358 matches
-
și în două ediții (1954 și 1965), elaborat sub coordonarea competentă a prof.dr.doc. Nicolae Zamfirescu, la care Filip Canțăr a contribuit cu capitolul Plante uleioase și uleoeterice, s-a bucurat de cea mai înaltă apreciere în lumea specialiștilor. Volumul Cultura cânepii (1951) și cel referitor la Zonarea ecologică a plantelor agricole din România (1960ă la care a fost coautor s-au bucurat de aceeași prețuire. Profesorul Filip Canțăr s-a ocupat prin scrisul său și de personalități ale învățământului agronomic românesc
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
exemple asemănătoare fiind asilabic, ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a făcut program. Să culegem cânepa de vară căci e întrecută de coaptă. Așa că ne-am schimbat hainele și-am aterizat în cânepă. Am început să facem mănunchiuri după mănunchiuri și spre prânz când soarele a început să dogorească, mirosul cânepii ne-a doborât. Pe mine m-a luat amețeala și n-aveam curajul să mă retrag. Nu vroiam nici în ruptul capului s-o supăr pe mama, care era și așa destul de necăjită. Cel de Sus a ținut totuși cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ești bun decât pentru tine. Ce vorbe frumoase și înțelepte! Nu le-am uitat nici până astăzi. Mi-am amintit și cuvintele poetului grec, Homer: Nimic nu e mai dulce decât patria, părinții, atunci când ești departe". Topitul inului și a cânepii În copilăria mea, în sat, nu exista gospodină care să nu semene câțiva ari de cânepă și de in, pe lângă casă. Cânepa și inul, se spunea în popor că îmbracă casa. Pentru trebuințele familiei și mai ales pentru zestrea fetelor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prefac din degete lumea: „fetele împăratului stăteau într-un pridvor care da în grădina a frumoasă și plină de flori mirositoare ce era în dosul palatului, că acolo veneau de coseau, or torceau, când le prididea căldura”. Recoltarea inului sau cânepii constituie, în basm, momentul conștientizării propriei capacități de valorificare a plantei textile, ceea ce devine o promisiune maritală, specifică surorilor mari: „Vai, da’ ce frumos îi băiatu de-mpărat! Dacă m-ar lua pă mine, i-aș ține toată armata lu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în momentele activării puterilor magice. Gradarea promisiunilor ce culminează cu cea a mezinei născătoare de prunci minunați se face la cules de in sau cânepă, plante cu valorificare textilă ce implică un complex de acțiuni dificile. În special operațiunea prelucrării cânepii, trecută în registru verbal, capătă o putere apotropaică, în descântece, ca sugestie a evoluției inițiatice ce implică suferința rituală. În cântecul de Lioară, variantă a tipului Mă luai, luai, mutilarea inițiatică (pe care am întâlnit-o și în basme sub
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
centimetri. Pentru scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior, urma topitul ei În lacuri săpate la marginile albiei râului Visa, apoi spălatul și uscatul acesteia, operații la care participam ori de câte ori ne permiteau condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
râului Visa, apoi spălatul și uscatul acesteia, operații la care participam ori de câte ori ne permiteau condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea copiilor era mai mare sau mai mică pe tot parcursul prelucrării cânepii, până la transformarea ei În valurile de pânză albită. Astăzi prelucrarea inului și a cânepii a fost părăsită. Când scriu aceste rânduri se discută reînființarea industriei inului și a cânepii, produsele textile din in și cânepă fiind foarte apreciate În Occident
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea copiilor era mai mare sau mai mică pe tot parcursul prelucrării cânepii, până la transformarea ei În valurile de pânză albită. Astăzi prelucrarea inului și a cânepii a fost părăsită. Când scriu aceste rânduri se discută reînființarea industriei inului și a cânepii, produsele textile din in și cânepă fiind foarte apreciate În Occident. Ne vom Întoarce și la prelucrarea casnică a inului și a cânepii? Culesul viilor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
copiilor era mai mare sau mai mică pe tot parcursul prelucrării cânepii, până la transformarea ei În valurile de pânză albită. Astăzi prelucrarea inului și a cânepii a fost părăsită. Când scriu aceste rânduri se discută reînființarea industriei inului și a cânepii, produsele textile din in și cânepă fiind foarte apreciate În Occident. Ne vom Întoarce și la prelucrarea casnică a inului și a cânepii? Culesul viilor de pe dealurile din răsăritul și apusul satului era perioada cea mai așteptată de copii. Deși
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și a cânepii a fost părăsită. Când scriu aceste rânduri se discută reînființarea industriei inului și a cânepii, produsele textile din in și cânepă fiind foarte apreciate În Occident. Ne vom Întoarce și la prelucrarea casnică a inului și a cânepii? Culesul viilor de pe dealurile din răsăritul și apusul satului era perioada cea mai așteptată de copii. Deși Începând din 15 august fiecare familie putea merge la propria vie odată pe săptămână, culesul propriu-zis se declanșa În l5 octombrie. Satul se
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și în două ediții (1954 și 1965ă, elaborat sub coordonarea competentă a prof.dr.doc. Nicolae Zamfirescu, la care Filip Canțăr a contribuit cu capitolul Plante uleioase și uleoeterice, s-a bucurat de cea mai înaltă apreciere în lumea specialiștilor. Volumul Cultura cânepii (1951ă și cel referitor la Zonarea ecologică a plantelor agricole din România (1960ă la care a fost coautor s-au bucurat de aceeași prețuire. Profesorul Filip Canțăr s-a ocupat prin scrisul său și de personalități ale învățământului agronomic românesc
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
gropi sau șanțuri pe diguri, baraje, alte construcții hidrotehnice, maluri, albii și în zonele de protecție ale acestora, precum și circulația auto și hipo pe diguri, baraje sau alte lucrări hidrotehnice dacă nu au fost amenajate în acest scop. Topirea inului, cînepii, teiului sau a altor plante textile în cursurile de apă, canale, lacuri, bălti sau iazuri se poate face numai cu acordul organului de gospodărire a apei și cu respectarea strictă a condițiilor stabilite de acestea. Articolul 13 Pentru protejarea și
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în munca, joc și viața, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
nr. 4 țel. 772842 5271 SIMONFI ERZSEBET (n. 1956) Miercurea Niraj, Str. Semănătorilor nr. 47 țel. 576702 16745 SOIOM MARIA RODICA (n. 1958) Zău de Câmpie, Str. Piriului nr. 21 țel. 421249/22 5266 SOLODUHIN ANA (n. 1946) Sighișoara, Str. Cânepii nr. 41 țel. 774576 5150 STANCIU ELENĂ (n. 1937) Tg. Mureș, Str. Crângului nr. 4/9 țel. 164368 5275 SUCIU MARIA (n. 1942) Tîrnăveni, Str. Bradului nr. 59 țel. 440695 21291 SUTEU IOAN (n. 1954) Sighișoara, str. Mihai Viteazu nr.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
89; ... b) se modifică poziția nr. 75, coloana 2, care va avea următorul cuprins: "Cămin cultural" și coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Sc = 259 mp, Sd = 259 mp, fundație beton, zid cărămidă, acoperiș țiglă, Vecini: N - izvor Valea Cânepii, S - Dragu Ion, E - izvor Valea Cânepii, V - DJ 203K, St = 1110 mp". ... 29. La Secțiunea I "Bunuri imobile" din anexa nr. 72 - Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Smeeni" se abrogă pozițiile nr. 284, 285, 286, 287
HOTĂRÂRE nr. 1.974 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.348/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Buzău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164648_a_165977]
-
coloana 2, care va avea următorul cuprins: "Cămin cultural" și coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Sc = 259 mp, Sd = 259 mp, fundație beton, zid cărămidă, acoperiș țiglă, Vecini: N - izvor Valea Cânepii, S - Dragu Ion, E - izvor Valea Cânepii, V - DJ 203K, St = 1110 mp". ... 29. La Secțiunea I "Bunuri imobile" din anexa nr. 72 - Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Smeeni" se abrogă pozițiile nr. 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 294, 312, 313 și
HOTĂRÂRE nr. 1.974 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.348/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Buzău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164648_a_165977]
-
20. Gemenele │55. Tătaru 21. Grădiștea │56. Tichilesti 27. Gropeni │57. Traian 23. Gulianca │58. Tudor Vladimirescu 24. Gură Călmățui │59. Tufesti 25. Ianca │60. Tibanesti 26. Ibrianu │61. Ulmul 27. Unirea 28. Jirlau │63. Urleasca 29. Jugureanu │64. Valea Cînepii 30. Lanurile │65. V��deni 31. Latinu │66. Victoria 32. Liscoteanca │67. Visani 33. Marasu │68. Viziru 34. Maxineni │69. Zavoaia 35. Mihai Bravu │ JUDEȚUL BUZĂU cu reședința în municipiul BUZĂU A. ORAȘE: ───────── I. BUZĂU (municipiu) ÎI. RÎMNICU SĂRAT B.
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
sectorul 3. 71. Kraft Viorica, născută la 17 mai 1974 în localitatea Focșani, județul Vrancea, România, fiica lui Stoinoiu Ion și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 88489 Wain, Muhlgassle 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, Str. Cânepii nr. 71A, județul Mureș. 72. Kudor Noemi-Magdolna, născută la 17 februarie 1973 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Dioszegi Ferenc și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 89542 Herbrechtingen, Stangenhaustr. 142, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 518 din 8 mai 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149779_a_151108]
-
Cifor Comună Maieru nr. 483, jud. Bistrița Năsăud 10 13. Neamțu Maria Comună Bistrița Bargaului, nr. 597, jud. Bistrița Năsăud 30 14. Stef Grigore Comună Bistrița Bargaului, nr. 759, jud. Bistrița Năsăud 50 15. Vasile Sanda Comună Unirea, sat. Valea Cânepii, jud. Brăila 8 16. Măgărița S. Petrache Comună Șutești, jud. Brăila 10 17. Alexandru Gelu Brăila, str. Rahovei, nr. 52, jud. Brăila 50 18. Costin S. Petre Brăila, str. Hepites, nr. 13, jud. Brăila 15 19. Lalu Ștefan Comună Valea
HOTĂRÂRE nr. 1.452 din 11 decembrie 2003 privind acordarea unor ajutoare de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154414_a_155743]
-
DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DEȘEURI DE FIRE ȘI DESTRĂMĂTURA). 5303.10 - Iuta și alte fibre textile liberiene, brute sau topite 5303.90 - Altele Poziția cuprinde toate fibrele textile extrase din tulpina plantelor dicotiledonate cu exceptia inului (poziția nr. 53.01), a cânepii (poziția nr. 53.02) și a ramiei (poziția nr. 53.05). Fibrele textile liberiene clasificate aici sunt mai moi la pipăit decât majoritatea fibrelor vegetale menționate la poziția nr. 53.05 și au în plus o mai mare finețe. Dintre
ANEXĂ nr. 53 din 5 ianuarie 2000 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE ŞI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166795_a_168124]
-
se sancționează și următoarele fapte: ... a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizația de gospodărire a apelor sau fără notificarea activității; ... b) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfășurarea activității de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor; ... c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apă, în zonele de protecție
LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159256_a_160585]
-
gospodărire a apelor, se pedepsește cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă. ... (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează: ... a) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfășurarea activității de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor; ... b) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apă, în zonele de protecție
CODUL PENAL*) din 28 iunie 2004 *)abrogat de LEGE nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159334_a_160663]