875 matches
-
interesați de lectura cărți “ALESEI DE LUMINĂ. Voalul îngerului (des)cântat” - Editura PERFORMANTICA & BIOFOTONIC-CONCEPT Iași - îi rog să-l contacteze pe autor la adresa electronică: tdstanciu@yahoo.com . Mulțumesc! Referință Bibliografică: Scurtă recenzie a cărții Alesei de lumină. Voalul îngerului (des)cântat. Autor Traian-Dinorel Stănciulescu / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V, 07 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCURTĂ RECENZIE A CĂRŢII ALESEI DE LUMINĂ. VOALUL ÎNGERULUI (DES)CÂNTAT. AUTOR TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1449481626.html [Corola-blog/BlogPost/342685_a_344014]
-
ești, lunateco, să mă urc în cerul tău, eu te-aștept, dar până când, că-s flămând, a ieșit steaua polară de când te-aștept pe afară, eu presimt că vei veni, e seara noastră cea de gală când desenăm sonate dulci cântate iar în re minor cu sunetele care dor, atâtea ceruri se destramă, prin părul tău ca de aramă, te-aștept, iubito, să cobori prin simfonia de culori, te-aștept de veacuri sau mai mult, într-un crescendo de andante prin
AŞTEPTARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1399098330.html [Corola-blog/BlogPost/344207_a_345536]
-
izvorăște din partea cea mai intimă a ființei noastre și de cele mai multe ori se asemuiește cu rugăciunea. Uneori vine ca un refren. Pentru că o consider regina scrierilor, am definit-o cândva: „Poezia e aura unei piese a lui Shakespeare./ E melodia cântată/ pe strunele viorii Stradivarius./ E culoarea și lumina/ dintr-un tablou a lui Rembrandt./ E marmoră de Carara/ dăltuită de Michelangelo./ E pirueta Anei Pavlova”. Emilia Țuțuianu: Credeți în prejudecata că există poezie și poezie feminină? Vavila Popovici: Da! Există
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
starea edenică de dinaintea căderii în păcat a protopărinților noștri. O carte de iubire mai mult agape decât eross, despre sufletul femeii care nu poate fi decât neprihănit ca al Fecioarei Maria. Cu ochii mereu spre cer agățându-se de mult cântata Lună, cu iubirea-i curată ca apa de izvor, Corina Dimitriu a bătut și i s-au deschis porțile poeziei prin acest volum de debut pe care citindu-l te umpli de Lumina Cuvântului.O așteptăm cu cea de-a
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1442001295.html [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
într-un tempo vertiginos, de aceea interpreta trebuie să dispună de o tehnică vocală perfectă. „Bărbierul din Sevilla” la Opera israeliană este un adevărat eveniment muzical, într-o punere în scenă admirabilă, un spectacol distractiv și captivant, bine jucat, bine cântat, cu gadgeturi, trucuri și chiar cu acrobații, inclusiv un mic recitativ în ebraică. Magdalena BRĂTESCU decembrie 2014 Rehovot, Israel Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - OPERA DIN TEL AVIV A ANIVERSAT 30 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE CU PREMIERA OPEREI „BĂRBIERUL DIN SEVILLA
OPERA DIN TEL AVIV A ANIVERSAT 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE CU PREMIERA OPEREI „BĂRBIERUL DIN SEVILLA” DE ROSSINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1420613361.html [Corola-blog/BlogPost/375153_a_376482]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > MUNȚI ÎNZĂPEZIȚI Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Munți înzăpeziți Acei munți care înalță albul Care ne readuc spre puritate Acei munți goi de creste Acei munți cântați de făpturi celeste Acei îngeri ce ne spun ... Ascultări tăcute Legăminte nedesfăcute Jurăminte dinainte spuse În însăși viața de aici transpuse Acei munți ... Să le auzim tăcerea Să ne ținem promisiunea Acei munți ne fac cărunți Și-i fac mari
MUNŢI ÎNZĂPEZIŢI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1415123574.html [Corola-blog/BlogPost/349766_a_351095]
-
Ana, Maria și Ion). Maria a trecut în lumea drepților tânără, pe când împlinise 21 de ani. A murit de tuberculoză. La înmormântarea ei a fost și nea Mitică, noul meu prieten, care își mai amintește și acum versurile-bocet compuse și cântate atunci de băieții și fetele din sat. Așa se obișnuia, când murea cineva din sat, fetele și băieții îi cântau mortului, viața în versuri: „Veniți, feciori, de la foc / Căci am fost toți la un loc/ Și voi, fetelor, veniți / La
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Trei_instantanee_cu_copii_parinti_si_bunici_din_romania_la_inceput_de_secol_xx.html [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
înconjurând planeta. Curate mâinile amândouă, împletesc cununi de violete, pentru fecioarele cochete, ce nu se vor a da,boabe de rouă. Total leșin al dezmierdării, a clipei ce nu se vrea uitată, un abandon total al vieții, profunda desfătare,acum,cântată! Autoarea,Ileana Vičič Stanca. ileana.stanca@gmail.com Referință Bibliografică: Abandon / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ileana Vičič Stanca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ABANDON de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1455523789.html [Corola-blog/BlogPost/381642_a_382971]
-
o împărtășească, din preaplinul inimii, cu semenii săi, prin una din formele artei. Și astfel, s-a născut această profundă și superbă definiție a poeziei, dintr-unul din poemele sale: „Poezia e aura unei piese a lui Shakespeare./ E melodia cântată/ pe strunele viorii Stradivarius./ E culoarea și lumina/ dintr-un tablou al lui Rembrandt./ E marmura de Carara/ dăltuită de Michelangelo./ E o piruetă a Anei Pavlova.” Interferența artelor nu este o întâmplare și nicio alternativă în creația Vavilei Popovici
„ÎN MINE, UNIVERSUL REFLECTAT” – SCRIITOAREA VAVILA POPOVICI (RALEIGH, CAROLINA DE NORD) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_in_mine_universul_reflectat_scriitoarea_vavila_popovici_raleigh_carolina_de_nord_.html [Corola-blog/BlogPost/355653_a_356982]
-
literă a primului vers din fiecare strofă este în original una din literele numelui autorului, care și-l menționează în acrostih: SLMHHLWY. Deci opt strofe. Cea de a noua strofă este separată. Poemul este o odă, un imn de bun-venit cântat de mire (neamul lui Israel) miresei pe care o întâmpină (Șabatul). ----------------------------------------------------------- Sursa: Revista “Realitatea Evreiască” Lucian-Zeev HERȘCOVICI Ierusalim, Israel 1 Martie 2016 Referință Bibliografică: Lucian- Zeev HERȘCOVICI - PRINȚESA ȘABAT / Lucian Zeev Herșcovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1457191325.html [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
soțul și prietenul ei, sprijinul și maestrul ei, unul dintre compozitorii care a creionat identitatea artei românești. Așa este: Când dragostea vorbește, vocile tuturor zeilor par adormite în armonia raiului (W. Shakespeare) Momente de arhivă memorabile, experiențe, fotografii și povești cântate. Pe toate le veți surprinde sâmbătă, alături de Fuego și Stela Enache, la Favorit TV. Doi artiști, doi oameni între oameni, în pieptul cărora bate o inimă de român. Referință Bibliografică: O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ MUZICII - STELA ENACHE, LA FUEGO SI PRIETENII
STELA ENACHE, LA FUEGO SI PRIETENII PE FAVORIT TV de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/O_viata_inchinata_muzicii_rodica_elena_lupu_1368162095.html [Corola-blog/BlogPost/344615_a_345944]
-
decât atât. Fiii lui Israel au compus o poemă (o „cântare”) de bucurie și de mulțumire către Dumnezeu pentru salvarea lor, care reflectă și credința lor în Dumnezeu, ca urmare a minunii făcute, a salvării. Această „cântare” a fost recitată (cântată) de Moșe și fiii lui Israel, fericiți că au supraviețuit, că Dumnezeu le-a salvat viața și libertatea. Majoritatea poemului a fost cântată de Moșe și fiii lui Israel. O parte a fost cântată de Miriam, sora lui Moșe și
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492496454.html [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
o melodie de strigat mult îndrăgită de țăranii din părțile acelea. De altfel, e una dintre cele mai caracteristice genului. (Fragment muzical Maria Precup): „ Cucule, cucuț bălan/ Cucule, cucuț bălan/ Ț-am plătit să-m' cânț' on an/ Nu mni-ai cântat niși de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ț-am plătit să-m' cânț' o lună/ N-ai cântat niși de-o pițulă...”. (Același cântec, în interpretarea Mărioarei Precup - în stilul ei): „Cucule, cucuț bălan/ Cucule
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul meu/ Iară-oi fi doruț a tău/ Hai liu, liu
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
omule ce azi vrei să asculți Cuvântul din slavă plin de fiori Fiare și vite— și voi căprioare Glorie mărire Domnulu-i cântați Aduceți-i onoare azi fiecare De ceruri mai sus să-l înălțați Voi păsări frumoase azi din câmpii Cântați-i mărire Lui Dumnezeu Și Mirelui Sfânt din veșnicii Onoare i-aduceți de astăzi mereu Iar voi ce conduceți popoare Generali primari— președinți Lăudați-l pe Hristos— i-aduceți onoare În veșnicie la dreapta— să-i fiți Voi tineri ce
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1493538168.html [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
-n veșnicii Slăvit o Mesia— de atâți înălțat A Ta măreție e mai presus De orice ființă de pe pământ Dar noi pe Tine te vrem azi Isus Părinte al slavei și-al vieții Cuvânt Lăudați-l pe Domnul evrei credincioși Cântați-i mărire azi Lui Hristos Din lumea pierdută voi să fiți scoși Căci doar prin Isus— viața e jos Tăria poporului Său Doar El a-nălțat-o să-l laude toți Căci Domnul Isus— e Dumnezeu Primu-nviat— dintre cei morți Lăudați-l
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1493538168.html [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
Din lumea pierdută voi să fiți scoși Căci doar prin Isus— viața e jos Tăria poporului Său Doar El a-nălțat-o să-l laude toți Căci Domnul Isus— e Dumnezeu Primu-nviat— dintre cei morți Lăudați-l pe Domnul— Israel și neamuri Cântați-i mărire și dați-i onoare Călcând a lumii-ncâlcite azi planuri Căci lumea aleargă doar la pierzare Lăudați-l pe Domnul popoare azi toate Cântați-i mărire și slavă să-i dați Căci El e salvarea și astăzi din
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1493538168.html [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
Isus— e Dumnezeu Primu-nviat— dintre cei morți Lăudați-l pe Domnul— Israel și neamuri Cântați-i mărire și dați-i onoare Călcând a lumii-ncâlcite azi planuri Căci lumea aleargă doar la pierzare Lăudați-l pe Domnul popoare azi toate Cântați-i mărire și slavă să-i dați Căci El e salvarea și astăzi din moarte În veci și-n vecie să-l lăudați 29-aprilie 2017 cluj Referință Bibliografică: Psalm 148 / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1493538168.html [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
ereți nu întâlnești nimic în cale Se duce lumea vai la vale toate se duc fir-ar să fie ți-ai pus și tu a morții zale nu mai e loc de poezie Nu mai e loc nici de poeți cântați ceva dacă puteți Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ADIO PRIETENE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ADIO PRIETENE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1455036644.html [Corola-blog/BlogPost/362271_a_363600]
-
Veselovski), „Cireșii de la noi” (Ileana Toader), „Nu știu ce să cred” (Sile Dinicu), „Adio triste poezii” (Aurel Giroveanu), „Ai uitat să vii la întâlnire” (Richard Bartzer)... ori melodii din repertoriul internațional, cum ar fi „Parole, parole”, interpretată în duet cu Silviu Stănculescu (cântată, în fersiune franceză, de Dalida și Alain Delon), „Boom, boom, sei un bravo ragazzo”, „La ballade pour notre amour”, „Delivre-moi” și multe altele... Nimeni dintre stăpânii muzicii de azi nu va mai aduce în scenă o artistă adorabilă ca Lucky
LUCKY MARINESCU. DRAGĂ CA DRAGOSTEA DE CÂNTEC, FRUMOASĂ PRECUM CÂNTECUL DE DRAGOSTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1406892369.html [Corola-blog/BlogPost/342288_a_343617]
-
ridicând ulița orizontală pe verticala etajelor, săpând straturi de jur-împrejurul blocurilor, încropind coșmelii la parter, scoțând la ferestre măgăoaie care răsună asurzitor și cântă o muzică de cea mai ridicolă factură. Astfel, comorile folclorului românesc sunt pierdute și tot mai rar cântate, iar muzica ușoară clasică, toate genurile muzicale autentice și de valoare se îndreaptă către ținte false, intră pe mâna mocofanilor, se descompun, se îmbolnăvesc și își pierd efectul. În această dizarmonie, în miezul dezechilibrului cultural postdecembrist a venit în România
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422683273.html [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
greu să le redai în cuvinte. -Dar care sunt mai frumoase, Învățătorule, cuvintele sau muzica? -Muzica. Ea cuprinde și cuvinte, dar și soarele și umbra sensului, semnificația vibrației...este mai prețioasă, vrea să spună mai multe, decât cuvântul... e cuvântul cântat, care își ia zborul să ne transmită unde diafame, pe care nu ni le explicăm, doar le simțim și rezonăm, avem nevoie de ele, și le dorim și azi, și mâine... le simțim lipsa... le integrăm în golurile noastre interioare
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lectii_de_viata_despre_instrumentele_muzicale_partea_iii_suzana_deac_1326217015.html [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
sensuri și se numește, simplu, viață de pământean! În accepțiunea Vavilei Popovici poezia este sublimul atins de trăirea individului prin cuvânt, un modus vivendi asemuit cu vârfurile perfecțiunii în arte: “Poezia e aura unei piese a lui Shakespeare. / E melodia cântată / pe strunele viorii Stradivarius. / E culoarea și lumina / dintr-un tablou a lui Rembrandt./ E marmoră de Carara / dăltuită de Michelangelo./ E o piruetă a Anei Pavlova.” (Poesis) Câtă dreptate aveți, distinsă doamnă Vavila! Subscriu, fără absolut nicio umbră de
VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ravase_pe_un_petec_de_suflet_vavila_georgeta_resteman_1346757066.html [Corola-blog/BlogPost/343768_a_345097]
-
aceeași curgere către înalt pe care stâlpul de la pridvorul casei românești a sugerat-o tacit, dintotdeauna - o dimensiune sculpturala a sacralității, decupata din trupul viu al lemnului de cireș.... IV. SCURTĂ RECENZIE A CĂRȚII ALESEI DE LUMINĂ. VOALUL ÎNGERULUI (DES) CÂNTAT. AUTOR TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015. Foto: Coperta cărții Pentru cea care din lumina Focului sacru dăruind lumină vie lumii - Aritia, la trecerea a doi ani de la marea să plecare
CONSTANTIN MILEA SANDU by http://confluente.ro/articole/constantin_milea_sandu/canal [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
World Poetry Movement ) la sediul Centrului socio-cultural din str L Calderon nr 39, sect 2, se va desfășura o seară de muzică și poezie intitulată: Veniți, privighetoarea cântă! Vor citi din lirica de dragoste a propriei creații în care este cântată natură și iubirea poeții: Paula Romanescu, Toma George Maiorescu, Victoria Milescu, Elenă Armenescu, Petru Solonaru, Andana Călinescu, Florin Grigoriu, Ioana Stuparu, Claudia Voiculescu, Geo Călugăru, Marin Voican Ghioroiu, Silvia Sărac, Nicolae Vasile, Monica Mureșan, Ionel Marin, Emilia Dănescu, Tatiana Panaitescu
SEARĂ DE MUZICĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1463985288.html [Corola-blog/BlogPost/382155_a_383484]