2,949 matches
-
a întrebat de ce erau cele două grădini atît de diferite, deși celălalt grădinar părea să fie mult mai ocupat. Grădinarul cel vesel i-a replicat: "Știi, era o vreme cînd mă zbăteam la fel de mult ca și colegul meu. Deși smulgeam buruienile tot timpul, ele creșteau la loc imediat. Rădăcinile rămîneau în sol și semințele cădeau cînd smulgeam plantele. Imediat ce terminam, trebuia să o iau de la capăt. Atunci, m-am hotărît să fac altfel. Am căutat plante frumoase, dar care să crească
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
creșteau la loc imediat. Rădăcinile rămîneau în sol și semințele cădeau cînd smulgeam plantele. Imediat ce terminam, trebuia să o iau de la capăt. Atunci, m-am hotărît să fac altfel. Am căutat plante frumoase, dar care să crească mai repede decît buruienile. Astfel, aceste noi plante au covîrșit curînd buruienile. Oriunde cresc aceste flori, buruienile nu mai au loc. În acest fel, grădina mea se menține curată fără vreun efort din partea mea". Acestea fiind zise, grădinarul luă copilul de mînă și îl
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
și semințele cădeau cînd smulgeam plantele. Imediat ce terminam, trebuia să o iau de la capăt. Atunci, m-am hotărît să fac altfel. Am căutat plante frumoase, dar care să crească mai repede decît buruienile. Astfel, aceste noi plante au covîrșit curînd buruienile. Oriunde cresc aceste flori, buruienile nu mai au loc. În acest fel, grădina mea se menține curată fără vreun efort din partea mea". Acestea fiind zise, grădinarul luă copilul de mînă și îl conduse acasă, deoarece era deja întuneric. Cînd toată lumea
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
plantele. Imediat ce terminam, trebuia să o iau de la capăt. Atunci, m-am hotărît să fac altfel. Am căutat plante frumoase, dar care să crească mai repede decît buruienile. Astfel, aceste noi plante au covîrșit curînd buruienile. Oriunde cresc aceste flori, buruienile nu mai au loc. În acest fel, grădina mea se menține curată fără vreun efort din partea mea". Acestea fiind zise, grădinarul luă copilul de mînă și îl conduse acasă, deoarece era deja întuneric. Cînd toată lumea s-a strîns în cameră
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
care trimisă după dudău pentru blândul Ghiță, de la un timp venea hăt’ târziu iar „dom’ profesor Mircea” care Îi fusese coleg În primară și acum era student În anul trei la „Construcții” În Iași Îi aducea pe bicicletă sacul cu buruieni. Pentru această poznă, Mamaia o săpunise zdravăn, nu a contat că Victor era de față când i se aruncau fetei cuvinte grele. Apoi Victor prinse a o-ntreba dacă „a fost adevărat” și dintr-o dată Începu s-o vadă mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se grăbesc să ți-l ofere. Eu, neștiind obiceiul, am admirat o narghilea și un grangur mi-a și oferit-o. Dați-i și tutun, se grăbesc alții. Tutunul nu-i tutun, ci petale de flori, frunze aromate și alte buruieni pe care nu le cunosc. Deși iranienii nu beau alcool, pentru noi se afla orice ne poftea inima. O prietenie atît de sinceră, atît de plăcută, oferită de granguri la granguri, nu întîlnești prea des în lume. În vinerea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai curat decît este. Din sat, un drumeag șerpuia nehotărît spre pădure și apoi intra hoțește în inima acesteia. La poalele pădurii se aciuaseră tot felul de tufișuri. Rugi de mure, cacadîri, coada vacii, nasul curcanului, corcoduși sălbatici și alte buruieni și arbuști trăiau pe lîngă maiestuoasa pădure, ca și micuțele antilope pe lîngă falnicele turme de antilope gnu. Miriade de gîngănii, lenevite de răcoarea nopții, așteptau căldura zeului Ra pentru a deveni năstrușnic de vioaie. Pe drumeagul acela pustiu înainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
întuneca puțin drumul moșului. Se uita în toate părțile, numai pe unde călca, nu. Din acest motiv, a călcat drept într-o... mizerie. Anafura mă-tii de spurcat! Aici ți-ai găsit să... Scîrbit pînă la vomă, se curăță prin buruieni cum poate și se supără pe toată lumea aceasta nesimțită, care... Ce mai, este nesimțită rău și ar merita cîteva măsurători cu măciulia de la bățul moșului. La vreo cîțiva metri vede o umbră a iepurelui și se îndreaptă într-acolo ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
jertfă inutilă pentru Ionel Datcu. Obsesia lui Gheorghe Gheorghe Șelaru se apropia de șapte decenii. Locuia într-o casă bătrînească, intrată pe jumătate în pămînt, rătăcită prin pădurea de blocuri din Tătărași. În curte sînt stive de cărămizi, camuflate de buruieni înalte, semn că prin tinerețe pe Gheorghe îl bătea gîndul spre o casă nouă. Pînă la urmă, s-a mulțumit cu ceea ce a moștenit și cu peticirea acoperișului cu un carton vetust, de pe vremea împușcatului. În tinerețe n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
achiziție complota cum să-și dezmoștenească copiii și cum să mai facă un rău pe acest pămînt înainte de a fi înghițit. În fond, nu ăsta este firul poveștii noastre, ci cu totul altul. În grădina aceea a lui, năpădită de buruieni, venea un motănoi cît un vițel și-l sfida pe proprietar în mod intolerabil. Miorlăie toată noaptea, nu pot dormi. Vin la el mîțele și se hîrjonesc în grădina mea. Dar și la tine a venit o mîță, Gheorghe, glumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
va dispărea gălbeneala. Vîrsta, concluzionează, scuipînd pasta în chiuvetă. În casă locuia singur de zece ani, în curte mai avea un tovarăș, plictisit de atîta lătrat degeaba. Acum dormea și paznicul acesta neplătit și prost hrănit. Grădina era năpădită de buruieni și în spatele casei bălăriile adăposteau șerpi, șoareci, guzgani și o cușcă cu trei găini care nu produceau ouă. Sau poate produceau, dar cine știe pe unde, prin ce cuib ascuns în sălbăticia din grădină. Ion n-ar fi curățat buruienile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
buruieni și în spatele casei bălăriile adăposteau șerpi, șoareci, guzgani și o cușcă cu trei găini care nu produceau ouă. Sau poate produceau, dar cine știe pe unde, prin ce cuib ascuns în sălbăticia din grădină. Ion n-ar fi curățat buruienile nici dacă le-ar fi găsit gustoase într-o ciorbă mai hușchită. Totul creștea natural și chiar gunoiul avea prostul obicei să se împrăștie și prin dormitorul său. adică se lipea de tălpi și apoi se dezlipea în pat, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
avut 11 hectare, atunci... Cînd i s-a solicitat o vizită, și-a luat nevasta și a lăsat mașina jos, la iaz, urmînd să parcurgă 6 km, pînă la bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni sfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că plac picioarele tale chiar și la buruieni. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate de pe piciorușele doamnei a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni sfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că plac picioarele tale chiar și la buruieni. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate de pe piciorușele doamnei a zgîriat și iritat totul de parcă ar fi suferit de psoriazis. Moș Cazacioc i-a zărit pe musafiri și privea interesat cum cei doi înotau greoi la deal. Îi primește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
episodul trist care tocmai a trecut. O muiere pe cinste Vara anului 1957 era tare secetoasă și iarba de pe islazul satului Ghireni dispăruse. Vitele satului umblau flămînde cît era ziua de lungă și așteptau venirea serii ca să se îndestuleze cu buruieni aduse în saci enormi de către stăpînii lor. Oamenii mergeau la pădure sau prin ogoarele cu porumb și floarea soarelui și culegeau fîn uscat, volbură, lăptucă, limba șarpelui și alte buruieni care, în general, cresc și fără apă. Într-o văioagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de lungă și așteptau venirea serii ca să se îndestuleze cu buruieni aduse în saci enormi de către stăpînii lor. Oamenii mergeau la pădure sau prin ogoarele cu porumb și floarea soarelui și culegeau fîn uscat, volbură, lăptucă, limba șarpelui și alte buruieni care, în general, cresc și fără apă. Într-o văioagă, în care era apă în timpurile normale, acum crescuse o iarbă verde buratec, suculentă și moale ca mătasea de porumb în pîrg. Proprietarul, Gheorghe Bulhac, era mîndru că el putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Duminica, toată lumea ieșea în mijlocul satului, la căminul cultural și bea samahoancă, stătea la bîrfe, se juca poarca sau prindea la joc în scîrțîitul scripcii lui Costache Aduculesei. Pe la chindie, cei mai gospodari sau cei cu alte interese întrepătrunse, plecau după buruiană pentru vite. Du-te tu, bărbate, spune Saveta cu jumătate de gură. Îmi ajunge toată săptămîna. Mai du-te și tu, spune bățos Adrian Lupu. Femeia pleacă grăbită și Lupu privește mîndru la ceilalți, spunînd parcă: Vedeți ce-mi știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de mult îmi place mirosul și moliciunea otavei... parcă mă leșină... Omul a băgat la cap preferințele femeii, a pus grebla în căruță, coasa într-un loc mai ferit și în rest a așternut otava. Unde te duci, Savetă? După buruiană la vite. A venit rîndul meu, ce să fac? Dacă vrei, ți-am oprit și ție un sac de oavă, îi spune Bulhac Savetei. Dar de unde știai că am să vin pe aici? Am eu un dar de la Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
spre edificare, un scurt pasaj, extras din povestirea lui Petrică Staniște despre o misiune de cercetare: „Undiță și-a lăsat sacul de merinde În seama mea și a pornit. Se târa ca un șarpe. Știa să se adăpostească după orice buruiană. La un moment dat, a dispărut, ca Înghițit de pământ! Mi s-a tăiat răsuflarea! Terenul era vălurit și mă gândeam că o fi după vreun dâmb. Am așteptat destulă vreme, până ce o țeavă de automat s-a mișcat, ca
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și, după spusa colonelului, trebuie să Întâlnim șoseaua și podul. După ce băieții de la divizie fac ce trebuie cu podul, o tăiem spre gară...” „Măi Petrică, ți-o ieșit un sfânt din gură. Amu eu am s-o iau Înainte, cu buruiană aista de Păpădie, și tu, cătinel, te ții de noi la vreo zece pași. Ceilalți trei băieți nu-și schimbă locul” - a hotărât Toader. ― Și ce s-a Întâmplat mai departe? - a Întrebat profesorul Hliboceanu. ― Am pornit cu urechile țiuind
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
N-am cum să ți semnalizez. Suntem aproape la vedere. Nici un adăpost de Doamne-ajută. Noroc, prietene!” Undiță și-a lăsat sacul de merinde În seama mea și a pornit. Se târa ca un șarpe. Știa să se adăpostească după orice buruiană. La un moment dat, a dispărut, ca Înghițit de pământ! Mi s-a tăiat răsuflarea! Terenul era vălurit și mă gândeam că o fi după vreun dâmb. Am așteptat destulă vreme, până ce o țeavă de automat s-a mișcat, ca
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
este nimic de făcut”. ― Ce femeie de treabă! - a comentat Elena. ― Fără să spun ceva, m-am așezat din nou. Ea o stat o vreme pe gânduri. Apoi o pornit să vorbească: „Eu am să-ți fac o fiertură de buruieni de leac, din care să bei dimineața și sara câte o lingură. O lună. După aceea, am să-ți fac alta, din care să bei numai dimineața. Ai să vezi cum ai să scapi de nacaz. Da’ În tot acest
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
este noapte sau zi, lipsa luminii directe în încăpere o ține în afara curgerii timpului. Se simte învăluită de o senzație de bine, membrele se descarcă de poverile adunate în călătorie, capul îi este ușor, mintea mai limpede ca niciodată. Cine știe ce buruieni o fi strecurat Teodora în borș... Cine știe dacă frunzele uscate pe care am văzut că le punea erau frunze de urzică sau de cine știe ce plantă cu efecte miraculoase." Gândul ăsta nu o sperie, ci îi dă un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ne va instrui despre obligațiile noastre de muncă. După ce am privit împrejurimile de pe dâmbul cu mesteceni am pornit în explorarea lor. Apele unui pârâu se pierdeau spre capătul unei câmpii cu pământ negru ce părea mănos, dar era năpădită de buruieni, rugi de mur și zmeur. La capătul acestei câmpii începeau niște păduri stufoase și negre spre care se îndreptase camionul care ne adusese. În apropierea pădurii am dat peste o zonă mlăștinoasă. Când ne-am apropiat, din smârcuri s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
voi... ca un pensionar ce mă aflu către apus. * * * Cine nu ascultă de bătrâni rabdă de foame, discutau doi săteni din Dumbrava vecină privind la solele Societății Agricole Bahna. Lanurile de cartofi în floare și de porumb verde-crud, fără nicio buruiană se răsfățau până către zare. Aspersoarele tocmai își încheiau udarea de către seară. Culturile se prezentau în toată splendoarea lor. Aiasta-i treaba leatului meu, Fodur Nicolai, pe care îl cunosc încă de când eram flăcăi. Am făcut și războiul cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]