4,074 matches
-
ce să nu facă un artist? Probabil că, și "în domeniul culturii", tradiționala structură românească de gașcă a devenit, între timp, una de tip mafiot; există interese comune, există clanuri, există buzunare care se umflă din jocurile sărăciei și din bunăvoința cîte unui naș... Dar nu despre ei vreau să vă scriu acum, ci despre dumneavoastră. Iertați-mă, dar, prin felul în care ați reacționat, am senzația că nu numai ei întorc lucrurile înapoi și se poartă ca înainte, dar și
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
refec și cînd ai avut de-a face nemijlocit în afaceri cu președintele Senatului, care face parte din același partid cu premierul, e bizar să îți declari aversiunea față de partidul de guvernămînt, dacă nu ești o marionetă care depinde de bunăvoința celor aflați la putere. În apariția sa, excepțională, la un anumit post de televiziune, dl Vîntu a tras de timp, de unde înțeleg că negociază anumite viitoare afirmații cu cei pe care eventualele sale afirmații i-ar putea pune în situații
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
fatal în societățile întârziate, antrenarea în modernitate a clasei țărănești a fost preluată de un alt grup social - burghezia și o ideologie străină intereselor sale - liberalismul. Reglarea acestei probleme, fără de care nu se putea imagina modernitatea, nu atârna însă de bunăvoința cuiva, fie ei liberali, conservatori ori conștiințe tragice de tipul lui Eminescu, ci de capacitatea unui alt grup - burghezia - de a se substitui acesteia și a se exprima în numele ei. Or, reforma agrară mai întâi și legislația promulgată în anii
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
fizice pe cari nu le poate clinti nimeni din loc, apoi la legi economice, a căror urmări nu se abat prin fraze, ci numai prin muncă"; că orice fenomen social este infinit mai complex, iar înlăturarea răului "nu atârnă de la bunăvoință, ci în cele mai multe cazuri de la adânca înțelegere a problemei" 11). Răul organic al filosofiei sociale liberale de la noi este înmulțirea claselor consumatoare și "scăderea claselor pozitive", dar cu deosebire demagogia ce a deprins oamenii "de-a spera totul de la schimbările
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
două-trei ziare pe Internet. Impresia e dezolantă, atît politic și social, cît și cultural. Se-ntîmplă puține lucruri bune, este un vacarm care nu se mai stinge din '89 încoace. În lumea literară, ca să mă-ntorc la ea, am urmărit (prin bunăvoința prietenului Bogdan Lefter, care mi-a adus un teanc de reviste) o poveste de la Iași, o dispută-n jurul revistei Convorbiri literare. N-am înțeles nimic. Ambele tabere aveau autori valoroși și alții necunoscuți, ambele foloseau de multe ori un
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
ale Pustei vor exploda la Roma, iar destinul eroinei va căpăta un curs nefast și chinuit. De altfel, nuvela va avea un Avertisment ce va suna astfel: Această nuvelă este o... (indescifrabil, ar putea fi și operă - n.n.) care prin bunăvoința cititorului ar putea avea un final fericit în loc de tragic, dacă cititorul ar fi dispus să-l schimbe. La Budapesta, Norah îi va cumpăra o rochie nouă, pantofi eleganți, o va învăța manierele alese plimbându-o pe la simandicoasele rude și prietene
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
mai durabile decât ale altor națiuni europene, care are interesante obsesii și forme de paranoia (pe care se pare că le-am ilustrat în mod greșit, după cum rezultă din răspunsurile iscate de articolul meu) și care este un caz-test pentru bunăvoința Uniunii ce se presupune a fi deschisă tuturor europenilor. À propos - mi se pare mie sau traducerea induce un ton mai critic și mai abraziv decât originalul englez? Sau cel puțin așa mi-a comunicat cineva din România. Ar fi
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
lua sfârșit și că va trebui să te întorci în lumea zgomotelor de fiecare zi, în lumea țipetelor, pocniturilor și scrâșnetelor. Acest jazzman care descinde din Barbu Lăutarul este umil cu publicul, ca un rege care într-un moment de bunăvoință spală picioarele supușilor. Dar este și capricios-dictatorial, punând admiratorilor condiții greu de îndeplinit sau spunându-le adevăruri incomode, oricât de solemnă ar fi împrejurarea. Este un artist adevărat, este artist cu totul, din creștet până în tălpi, cum puțini mai sunt
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
la -că poate fi într-adevăr ilustrată prin citate din presa actuală; dar mi se pare că e percepută în continuare ca o deviere de la normă, certă cel puțin în cazul româncă/română: "Gimnastele române s-au retras de la Jocurile Bunăvoinței" (Evenimentul zilei = EZ 1847, 1998, 16); în majoritatea exemplelor apare totuși forma în -că: "amanta sa româncă" (România liberă = RL 2064, 1997, 1), "jucătoarea româncă" (RL 2013, 1996, 15) etc. Sînt și alte oscilații - de pildă între formele substantivale americană
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a scopurilor imediate ale artei și de simț managerial avant la lettre. De altfel, acest tip de strategie care mizează pe captarea bunăvoinței privitorului, prin flatarea stereotipiilor lui mentale, nu este nici pe departe izolat în lunga sa carieră. Douăzeci și cinci de ani mai tîrziu, la marea expoziție de la galeria Durand Ruel din New York, poate cel mai important eveniment din întreaga sa carieră, el
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
Mușatescu Titanic-vals, în care persoane angelice și pușlamale, vînători de zestre și mame denaturate, ambițioase vulgare și suflete resemnate se împacă sub semnul unui har, nu al unor eforturi sau combinații, și care le-a venit din cer, sub forma bunăvoinței Providenței". Superb! În treacăt fie spus, deși nu le-a trecut prin minte nici lui Zarifopol, nici lui Ralea, ideea înrudirii dintre Minulescu și Caragiale a dezvoltat-o G. Călinescu în Istorie, unde a văzut în Minulescu pe Mitică, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
acesta ar fi un semnal clar că americanii nu se lasă păcăliți de semnalele amestecate care le vin din România. David Funderburk a trimis la Washington rapoarte extrem de critice la adresa lui Ceușescu pe vremea cînd acesta încă mai era privit cu bunăvoință de adminsitrația americană. Încît nu se poate spune că ar fi omul care să nu știe deosebirea dintre declarații și fapte. * O știre groaznică venită de la Chișinău a ținut mai multe zile prima pagină a ziarelor de dincoace de Prut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
din tabloul glacial, aristocratic, avînd culoarea brună-verzuie a reptilelor invocate. Reîntîlnirea lor strict protocolară după cei 17 ani de temniță, în plin dezastru social... Niciodată, în casa aceia, nu fusese invitat vreun proletar. Se discuta despre proletarii regimului cu acea bunăvoință, a Verei îndeosebi, însă de sus, cu bunăvoința superioară a nobililor de altădată, ceea ce sporea farmecul tabloului feudal din holul casei. Totuși, în această casă nu intra decît cel mult factorul sau cel cu plata luminii. În mod ciudat, în
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
reptilelor invocate. Reîntîlnirea lor strict protocolară după cei 17 ani de temniță, în plin dezastru social... Niciodată, în casa aceia, nu fusese invitat vreun proletar. Se discuta despre proletarii regimului cu acea bunăvoință, a Verei îndeosebi, însă de sus, cu bunăvoința superioară a nobililor de altădată, ceea ce sporea farmecul tabloului feudal din holul casei. Totuși, în această casă nu intra decît cel mult factorul sau cel cu plata luminii. În mod ciudat, în Galeria cu viță sălbatică cred că am amintit
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
de Lia Perjovski. De fapt, Spirit asta și înseamnă și asta va rămîne: o polifonie artistică pe trei voci: Valeriu Seciu, Cătălina Buzoianu, Lia Perjovski. P.S. Din pagină lipsește fotografia cu Valeria Seciu, protagonista spectacolului. Secretariatul literar nu a avut bunăvoința de a ne o pune la dispoziție, cu toate insistențele noastre.
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
împotriva propriei naturi. Ele nu sînt expulzate, ci doar amendate, puse în situația de-a se purifica, de a-și corija orbita. În fond, N. Steinhardt țintește o "reumanizare" a criticii. În perspectiva sa, înțelegerea poeziei implică "o stare de bunăvoință din partea receptorului, de ospitalitate, de mărinimie și de încredere: din partea sa în aceeași măsură ca din partea poetului". Textul se lasă pătruns doar "în absența unei atitudini egoiste, agresive, îmbufnate ori preconcepute a destinatarului". Poezia nu poate fi concepută decît ca
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
cuvinte, ar fi aici vorba mai ales de soluții practice, de moduri de a echilibra, de a doza, în chip judicios nevoile și dorințele diverselor grupuri. Nu mi se pare chiar o sarcină atât de întortochiată și ponderoasă. Cu puțină bunăvoință, judiciozitatee și integritate se poate (re)constitui o stare de normalitate dintre cele mai simpatice. Sigur, un "multiculturalism" dăscălesc, cu nuiaua în mână, "monitorizat" (à la Chicoș Rostogan) va duce la neplăceri grave atât într-o direcție, cât și în
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
redăm pe aceea a episcopilor adunați la sinodul de la Rimini, care au alcătuit o scrisoare și au trimis-o împăratului Constanțiu, în care, printre altele, precizau: (...) rugăm stăruitor bunătatea ta să primești cu auzul ascuțit (atenție) și cu privirea liniștită (bunăvoință) pe delegații noștri și să nu lași nicidecum să se introducă ceva nou spre ocara celor ce au murit, ci să ne îngădui să rămânem cu cele stabilite și legiferate de către strămoșii noștri, care, am putea spune că au făcut
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu chip de om, ei au construit căminul sacru; au creat familia creștină; au dat un înțeles nou și sfânt numelor de mamă și soție; au răspândit idei noi despre demnitatea omului ca om; au venit cu o atmosferă de bunăvoință și iubire, au redat libertățile interzise prin lege; au sfințit societatea umană prin proclamarea frăției universale a omu or două literat m cultura păgână garantându-i în interio lui răscumpărat 61. Cunoscători desăvârșiți ai culturii păgâne, ei citează din literatura
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
faptele. Ar însemna să-i contrazicem pe față dacă am vedea în aceasta o căutare a propriei lor faime. Sunt adânciți și ascunși în dumnezeire. Viața lor nu se învârte în jurul propriului eu, ci doar în jurul lui Dumnezeu, a Cărui bunăvoință de neînchipuit, neașteptată, este de a-și lăsa creatura cât mai mult liberă față de El (...) Sfinții sunt oameni care au încercat să trăiască doar în funcție de dragostea lui Hristos 132. Parafrazându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur, putem spune că
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
sînt insensibili, în vreme ce eu sînt sfîșiat de admirație și oroare". * Să fie socotită epilepsia un prototip al bolii, de vreme ce a primit supranumele de boală divină? * De cele mai multe ori, boala - mesager calificat al morții - e o încercare paradoxală de supraviețuire. Cu bunăvoință, boala își acceptă ratarea. * Soteriologia morții, precedată de cea - mai modestă - a bolii. * Suferințele mici le ușurează pe cele mari, precum acțiunea unor lipitori care sug sîngele infectat. * Revolta maselor, fenomen socotit de către Ortega y Gasset caracteristic începutului de veac
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
vor ține seamă de ele. În ceea ce mă privește sînt sceptic. Dl Ion Iliescu nu datorează nimic presei - cel puțin din punctul său de vedere -, așa că e greu de crezut că se va lua după opiniile editorialiștilor. Gesturile sale de bunăvoință adresate presei mi se par, mai degrabă, niște bezele de învingător care n-are timp, deocamdată, să se uite urît la cei care l-au atacat în cei patru ani cît a stat în opoziție. Dar, cum se știe, dl
Puterea noii Puteri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16548_a_17873]
-
posesorul artei de a disciplina apetiturile colaboratorilor pentru a face posibilă munca în echipă. (Să recunoaștem, una dintre cele mai nobile și mai dificile arte, care la Alexandru Matei se exprimă printr-o pietate filială față de partiturile contemporane și o bunăvoință fraternă față de confrații săi într-ale restituirilor sonore). Cu zece ani în urmă, într-un timid debut de primăvară, am fost pus în situația (deloc comodă) de a da nume unui ansamblu studențesc de percuție, ce se foia de ceva
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
și cu ce risc, ca să conving că sunt la capătul puterilor, și n-aș fi meritat asta, arătând rădăcinile amare și încâlcite ale unui rău care nu se mai termină, ale unui stres tenace care ar fi putut cu puțină bunăvoință evitat, ori ar fi putut nici să nu existe? Cineva ar trebui să aprecieze corect situația, că din atâta otravă câtă ne-a rezervat fără istov istoria noastră, istoria căreia nu i te poți opune cu mâinile goale, fără să
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
descoperi că poate comunica cu acești oameni simpli din piață, folosindu-se de acest tălmaci nesperat, care putea traduce din limba aramaică, în limba localnicilor. A doua zi și în zilele următoare, Teodosie nu pierdu vremea, și se folosea de bunăvoința tălmaciului, ca să povestească localnicilor pentru ce venise în Etiopia. Privitorii erau entuziasmați ce cele auzite. Nicicând n-au mai auzit asemenea cuvântări minunate. Astfel, Teodosie avea prilejul să citească localnicilor capitole întregi din Sfânta Evanghelie după Ioan. În câteva zile
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]