-au tot ghemuit într-un pahar uitat pe
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
văd vreodată, în așa grad, la nici un alt om pe tot parcursul lungii mele vieți. De aceea, în sufletul meu, nu-i voi putea ierta niciodată pe cei care l-au terorizat în numele democrației pe blândul Kirileanu, personificarea însăși a bunătății umane, întunecându-i cu grele suferinți ultimii ani ai vieții și grăbindu-i sfârșitul.". Au fost, aceste vibrante rânduri, pentru mine un îndemn de a face, ca editor, ceva pentru cunoașterea lui G. T. Kirileanu. Am îmbrățișat, cu mare atașament
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
și de mâncare în autocar, la Odessa, un loc mai bun în cabină, la Salonic, un scaun la geam, spre Varna, cuvinte de alinare pe străzile Izmirului, îmbărbătări în portul Constanța. Dacă vreau să-mi aduc aminte vreodată de chipul bunătății, al grijii delicate și tandre, îi văd pe cei doi, pe Radu G. Țeposu și Mariana Marin, atunci, în noiembrie, pe uriașa navă. Caut în grabă un vers de Madi, ca s-o reaud și descopăr că mai la îndemână
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
în ochii lor. Pentru Madi nu existau conflicte între generații, îi erau total străine invidia, concurența, calculele meschIne. Voia să facă tot binele ce îi stătea în puteri "fără să rănesc nici măcar aerul pe care îl respir" și avea curajul bunătății sale împotriva nedreptăților, suferințelor, prostiei. Îmi telefona des, încercînd cu delicatețe să mă binedispună cînd mă simțea abătută: îmi povestea cu umor peripețiile ei cotidiene, îmi citea poeme "calde", abia încheiate și schimba iute vorba, răsfățîndu-se, cînd o muștruluiam matern
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
moartea. nu erau prea discreți în privința asta. își bîrfeau moartea. făceau bășcălie de ea, dar cred că erau cumplit de înfricoșați și nimeni nu putea să-i ajute. poate există oameni în care dumnezeu a pus toate darurile: geniu, frumusețe, bunătate, curaj, loialitate și cîte or mai fi. pînă să-i fi cunoscut n-am știut că există și un dar al autodistrugerii. ei mi-au dezvăluit acest teribil secret. dar cum scormonesc acum în mîzga asta a timpului și dau
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
limba franceză; totuși, în scrisoarea din 7 aprilie 1885, Nyrop adaugă un post-scriptum în românește: „Dacă ați binevoi a-mi face onoarea unui răspuns, vă rog mai întâi să-mi scriți românește (nu franțuzește)..." Tânărul lingvist se declară „copleșit" de bunătatea criticului față de el, și speră să-și poată demonstra recunoștința prin volumul de impresii de călătorie care îl pregătea. într-adevăr, un capitol considerabil din Romanske mosaiker. Kulturbilleder fra Rumænien og Provence (. Imagini culturale din România și Provența), care a
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Emil Brumaru Ou figura dînsului, jur, nu i-am zărit-o niciodată. Și nici nu doresc. Bănuiesc că-i înspăimîntătoare, frumoasă, rilkeană, necruțătoare prin bunătatea-i nefirească, nelumească-n obiceiuri. Prefer să-i simt doar neglijența, răsuflarea de plantă animală, rotirea-i invizibilă deasupra țestei, lipirea tandră, periculoasă, pe întuneric a pieptului pufulos de inima-mi ce-ncepe brusc să bată-n ritm de versuri
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]