KorAP: Find »[drukola/base=cântare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...228 >

5,695 matches

Corola-journal/Science/170_a_171

Și organele de simț ale corpului” pe care o identifică Sfântul Grigorie în Cântare nu a luat naștere o dată cu acest autor<footnote Asupra analogiei Și ilustrărilor preliminare ale Sfântului Grigorie de Nyssa asupra modului de lecturare a limbajului fizic al Cântării Cântărilor în privința simțurilor spirituale, a se vedea In Canticum Canticorum, omilia 1.3, GNO, 34-36; trad. 52-54. footnote>. Dar Origen a fost cel care, scriind în treimea mediană a secolului, a pus simțurile spirituale în centrul discursului mistic creștin<footnote

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
organele de simț ale corpului” pe care o identifică Sfântul Grigorie în Cântare nu a luat naștere o dată cu acest autor<footnote Asupra analogiei Și ilustrărilor preliminare ale Sfântului Grigorie de Nyssa asupra modului de lecturare a limbajului fizic al Cântării Cântărilor în privința simțurilor spirituale, a se vedea In Canticum Canticorum, omilia 1.3, GNO, 34-36; trad. 52-54. footnote>. Dar Origen a fost cel care, scriind în treimea mediană a secolului, a pus simțurile spirituale în centrul discursului mistic creștin<footnote Karl

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
notăm că Origen nu a considerat că ar crea limbajul simțurilor spirituale, ci că, mai curând, l ar descoperi - fiindu-i dat în Biblie. Scriptura era o carte care utiliza limbajul uman când se referea la Dumnezeu, iar în cazul Cântării Cântărilor, chiar un limbaj fizic foarte erotic - „Să mă sărute cu sărutările gurii” (Sg. 1:1); „Lasă-mă să-Ți văd formele, lasă-mă să-Ți aud vocea” (2:14); „Curbele Șoldurilor tale sunt ca bijuteriile, opera mâinilor unui artist

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
că Origen nu a considerat că ar crea limbajul simțurilor spirituale, ci că, mai curând, l ar descoperi - fiindu-i dat în Biblie. Scriptura era o carte care utiliza limbajul uman când se referea la Dumnezeu, iar în cazul Cântării Cântărilor, chiar un limbaj fizic foarte erotic - „Să mă sărute cu sărutările gurii” (Sg. 1:1); „Lasă-mă să-Ți văd formele, lasă-mă să-Ți aud vocea” (2:14); „Curbele Șoldurilor tale sunt ca bijuteriile, opera mâinilor unui artist” (7

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
au, după cum era de așteptat, o forță mult mai amplă decât vinul înțelepciunii umane<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard de Clairvaux Și William de Saint

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
așteptat, o forță mult mai amplă decât vinul înțelepciunii umane<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard de Clairvaux Și William de Saint Thierry), a se vedea

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
o forță mult mai amplă decât vinul înțelepciunii umane<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard de Clairvaux Și William de Saint Thierry), a se vedea McGinn

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
Honor of Zachary Hayes, OFM, ed. Michael F. Cusato and F. Edward Coughlin, St. Bonaventure: Franciscan Institute Publications, 1997, p. 133-158. footnote>. Aici, în comentariul Sfântului la cuvintele pe care le analizează în omilia 4 (38): „Sunt bolnavă de iubire” (Cântarea Cântărilor 2, 5), este cel mai deosebit Și mai interesant mod de a trata motivul iubirii. Sfântul Grigorie spune că boala Sulamitei este provocată de rana lăsată de o săgeată. Arcașul ar fi iubirea, săgeata ar fi, la rândul ei

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
of Zachary Hayes, OFM, ed. Michael F. Cusato and F. Edward Coughlin, St. Bonaventure: Franciscan Institute Publications, 1997, p. 133-158. footnote>. Aici, în comentariul Sfântului la cuvintele pe care le analizează în omilia 4 (38): „Sunt bolnavă de iubire” (Cântarea Cântărilor 2, 5), este cel mai deosebit Și mai interesant mod de a trata motivul iubirii. Sfântul Grigorie spune că boala Sulamitei este provocată de rana lăsată de o săgeată. Arcașul ar fi iubirea, săgeata ar fi, la rândul ei, tot

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
159. footnote>. Origen arareori vorbește în termeni atât de pasionali. Sfântul Grigorie de Nyssa construiește pornind de la viziunea lui Origen, dar pe care o elaborează în cadrul programului propriu de „pasiune fără pasiune”. Ca Și Origen, asociază „rana din dragoste” a Cântării cu „săgeata aleasă” a lui Isaia, Și anume Hristos, dar apoi explorează noi dimensiuni intelectuale Și afective sugerate de această imagine. Din punct de vedere al doctrinei, Sfântul Grigorie îi conferă un înțeles trinitarian. Dumnezeu Tatăl, Iubirea divină, își trimite

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
IV GNO, 129; trans. 104; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 159-160. footnote>. Cu siguranță unul dintre cele mai interesante exerciții incluse în Cântarea Cântărilor caracterizează tripticul provocator al Sfântului Grigorie asupra rănii din dragoste în omilia a patra, a doisprezecea Și a treisprezecea. În cea mai laborioasă analiză a acestei teme, omilia a patra prezintă săgeata ca imagine trinitariană explicită. Arcașul este iubirea

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
GNO, 129; trans. 104; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 159-160. footnote>. Cu siguranță unul dintre cele mai interesante exerciții incluse în Cântarea Cântărilor caracterizează tripticul provocator al Sfântului Grigorie asupra rănii din dragoste în omilia a patra, a doisprezecea Și a treisprezecea. În cea mai laborioasă analiză a acestei teme, omilia a patra prezintă săgeata ca imagine trinitariană explicită. Arcașul este iubirea (ἀγάπη

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
său, In inscriptiones Psalmorum. Aici sufletul (feminin)/mireasa este rănită de săgeata dragostei divine Și, apoi, devine la rândul său o altă săgeată gata de a fi lansată de arcașul divin. Suprapusă acestei imagistici (deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată sub capul miresei, în timp ce mâna sa dreaptă îi primește trupul<footnote Această combinație de imagini se coroborează cu modificarea în imagistică din însăși Cântarea Cântărilor, de la cea a tragerii cu arcul

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
imagistici (deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată sub capul miresei, în timp ce mâna sa dreaptă îi primește trupul<footnote Această combinație de imagini se coroborează cu modificarea în imagistică din însăși Cântarea Cântărilor, de la cea a tragerii cu arcul la cea a căsătoriei: „Sunt rănită cu dragoste. Mâna sa stângă se află sub capul meu, iar mâna sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”. footnote>. Când descâlcim aceste imagini discrepante, aparent haotic asociate, Îl

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată sub capul miresei, în timp ce mâna sa dreaptă îi primește trupul<footnote Această combinație de imagini se coroborează cu modificarea în imagistică din însăși Cântarea Cântărilor, de la cea a tragerii cu arcul la cea a căsătoriei: „Sunt rănită cu dragoste. Mâna sa stângă se află sub capul meu, iar mâna sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”. footnote>. Când descâlcim aceste imagini discrepante, aparent haotic asociate, Îl întâlnim

Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu (2011) [Corola-journal/Science/170_a_171]
Corola-journal/Science/244_a_488

slave din Biblioteca Academiei R. P. R., vol. II, București, Editura Academiei, 2003. footnote>, ceea ce prejudiciază cercetarea multiplelor aspecte ale evoluției muzicii bizantine în țara noastră și chiar a unor aspecte literare, istorice liturgice, imnologice interferente, cum ar fi rolul cântării de strană în formarea limbii române literare, problemă pe care am propus-o Academiei Române, organizatoare a unor cicluri consacrate acestui important domeniu al formării limbii literare. Este vorba despre reverberațiile ce trebuie investigate și reliefate pentru că cele mai vechi cărți

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
de către muzicieni români<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I și vol. II, București, Editura muzicală, 2007 și 2008, volumul III în curs de tipărire; footnote>. Se impune observația că psalții români au creat și scris cântări în limba greacă în perioada în care limba română nu căpătase dreptul de limbă liturgică și creațiile lor fac parte deopotrivă din patrimoniul spiritual ortodox dar și din cel românesc, acești creatori fiind cunoscuți sub nunele generalizat de Moldovlahi, sau

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
versiune a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al zonei din deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor cântări ce merită a fi studiate și repuse în circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte sau a celor ale lui Ghelasie Basarabeanul, publicate, fie și parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
vedere al conținutului, cuprinzând: chinonice de toate tipurile, heruvice, dar și polielee. Urmează un manuscris al lui Gheorghe Căciulă, dascăl la biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Muscel, unde dascălul său, Costache Popescu, a caligrafiat înainte de anul 1873, Antologhia sau floarea cântărilor peste an, predate și învățate, ale (lui) Popescu Costache de Georgie Căciulescu și legat în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
de Georgie Căciulescu și legat în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete de cântări ale

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete de cântări ale lui Gheorghe Ucenescu, cel mai important discipol al lui Anton Pann oferă date importante pentru completarea catalogului creației și a unor date biografice ale acestor reprezentanți de marcă ai muzicii de strană din țara noastră. Dacă până în prezent activitatea

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]
am prezentat într o lucrare de specialitate<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, E. D. P., 1995, p. 272. footnote>, Gheorghe Constanțiu, absolvent al Conservatorului din Iași, care aducea în mănăstirea de la poalele Bucegilor duhul cântării corale promovată de Gavriil Musicescu etc. Mănăstirea păstrează portretul votiv al zugravului Pârvu Mutu, care a pictat și bolta naosului bisericii voievodale (sfârșitul secolului al XVII - lea) și în curtea veche a mănăstirii se găsește mausoleul primului ministru din perioada

UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile (2012) [Corola-journal/Science/244_a_488]