571 matches
-
au fost deja trimise împăratului. FINAL PASAJ RETRAS Bărbia lui Ledoulx alunecase mult în jos și greutatea ei îi căscase aproape de tot gura. Când își dădu seama, consulul și-o închise repede, pufnind pe nas din cauza furiei și a fricii. ― Bursuc? Vulpoi? Se știe tot! Uitase de pătură și, când dădu să sară de pe scaun, se împiedică în ea. Și, pentru că scufia îi căzu chiar atunci mult în față, dădu cu ea de pământ. Era furios cum nu-și mai amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
buzele și dinții, Cu sângele ororilor Și seva stârviciunilor: Regina din Malkhut, Monstrul viclean, Spectrul din beznă, Lilith, Sephirahul dezmățului fără sfârșit! Îndurare, pentru cei pierduți în Întuneric, Îndurare, îndurare, îndurare... " ADRAMALECH Aceeași zi, dis-de-dimineață. Trezit în cap cu zorile, Bursucul Trei-Coițe năvălește în vizuina Iepurelui Alb și Pufos. Văgăuna aceluia se găsea nu departe de a sa, pitită la poalele unei movilițe încărcate de vegetație arborescentă pitică și de pungi de plasic bucșite cu resturi menajere, în zona mărginașă dinspre
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai năpusti și tu așa, din orice fleac. Temperatio! Pace-pace, între două dobitoace. Pe bune! Poftim, mi-am luat botul de-acolo. Și n-am uitat nici de Trimis! Hmm...? Ce spuneai? Va t'en faire foutre! Imprecația îi redeșteaptă Bursucului în minte, proaspăt, terifiantul film nocturn, de-abia încheiat. Iată cum decurseseră faptele: În întunericul răcoros și adânc, al bârlogului de iepure, Bursucul și cu Urechiatul picoteau, socotind fiecare, pe îndelete și în legea lui, scurgerea nisipului negru, din clepsidra
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ca de drug de fier ori de berbece! și imediat pornește să se cearnă aproximativ o găleată de țărână, din bagdadie. Nu, nu... Ei, bine... Nu! Clar! Chiar nu aveau noroc! Și cale bună! Cel puțin, nu în noaptea aia. Bursucul Trei-Coițe se scutură câine-câinește cu lăbuțele din față, periindu-și atent abdomenul fumuriu, după care oftează afectat din adâncul plămânilor, concentrându-se pentru a birui o groază recurentă, viscerală, irațională, care-i înțepoșează reflex (pentru a câta oară?!) perii de pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
erelor..., în nici o limbă și ardeau pieziș, pizmaș, înfricoșat, prin aer... Orgiastic! Ca tăciunii! Sporindu-și mânioase amplitudinea, către registrul nechezatului înnebunit, săgnit, copleșitor, al cailor stârpiți și ciopârțiți, în bătălia de la Zama: Vreau Po-ti-rul! Vrei, pe aia... zice calm Bursucul. Întâi și-ntâi, că nu e deloc al tău, se bagă pe fir Iepurele, bățos, cu perdaf și cu osârdie contabilicească. Ambiții prostești! Și nu e nici al nostru. Doi: de-atât amar de veac, de când tot vii și revii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Este ultima oară, când gloria lui Sammael, Khamael, Chamuel, Samiel, Sariel, Adramalech, Căpetenia a două milioane de spirite, Lordul Stângii Cerești, Biciul pedepselor și Sephirotul smulgător de suflete netrebnice, ca voi, vă mai arată milă și cruțare. Ultima...! Așa, așa, aplaudă Bursucul deconectat, cu o detașare fie sinceră, fie excepțional de bine jucată. Precum ziseseși și data trecută, dacă nu mă-nșel. Și data dinainte, și de mai înainte, și de răs-răs-mai-înainte. Merde! Nimeni nu te poate admira mai mult decât o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
măi, măi! Acu' am trecut, de la gărgăuni, la atacuri sub-urbane, sub centură, carevasăzică, face Bursucul. Trist, domnule, trist, trist, trist! Ș-apoi ce, ai probleme de vedere, cumva? insistă Iepurele. Ai glaucom? Noi suntem două capete: un Iepure și un Bursuc. Ce câini și ce șopârle tot îndrugi dumneata? Iar eu, ăsta, aici, de față... Brusc, solul clisos de sub ei, începe să se cutremure. O nouă găleată de țărână, amestecată cu viermuși, cu melcișori și cu bulbi de buruieni uscate, năpădește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
flori. Nu-ți pierde firea, prietene! șuieră Iepurele, încercând să se facă colac. Nu te teme! Orice, dar nu-i arăta frică, monstrului! Nicht...! Nici o grijă! Situația e sub control! Diabolus est caput omnium malorum! Cunoaștem obiceiurile distinsului oaspete! mârâie Bursucul dezechilibrat, scurmînd în lut cu ghearele, pentru a nu se răsturna pe spate. Auzi, Sammi, păi de ce nu pui tu singur laba pe Potir, iată-l, aici, la doi pași, continuă el, știind prea bine că Sephirahul spaimelor atavice nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și orișiunde. Înțelegi tu? Chiar și mâine, frate gardian! Chiar și în Parcul Câinelui! Nu în Valea Megiddo. Nici în Varanasi. Aici, la noi, prietene! În lizieră! Pe miriște și pe izlaz. Aici ... Deodată ca pentru a-i întări spusele Bursucului, pâlpâie o străfulgerare caldă, o rază de lumină subtil primăvăratecă, o irizare intens-albăstruie, familiară și plăcută ochiului! Ca o văpaie darnică, desprinsă dintr-un rozariu nevăzut, o flamă sau o scânteie ce sporește pulsatilă, fără stavilă, inundând vizuina rece, până în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
întinde undele celeste pe pământ, că va îmbrățișa și va scălda, prietenos și jucăuș, picioarele celor prezenți. La rasul solului, pluteau cohorte de norișori ștrengari și diafani de pulbere diamantină, cu un miros suav, îmbietor, răcoritor. Reconfortant. Ca un balsam. Bursucul Trei-Coițe fixează plafonul fasciculat, ierbos-bărbos, cu privirile brusc deconcertate, încrețește agasat din bumbul nasului și fornăie: Absurd! Pas, de te odihnește. Pe furca lui Belial! A mai sosit unul! BAAL I Iar noului Vizitator i se asocia, acum, un Chip
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Massadei, ceea ce conferea întregii sale apariții, o notă pronunțat eclectică. Sunt Arhanghelul Uriel! vorbește Epifania, cu un glas mlădios, melodios și grav, de bariton, în momentul în care tăcerea prelungită căpăta accente vădit necuviincioase. Cunoașterea Divină! Bine...! răsuflă oarecum ușurat Bursucul. Eu, Călăuza, am fost trimis să vă îndrum, să vă susțin și să vă apăr. Gărzi credincioase, pace vouă! Asemenea și ție! îi răspunde Bursucul. Este bine-venită orice fel de consiliere, orice consultanță, dar nu ne-ar strica, pe lângă consilium
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
momentul în care tăcerea prelungită căpăta accente vădit necuviincioase. Cunoașterea Divină! Bine...! răsuflă oarecum ușurat Bursucul. Eu, Călăuza, am fost trimis să vă îndrum, să vă susțin și să vă apăr. Gărzi credincioase, pace vouă! Asemenea și ție! îi răspunde Bursucul. Este bine-venită orice fel de consiliere, orice consultanță, dar nu ne-ar strica, pe lângă consilium, și un pic de ajutor material, de auxilium, deși e cam târziu! Credeam că ne-ați uitat de tot. Nu uită Cerul faptele, curajul, devoțiunea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
eclipsă..., durere..., o flacără..., din nou întuneric și el se deșteaptă, buimac, în lumină, la liman, întemnițat într-o formă vie relativ acceptabilă, aceea a primei și unicei viețuitoare aflate în imediata apropiere, respectiv a animalului titular al vizuinii! Un bursuc! *** Acum, urmează Arhanghelul, tu, Mare Maestru, îți vei putea duce la capăt misiunea. Un suflet drept, batjocorit și împilat, a strigat cu amărăciune către Tronul Celui Prea-Mărit și a cerut, pentru Pământ, pedeapsa cea mai aspră. Cel Milostiv l-a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aia chiar că n-am înțeles-o. N-am ghicit-o. Je suis désolé! Îmi cer umil, încă odată, mii și mii de scuze. Ai dreptate! Cu hainele, se rezolvă cumva, până mâine, la amiazi, îl asigură seren Arhanghelul, pe Bursuc. Cu Armele, dragă prietene, uite cum stau treburile... BAAL II Faci tu cărțile de data asta, Dane. Și mai pune, tată, distilat, acilea, în pahar, nu te codii! îl îndeamnă Fratele. He-hei...! Am un presentiment malign. Apoi, mobilul Poetului emite
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ce mi-a venit în minte, dar masonii, rozi-crucienii, iluminații, ăștia nu erau și ei, parcă, tot un soi de cavaleri templieri reciclați? Să contenim cu prostelile și cu glosările astea sterile, cu mofturile și cu afirmațiile rizibile! mârâie iritat Bursucul, întorcându-se cu iarăși cu fața, către auditoriu. Din prima și ca să nu existe pentru careva, nici un strop de confuzie, aflați că noi suntem băieții buni. Despre prea umila mea persoană, iată că v-am spus. Blondul de lângă mine, chiar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ședință prelungită de electroconvulsii. Îi completa și flanca un tip scundac, cu favoriți stufoși, ce răspundea în principal la apelativul de Boss și care se agita cărând un coș, în a cărui scafă somnola o creatură mititică. Ariergarda reîncarnaților un Bursuc dolofan și un Iepure albinos încheia alaiul insolit, al noctambulilor zoriți. Cunoaște, vreunul dintre voi, un preot, un duhovnic? dorise să știe Îngerul, înainte de a se fi pus cu toții, în mișcare. Păi..., noi, ăștia, nu prea călcăm prin biserici... Că
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de bebeluș, ori e-al lui (și parcă-parcă aduce cu el, din profil!), ori e din grădina lui..., tot un drac! Felicitări, tăticule! Pater familias! Ce-ai găsit, al tău să fie! Voi n-ați terminat cu logoreea? se rățoiește Bursucul la ei, autoritar. Vorbiți mult prea mult și prea fără de noimă. Ați fi fost niște hangii a-ntâia! Aveți limbariță, nu glumă! Nu v-ar strica niște cârcei, aicea, sus, la gât. Lăsați-l pe Arhanghel, să-și continue spusa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dacă mie, personal, mi-ar fi spus cineva, mai de dimineață, că am să ajut să supraviețuiască un om cu scula canibalizată la propriu, că mă voi conversa, la per tu, cu un Arhanghel, cu un Iepure și cu un Bursuc, ca să nu mai pomenesc de faptul că l-am cunoscut și pe Antichrist, încă de pe când acesta era, efectiv, în scutece, i-aș fi tras ăluia, din start, vreo zece-douăzeci de pumni în cap! cugetă Dan. Aha-ha... Carevasăzică de aia
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sephiră latentă, fără număr, denumită Daath' , a Cunoștinței, care străbate simetric în necunoscut, în Umbră, în Qliphot, care este opusul Arborelui Vieții! În Regatul demonilor, al spaimelor și al Sephiroților malefici... Precum Nahema, Lilith, Adramalech și Baal, se aude vocea Bursucului. Fiecărei forțe din natură, i se asociază o particulă elementară. Un corp omenesc conține două sute șase oase. Iar în piciorul fiecărui om, sunt douăzeci și șase de oscioare. Tu, Arhanghele, te-ai fi plasat în sephira a opta, Hod, pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ideilor! Una la mână! Platon era de toate: și filozof, și fizician, și geometru. Doi la mână: procedurile divine sunt minunate. Sunt expeditive. La maximum. Cam cât ați zice Pater Noster! Țac-pac! Încumetați-vă, muriți și veți vedea! îi încurajează Bursucul. Dar, ca să vă citez, nu chiar acum, nu chiar imediat, că mai avem de lucru! Și dacă noi nu mai dorim, nici unul, ca să participăm la jocul vostru? Ei? Dacă vom refuza să fim rezonabili și să ne implicăm pe mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
homo! Cu antecedente pederastice! Să te mai încrezi și altădată, în asemenea jafuri de prieteni, dom'ne! Măi, fătălăule! Fetițo! Fifi... suflă și Vierme, evitând o directă tăcută de stânga, ce pornise azimutal, țintindu-i scăfârlia. Stop! Stop! se înfige Bursucul, drept în mijloc. Nici un cuvânt prostesc, pe seama lui! Ajungă-vă! El reprezintă șansa noastră. Pacem! Ignoră-i, tinere și nu pune la suflet. Incorigibilii ăștia sunt prea din cale-afară! Prea bezmetici! Apropie-te, înfruntă-ți demonii, fii curajos și îngenunchează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Mer, Ensembl'od els sent Gabriel i vint. L'anme del cunte portent en pareïs... " Iar Îngerul, de pe locul de unde se află, cu fruntea coborâtă către copilul mântuit, care fusese odată o primejdie mortală pentru omenire, acompaniind litania și panegiricul Bursucului, începe să recite: La ușa sfântului lăcaș, Stă Belphegor, Sephirahul Tentației, Prințul Iluziei, Înșelătorul! Ispitele-i de-i biruiești, Smerește-te. Amară e victoria, prietene Și are preț: Chiar viața ta! " ASMODEUS I Călcau din nou, împreună, abstrași, pe sub razele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în eter, reintrându-și în drepturi depline, peisajul cel mai anodin, comun: Stradela ocolitoare, a Muncii, prima de la colțul din stânga, de lângă potcoava cochetă, survolată de discul selenar, a stadionului municipal. Și astfel, purcelușii cei cumsecade, au rămas numai cinci! glumește Bursucul Trei-Coițe, după ce constată că nu se mai găsește nimeni pe drum, alături de ei. Să observați că Îngerul ne-a lăsat nouă racla cu Sfânta Cupă. Potirul în care s-a prelins Sângele Mielului nevinovat. Cupă pe care ați văzut-o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care, sub un petic de scutec murdar, se găsește o cutie de argint, ce conține relicva cea mai scumpă a umanității. Pe contele de Langres și pe ălălalt..., pe aghiotantul lui Iancu, adică pe domnii cavaleri, pe Iepure și pe Bursuc, nu-i simt prin preajmă, reia Poetul și rânjește nevăzut, în întuneric. Bun...! Dacă sunteți așa de deciși, amigos, haideți înăuntru! Mergem aveugle! Presupun că, la un moment dat, vom primi îndrumări de la regie, cât de cât, despre cum avem
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Chiar atunci, o umbră rotofeie se năpustește de-afară, în salturi mici și înfundate, până la mijlocul holului. Urmată de îndată, de o alta, dotată cu o pereche de urechi prelungi! Unde naiba fuseserăți?! se stropșește Dan, la Iepure și la Bursuc. Ce vrei, am prins stopurile alea tâmpite, de la Tribunal! replică Viezurele. Boss, să fii atent! Atinge-ne cu sabia! Pe mine și pe Alb! Acum...! Vierme se supune poruncii, fără să crâcnească. Un bubuit..., un licărit..., o undă bâzâindă, surdă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]