189 matches
-
numită în funcția de șef al biroului de supraveghere cercetări penale din procuraturii municipiului București, fiind promovată în 1993 în cadrul Parchetului General, la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică - Serviciul pentru drepturile omului și criminologie. În perioada 1992-1994, a fost bursieră la Universitatea Statului New York/Universitatea Central Europeană (CEU), unde a obținut diploma de "Master of Law" (LLM) în drept constituțional comparat. În 1994 a participat la un seminar de teoria și practica drepturilor omului, drept european și internațional la facultatea
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
de clienți în 13 țări din Europa Centrală și de Est și în Bazinul Mediteranean, din totalul de 20 milioane de clienți la nivel global. Bancă este prezentă și în România cu o rețea teritorială de 60 de unități. Capitalizare bursiera: 53,5 miliarde euro (mai 2008). Pe 27 februarie 2015, și-a schimbat sediul central din România, din Arad la București.
Intesa Sanpaolo () [Corola-website/Science/312739_a_314068]
-
Nina BATALLI (1913 - 1993) a studiat pictură la Facultatea de Belle-Arte din București, absolvind și Facultatea de Litere, între 1934-1939 sub îndrumarea lui Francisc SIRATO (anterior fusese bursiera la Scoala Centrală). Expune pentru prima dată la "Salonul Oficial de Primăvară" în 1939. În acel an, are și prima sa expoziție personală la Balcic, unde ultimul primar român al Balcicului, Profesorul George Batalli, era văr cu tatăl ei. În
Nina Batalli () [Corola-website/Science/318956_a_320285]
-
absolvit Școala de Belle-Arte din București, la clasa Cecilia Cuțescu-Storck, și-a desăvârșit studiile la Paris, frecventând vestita Academie a lui André Lhote (în urma obținerii prin concurs a unei burse de studii la Paris, 1929-1932) și apoi în Italia, fiind bursieră a Școlii române de la Roma (1933 până în 1935). La Roma, în timpul studiilor postuniversitare, l-a cunoscut pe Mihai Berza, pe atunci secretarul Școlii române de la Roma, cu care s-a căsătorit ulterior, rămânând alături de el în Italia până în 1938. A
Ana Tzigara-Berza () [Corola-website/Science/317610_a_318939]
-
unui debut, în 2004, la Operă Națională București, în rolul important al Margueritei din Faust. În anii 2005-2008 a avut numeroase apariții în opere, oratorii și concerte, si a realizat o serie de înregistrări sonore. În anii 2005-2006, a fost bursiera a Concernului Media WAZ (Germania). Pe 29 noiembrie 2005 a debutat la Operă de Stat din Viena, prezentându-se publicului vienez în rolul Giannettei din L'elisir d'amore. Au urmat la operă vieneza roluri multiple, printre care Pamina și
Laura Tătulescu () [Corola-website/Science/315263_a_316592]
-
the Machine" care a explorat aceste afirmații. În regia lui Vikram Jayanti, filmul prezintă înfruntarea din perspectiva unei intrigi, a unei mișcări de marketing a companiei americane prin care promovarea puternică a victoriei să crească valoarea activului sau pe piată bursiera. Regizorul afirmă că valoarea stocului a crescut datorită mediatizării confruntării la 2 miliarde de dolari, în vreme ce IBM estimează la aproximativ 50.000.000 câștigurile corporației din publicitate pe timpul meciului. Imediat după încheierea turneului, într-o emisiune televizată și în fața a
Deep Blue () [Corola-website/Science/320222_a_321551]
-
mișcărilor coregrafice. În anul 1965 participa că Prim-Balerină la festivalul Champs Elysees, Paris, în Marteau Sans Maitre de Pierre Boulez, spectacol în premieră mondială. În anul 1967 devine profesor la Liceul de Coregrafie București. În perioada 1969 -1970 devine bursiera a Guvernul Francez și ulterior Diplomata Schola Cantorum Paris. În anul 1970 participa la cursuri la Academia de dans Köln, Germania având că profesori , Marija Churiel și apoi la Essen, Germania având că profesoară pe . În anul 1973 fondează, alături de
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
alături de coregraful Sergiu Anghel, grupul de dans „Contemp” și în același an are loc primul spectacol din seria „Nocturn” la Teatrul Țăndărica, București. În anul 1983 absolvă cursul de maeștri coregrafi al Consiliului Culturii din România. În anul 1988 devine bursiera Rambert School of Ballet Londra - Anglia, iar în 1990 este bursiera British Council. În perioada 1992-1994, Adina Cezar, activează că Lector colaborator la Academia de Teatru și Film din București. Ca pedagog, își începe activitatea în 1957, la Liceul de
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
an are loc primul spectacol din seria „Nocturn” la Teatrul Țăndărica, București. În anul 1983 absolvă cursul de maeștri coregrafi al Consiliului Culturii din România. În anul 1988 devine bursiera Rambert School of Ballet Londra - Anglia, iar în 1990 este bursiera British Council. În perioada 1992-1994, Adina Cezar, activează că Lector colaborator la Academia de Teatru și Film din București. Ca pedagog, își începe activitatea în 1957, la Liceul de Coregrafie din București unde desfășoară activitatea de profesor de balet clasic
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
Trancu și Ana, născută Ciomac. Fratele său mai mare, Grigore Trancu-Iași, a devenit un cunoscut om politic, profesor universitar, scriitor și memorialist. Orfană de tată la vârsta de 11 ani, Marta urmează studiile secundare la pensionul Humpel din Iași ca bursieră externă. Dorind să practice medicina, se înscrie la Facultatea de Medicină din Iași în 1893. La sfârșitul primului an de studii obține, datorită rezultatelor merituoase, bursa Fundației „Vasile Adamachi” a Academiei Române. În anul 1899 termină studiile medicale, avându-i în
Marta Trancu-Rainer () [Corola-website/Science/327617_a_328946]
-
Hosted Simply” prezentată în Spectrum Tower, Varșovia (2015) și Heiligienkreuzerhof Hof, Vienna(2016). A participat în Biennale de La Biche (2017), cea mai mică bienală de artă contemporană din lume. Între 2012-2016 a fost asistant curator la Zachęta Project Room, Varșovia. Bursieră a Ministerului Culturii și Patrimoniului în 2017. Trăiește și lucrează în Varșovia, Polonia. Expoziția poate fi vizitată până pe data de 28 iulie 2017.
„SEEDS” a artistei Larisa Crunțeanu, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105472_a_106764]
-
și-a finalizat de curând și studiile de master în Pedagogie Muzicală la aceeasi universitate. Premiului „Constantin Silveștri” în 2007 i-a oferit flautistei și șansa de a studia în Anglia, la Pocklington School, cu Clare Allan. Roxana a fost bursiera a Rahn Kulturfonds și Lyra Stiftung. Ca muzician în orchestră, a cântat sub baghetă unor dirijori precum Nello Sânți, Werner Bärtschi, Christian Zacharias sau Jürg Wyttenbach. Tânără flautista a concertat că solista în Elveția, Germania, Luxemburg, România și Anglia. În ceea ce privește
Stagiunea de marți seara. Trio Solaire din Zürich la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105644_a_106936]
-
participat la numeroase workshopuri și cursuri de măiestrie cu muzicieni renumiți, printre care Gabriel Amiras, Boris Berman, Dang Thai Son, Stephen Hough, Cordelia Höfer-Teutsch, Andrzej Jaśinski, Diana Ketler, Robert Levin, Sontraud Speidel și Mihaela Ursuleasa, fiind, de asemenea, selectată ca bursieră a proiectului SoNoRo-Interferențe. Printre muzicienii cu care Aurelia Vișovan a colaborat se numără personalități precum Alexander Sitkovetsky, Ildikó Raimondi, Natalia Lomeiko, Julian Arp sau Seiya Ueno, lucrând în mod repetat sub îndrumarea profesorului Johannes Meissl, a muzicienilor din Altenberg Trio
Lettres dansantes la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105699_a_106991]
-
să se implice în marile bătălii ale prezentului. Nu-i lipsește nici umorul. De la Berlin, a trimis ziarului său pagini savuroase din Jurnalul unei menajere, cu el însuși în rolul principal (căci în timp ce soția sa, Sara Danius, era implicată, ca bursieră, în activități intelectuale, Stefan se ocupa de treburile casnice: baby-sitting, bucătărie, menaj). Stefan Jonsson a fost anul acesta în București, ca invitat al Colegiului Noua Europă, la un colocviu pe tema Modern Times. Fragmentele despre Omul fără însușiri fac parte
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]