326 matches
-
ascensoare - reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 225/2002 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a ascensoarelor; ... b) tramvaie acționate cu cabluri, în construcție tradițională; ... c) instalații destinate activităților agricole; ... d) echipamente montate în teren sau mobile, utilizate la serbări câmpenești și/sau parcuri de distracții, care sunt destinate activităților recreative și care nu sunt utilizate ca mijloace de transport pentru persoane; ... e) instalații utilizate în sectorul minier, precum și alte instalații montate în teren, utilizate în scopuri industriale; ... f) bacuri fluviale
HOTĂRÂRE nr. 433 din 30 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de punere în funcţiune a instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142348_a_143677]
-
după ce termina munca agricolă pe ogor, pleca în convoi la muncă la vie. Majoritatea oamenilor erau specializa ți în această muncă. Era un prilej de câștig dar și de distracție. Toamna mai ales, cu ocazia culesului, era o adevărată serbare câmpenească. Oameni de toate vârstele, bătrâni, copii dar mai ales tineret, flăcăi și fete mari se strângeau aici și cât ținea culesul o duceau într-o veselie plină de zgomot. Veneau aici oameni de la mari depărtări cu carele cu butoaie în vederea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
iar existența lor să se dezvolte, ca și când totul ar fi aievea). Peter Bruegel cel Bătrân („al țăranilor”) a deschis o poartă pe care nu mai intrase nimeni înaintea sa: poarta către omul de rând în contextul cotidian. Scene de vânătoare, câmpenești, festivități, jocuri și dansuri, toate acestea rămân o dovadă vie a unei lumi și a unor obiceiuri trecute. Regatul lui Carol Quintul și al lui Filip al II-lea se considera, pe drept cuvânt, a fi una dintre regiunile cele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu naivitatea lor. Tinerii: Listolier, Fameuil, Blachevelle, Tholomyès au promis tinerelor, mai mult sau mai puțin îndrăgostite, organizarea unei petreceri și... o surpriză. Și întradevăr, le-au invitat la o serbare câmpenească cu cântece deocheate, vin și tirade anecdotice vulgare. Fetele așteptau nerăbdătoare surpriza care a și venit. După ce au plătit, tinerii au lăsat o scrisoare în care erau anunțate că, fără explicații, pleacă la părinții lor. Era un mod necavaleresc de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în textul romanului, când întrebuințează adjective din pictură ca să descrie impresia provocată de muzică. Însă aceste corespondențe au fost pregătite de text; cu câteva pagini înainte de a introduce "alba sonată", el asocia acestei bucăți muzicale expresii ca "zori liliachii și câmpenești", "uguit de porumbel", "tandră și blândă sonată"... Sunt tot atâtea trăsături semantice care se adună în grupul nominal alba sonată, acolo unde alb și-a pierdut orice funcție de clasificare. Scriind că această muzică "stingea, notă cu notă, clapă cu clapă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aspecte multiple, dar complementare, ale lui Dionysos, sunt încă perceptibile în ritualurile sale publice, în ciuda inevitabilelor lor "purificări" și reinterpretări. 123. Arhaismul câtorva sărbători publice începând de la Pisistrate, se celebrau la Atena patru sărbători în cinstea lui Dionysos 7. "Dionysiile Câmpenești", care aveau loc în decembrie, erau sărbători rustice. Un cortegiu plimba în procesiune un falus de mari dimensiuni, pe fundal de cântece. Ceremonie arhaică prin excelență și amplu difuzată în toată lumea, faloforia a precedat desigur cultul lui Dionysos. Alte divertismente
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Alabamei), lucrare ce prezintă sub formă narativă diferitele culturi cu care a interacționat autorul în Alabama, inclusiv negri, albi și cajuni, precum și Ku Klux Klan-ul în perioada sa de glorie. Carmer descrie viața din Tuscaloosa, un dans local, o adunare câmpenească, niște rășinari, viața pe plantație, o "răzvrătire" a cajunilor și o linșare, informații pe care albii de pe plantație au încercat să le ascundă de Carmer. După cum sugerează Stars Fell on Alabama, ar fi o greșeală să ne închipuim că în timpul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în neființă la vârsta de 38 de ani. E de remarcat aici, în opinia autorului, "strania coincidență biografică cu Mihail Eminescu"95. Romanul Șapte Frați, la care a lucrat timp de nouă ani, este o epopee dialogată care evocă viața câmpenească, având în același timp puternice accente religioase, recunoscându-se de asemenea și influența lui Cervantes și Homer. Elementul central al romanului este țăranul finlandez, cu tot ce însumează acesta: umor, defecte, calități. Romanul Șapte Frați reprezintă sinteza a ceea ce înseamnă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în care adolescenții merg la discotecă. După ora 2 noaptea intervine neapărat și un moment când se cântă tangouri și vals. Altfel, nu există nici un fel de ritual specific, nimic care să deosebească la prima vedere ruga de o sărbătoare câmpenească obișnuită. În fine, ruga nu e nici exclusiv etnică (așa cum era, de exemplu, kirchweich-ul șvabiloră, fiindcă rareori populația satului e integral românească. Sub masca ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
specific, nimic care să deosebească la prima vedere ruga de o sărbătoare câmpenească obișnuită. În fine, ruga nu e nici exclusiv etnică (așa cum era, de exemplu, kirchweich-ul șvabiloră, fiindcă rareori populația satului e integral românească. Sub masca ei de sărbătoare câmpenească modernă, e totuși o manifestare comunitară tradițională. E o sărbătoare vie - mai vie decât călușul oltenesc, de exemplu - și are o funcționalitate clară, fiindcă, așa cum am spus, satele fără rugă sunt sate pe moarte. Atâta timp cât există rugă, există și comunitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
din învățători, cadre medicale, muncitori, țărani, funcționari. Absolut toți aveau voci minunate, se vedea că le plăcea să cânte, vocile se armonizau frumos și era o înălțare spirituală să îi asculți. Se făceau festivaluri, deplasări culturale în alte localități, serbări câmpenești în zonele din jur. Era bunădispoziție și voie bună. Era inimă și conștiință, era talent exprimat și socializare frumoasă. Ceea ce era mai frumos și înălțător era faptul că toată această mare colectivitate se înțelegea foarte bine, se discuta frumos, primea
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
kamenĭ "piatră"; coprină "o plantă erbacee" < bg. koprina "mătase"; iliș "impozit pe resurse de hrană" < magh. élés "hrană, provizii alimentare; gustare"; maslu "slujbă religioasă la care se face ungerea cu mir" < sl. maslo "ulei"; măsea < lat. maxilla "maxilar"; nedeie "petrecere câmpenească de sărbătoare" < sl. nedĕlja "duminică" etc. (pentru alte exemple, v. Suciu, CLS, pp. 22-23). Astfel de etimoane sunt perfecte din punct de vedere formal, dar insuficiente semantic, iar explicarea etimologică a cuvintelor rezultate nu se poate face decât prin avansarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
activității sale creatoare. Acest final, năvalnic ca un pâriu de munte ce se prăvălește peste stânci, spumegând în lumina soarelui, are aspectul unui perpetuum mobile. Iată tema I expusă de coarde: Ea e continuată printr-o melodie asemănătoare unui cântec câmpenesc. Oboiul aduce apoi tema II, lirică, ce este reluată imediat de alte instrumente. Dezvoltarea este scurtă și se făurește pe tema I. Trecerea spre repriză o face fagotul, care, deși pare un bătrân greoi, vrea să-și încerce și el
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
secțiune melodică vădește o fină rezonanță mozartiană. Este parcă o evocare a ,,frumoaselor vremuri de odinioară” o parodiere a stilului pompos, aici de o grație excesivă, a saloanelor veacului al XVIII-lea. Trio-ul, partea mijlocie, începe cu un dialog câmpenesc între cei doi corni și clarinet, în timp ce violoncelele și bașii acompaniază: După o scurtă dezvoltare a acestui minunat trio, menuetul se reia de la capăt. În desfășurarea antrenantă a ultimei părți a Simfoniei, Partea IV-a, Allegro vivace - se desprind cu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici vorbe dulci, aceste diminutive prețioase, aceste alintări voluptuoase care le-nnebunesc pe femei. Povestirea este punctată de interjecții provenite din natura câmpenească și care marchează o etapă, în timp ce povestitorul recită și citește în memoria sa ca într-o carte fermecată. Nu știu nimic mai frumos, mai grațios și mai proaspăt decât aceste refrenuri sau pauze care întretaie povestirea rapsodului, un fel de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din cânturile de gestă, iar cântecele de iubire nu prezintă decât clișee convenționale, precum broderiile și nestematele din prea faimosul rondel al lui Charles d'Orléans. Cu totul altul este limbajul vechilor aezi români, interpreți ai plugarilor, care dau muncilor câmpenești măreția unui rit inconștient. Munții, crestele înzăpezite, pădurile fremătânde, câmpiile aurite de grâne sau întărite de îngheț, florile plăcute ochiului îi încântă, îi inspiră. Folclorul lor este o suită de acuarele fermecătoare, delicioase, de un simbolism admirabil: "Frunză verde de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
anexat volumului îl dovedește cu asupră de măsură. Singura intenție de artifex a autorului se concretizează în ultima parte a volumului, româneasca, unde sunt plasate șase poeme bășcălioase, în maniera folclorico-argheziană, care demitizează la greu tot ce prind: ba amorul câmpenesc, ba spaima nedefinită și alte sentimente duhovnicești, ba ponciful național gen „frunză verde“, culminând cu o apoteoză a mentei frecate cu spor. Acest ciclu e unul de pedepsire a cititorului, prea nătăfleț ca să merite curtenirea poetului: „lumea vrea rime vrea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
sacru al Bisericii. În mijlocul naturii, pe câmpuri, oamenii se ospătau lăsând intenționat băutura și resturile culinare drept hrană blajinilor și morților neștiuți. Astăzi, ritualul sacru al blajinilor, cu rosturile sale metafizice bine definite, ia forma hedonistă a unor banale petreceri câmpenești. Sub chipul "duminicalismului" (Andrei Pleșu), poporul invadează pădurile patriei destrăbălându-se bahic și culinar. Gratarul, micii și berica simbolizează reala indiferență a multora dintre noi față de sensurile spirituale ale Paștelui Blajinilor. Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
dis-de dimineață, pe halat. Într-un rând l-am zărit cățărându-se pe stâncile care mărginesc lacul de la Morfontaine, îmbrăcat cum îi era obiceiul, ca și când stătea să plece la Versailles. De jos, pe unde mă plimbam, cufundată în reveriile mele câmpenești, i-am strigat că, în mijlocul acestei atât de frumoase naturi, Cordonul său Al bastru era cu totul ridicol. Nu mi-a luat în nume de rău nici o clipă că l-am făcut să-și simtă cusurul; pentru că, la urmă de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
încredințate. Prima conjunctură Cu tata mereu concentrat și mama al cărei sprijin în munca câmpului eram doar eu ... ca cel mai mare dintre băieți ... nici nu se punea problema de a aspira la mai mult. Mă perfecționasem în toate treburile câmpenești și gospodărești, încât puteam deveni un țăran răzeș fruntaș. N-a fost să fie. Venind într-o permisie de o lună de zile, era vara anului 1937, tatăl meu se întâlnește cu învățătorul din sat, Ioan Ibănescu ... acel om cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe atunci foarte anemică, neorganizată. Am ajuns acasă pe la miezul nopții ... obosit frânt ... dar mulțumit că de acum înainte voi fi în mijlocul familiei și al consătenilor mei ... Chiar de a doua zi am intrat din plin în treburile gospodărești și câmpenești, pentru a o lăsa pe mama doar cu treburile casei și a fraților mai mici. Dar ... tânăr fiind ... flăcău așișderea ... nu înseamnă că ignoram evenimentele distractive organizate în sat sau în satele învecinate la sfârșit de săptămână ori la sărbătorile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
timpul va avea unități de măsură, repere rustice: amiază, seară, vară, iarnă, etc., și nu cronologice: oră, minut, etc.; - pastelul are o fizionomie clară, însoțită de câteva linii tematice și moduri expresive; Teme: a. exaltarea în fața naturii; b. izolarea vieții câmpenești; c. seninătatea orgolioasă în fața morții, etc. - imaginile artistice, senine sau sumbre, se realizează prin tehnici picturale; au tonuri catifelate, lipsite de stridențe; - pastelul are, ori redă, o atmosferă euforică, ce tălmăcește legătura armonioasă a omului cu natura; sau, o atmosferă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a condiției comune de existență"; exotismul reprezintă o formă deviată de "protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale." La Lesnea criticul observă fecunditatea, ceea ce îl duce uneori la "inspirația eclectică"; sunt subliniate îndemânarea și ușurința versificației, viziunea... pastelistă, respirația câmpenească (George Lesnea-Argintă. Din creația lui Mihai Beniuc, Vladimir Streinu comentează volumele Cântece de pierzanie ("Ă, Cântece noi ("Ă, Poezii ("Ă, Orașul pierdut ("Ă, Un om așteaptă răsăritul ("Ă. Sunt stabilite mai întâi influențele, cu o pedantă precizie: Arghezi, Bacovia, D.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
uraganelor se răspîndeșts peste tot. Rousseau se îmbată cu o spaimă fermecătoare, inspirată de "marile păduri întunecate care te îngrozesc". Nobilii și burghezii își construiesc la țară locuințe extravagante, care, într-o manieră mai prietenoasă, le creează iluzia unei vieți cîmpenești. La nivel regal, Maria Antoaneta cu anturajul său nutresc aceleași aspirații, facînd-o pe țăranii în așa zisele colibe ale Micului Trianon. Acest curent al "sufletelor sensibile", care contrastează așa de mult cu rigiditatea pompoasă și riguroasă a "gustului ales" din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în baruri: geamurile devin fumurii, luminile difuze, iar scaunele de fier sunt înlocuite cu fotolii adânci; acum aici se cântă In the Mood de Glenn Miller, melodia verii 1944. Civilii și soldații în permisie dansează deopotrivă swing, slow și dansuri câmpenești. Refrenele balurilor se împletesc cu muzica pick-up-urilor eliberatorilor, în vreme ce jazz-ul american fraternizează cu cel francez. În formația Hot-Club de France, Claude Luter și Boris Vian sărbătoresc eliberarea prin sunete de clarinet și trompetă. La Roulotte, un cabaret din Piața
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]