596 matches
-
ploilor nocturne Luna-i clanță din alamă cu ea bărbații deschid ușa spre cerul vopsit în albastrul mării unde peștii își fac cuiburi sub streașinile caselor. În orașul ploilor nocturne păsările pică din aer pe umerii desgoliți ai femeilor uitând cântecele diurne. În orașul ploilor nocturne ne admirăm simetria de dragoste a mâinilor noastre, într-una pâinea.Întralta cuțitul, la picioare pacoste... ...Și femeile intră cu umbrelele închise purtând numele iubitelor ne iubite, în mine ucise în orașul ploilor nocturne. Al.
PLOILE NOCTURNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351010_a_352339]
-
a scenei este ocupată de o masă și câteva scaune. La ridicarea cortinei, Cucu își face de lucru pregătind masa. În monologul său cu un ton pune întrebările și cu altul își răspunde. Poartă șorțuleț cu Donald și fredonează un cântecel naiv. CUCU: Cucule pune masa că vine tovarășa noastră de la serviciu înfometată și n-are timp să aștepte. Da' ea e drăguță. De fapt e mai mult o doamnă decât o tovarășă. N-ai ce face, trebuie să recunoști. Mai
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
le trimitea providența că cea mai de preț avuție pe care o aveam la acea vreme, era copilăria, floare înmiresmată care-mi dădea încredere în viață și mult elan în a studia și a-mi însuși tehnica de-a interpreta cântecele populare. Acum, după atâția ani duși ca norii și sorii de aur, am reușit să înțeleg că din „valurile vremii" dulcea mea copilărie mi se arată ca o vestală purtând strai regal, iar acum îmi este ca o surioară apropiată
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
copiilor de ieri. Aceia erau plini de cuviință față de o persoană bătrână, care a mers mult prin nămeți și a obosit, poate a înghețat, poate îi e foame. Ca să nu mai vorbim că, se îmbrăcau frumos, pregăteau poezii, colinde și cântecele ca să-l întâmpine pe Moș. Îl așteptau cu mare emoție, îi serveau un ceai cald și prăjiturele și promiteau că vor fi cuminți până la anul. Da, nu Moșul s-a schimbat, ci copiii s-au schimbat foarte mult și ei
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
împrumută ceva din vanitatea stăpânului Umbra prostului se vrea mereu mai impozantă ca a celorlalți Cu cât te apropii tu de un ideal, cu atât se îndepărtează el mai mult de tine Cel pe care îl prindea miezul nopții ascultând cântecele pădurii, devenea mesagerul îngerilor Referință Bibliografică: Mesagerul îngerilor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MESAGERUL ÎNGERILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356441_a_357770]
-
asta! Aș vrea să fie mereu primăvară! Am luat mătura și, prefăcându-mă că țin o chitară în mână, am început să cânt: * Cântă primăvara Ce frumos e primăvara Când printre flori pășești Acordând chitara La dragoste gândești Și-un cântecel cu vrajă Prinde a se naște În această oază Unde-o turmă paște Și copacii-s falnici Încărcați de floare În zăvoi prin lunci Cântă o privighetoare Colo-n luminiș Ochiu' ți-l încântă Căci lângă un tufiș O dulce
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
atrăgea atenția tuturor că legile moderne sînt o adunătură de tipărituri, o izmeneală de jupîneasă, și nu o alfavită orînduită pentru buchisirea adevărului ... că i-au zis unii, mai docți, abecedarium, aceștia ne-au amăgulit în amărăciunea noastră tradițională. Bocete, cîntecele de jelanie, de haiducie, adunătoare și afundătoare, grele de sensuri aburitoare ale conștiințelor, sînt vax albina din perspectiva istoriei noastre glorioase și unde-o fi fost menit să ajungă poporul acesta cu milogeala guvernanților lui?! Dar cine stătea să-l
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
e „politic corect". Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale și să intervii în textul lui? Tîmpenia din America, cu „cioroii" lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada", în loc de „Țiganiada"? „Cînticele țigănești" ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?" Ce-o zice și săracu' Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești" ? Ce are insultător cuvîntul „țigan"? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
de mare folos în viață. Când am urmat liceul ne adunam în grupuri și, pe cărarea de pe marginea liniei, mergeam în fiecare dimineață la școală, urmând același drum la întoarcere. Erau în total opt kilometri zilnic, dar tinerețea noastră, cu cântecele și râsul nevinovat care ne însoțeau, nu a simțit niciodată dacă sunt mulți sau puțini. Și apoi, cu banii pe care i-aș fi dat zilnic pe bilet la autobuz mi-am cumpărat multe cărți, pe care le am și
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
că și statuile se cutremură de frumusețea cântecului respectiv. Ochii mi-au picat pe Florian Pittiș prima dată. Adrian Păunescu ședea pe iarbă ca un om obișnuit și în jur spectatorii așezați și ei pe iarba moale, se bucurau de cântecele atât de frumoase, de adevărate. Eram atât de fascinată că le-am dat roată de câteva ori. Îi recunoșteam, pe rând, pe cântăreții pe care ii știam de la televizor și fața mi se lumina de parcă întâlneam vechi prieteni. Era și
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
aceste amintiri încep să structureze un român în cele din urmă, un român în care personajul principal alunecă pe fluxul amintirilor, pentru a structura „avatarurile” generației noastre. „Noi am invatat poezii în românește la grădiniță, nu în engleză, ca acum. Cântecelele noastre erau alea cu „Ceață lui Pițigoi”, dar și cele gen „Poporul, Ceaușescu, România...” Pe Moș Crăciun al nostru comuniștii l-au ucis pentru că-l chema așa și l-au adus pe unul de-l chema Moș Gerilă și ne
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
eu mă întreb: Oare când dorm mamele noastre? Când oare se odihnesc? Ori lor în general nu le vine somnul niciodată? Mama e un făuritor, un creator! Ea dă viață. Unii cred că, dacă au scris o poezioară sau un cântecel, sunt deja mari creatori. Vai, vai, vai! Dar mama, care te-a conceput, ți-a dat viață, ea nu este creator? Este și încă ce creator, ce operă a creat ea! https://ru.pinterest.com/eugendoga/eugen-doga/ Uneori mi se
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
băiatul, tot în salturi de bucurie și cântece o ținea : „Steaua sus răsare!...” Și tot de vorbă cu Lunișoara lui, care pășea acum tare speriată. Iarăși a început să plângă cu lacrimi de gheață iar stelele și îngerii au reluat cântecele grave. Numai Tudorel plutea în extaz și saluta fericit copacii îngroziți. Nimeni nu îndrăznea să-i spună de pericolul din spatele său. Iar el chiuia tot mai bucuros, pentru că luminițele din depărtare se înmulțeau. Semn că satul lui alerga bucuros spre
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
infractori spirituali - preoți caterisiți pentru abateri grave de la morala creștină (a se vedea lucrarea Mitropolia caterisiților de la Secuieni) - autointitulați episcopi și mitropoliți în așa-numita biserică paralelă, prezentându-i opiniei publice ca pe niște modele demne de urmat și, 2. Cântecelul liderului trupei „Taxi”, intitulat Despre smerenie, care - sub masca smereniei - dezvăluie ostilitatea autorului față de construirea Catedralei Mântuirii Neamului - unul dintre cele mai importante edificii inițiate după anul 1990. Despre „Mitropolia caterisiților de la Secuieni” am vorbit în alte circumstanțe și de
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
aceea, pentru moment, îl consider a fi un subiect închis; cu recomandarea pentru cei de bună-credință de a nu se lăsa înșelați, în vreun fel, de acei falși slujitori. Cât despre cel de-al doilea subiect, trupa „Taxi”, într-un cântecel intitulat Despre smerenie - asumat de 33 de personalități și vedete din televiziune, muzică, teatru și literatură - face o pledoarie pentru bisericuțele din lemn, apostrofând bisericile generoase ca mărime, respectiv, Catedrala Mântuirii Neamului. Din păcate, smerenia exprimată în cântecelul amintit este
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
într-un cântecel intitulat Despre smerenie - asumat de 33 de personalități și vedete din televiziune, muzică, teatru și literatură - face o pledoarie pentru bisericuțele din lemn, apostrofând bisericile generoase ca mărime, respectiv, Catedrala Mântuirii Neamului. Din păcate, smerenia exprimată în cântecelul amintit este una de natură carantanică, ce nu are nimic de-a face cu smerenia hristică. Probabil că, dacă autorii ar fi cântat suferința unor bisericuțe de lemn, care figurează pe lista monumentelor istorice, dar care sunt lăsate în paragină
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
lege prin care se ridică la rang de virtute păcatele strigătoare la cer. Se pare că, atunci, diavolii - fiind stăpâni pe situație - jubilează nestingheriți. Mă întreb: Au fost oare sinceri și bine intenționați cei care s-au lăsat antrenați în cântecelul Despre smerenie? Pe cât de vocali sunt împotriva Catedralei, prinosului adus de Ortodoxia românească Dumnezeului părinților noștri, pe atât de muți au fost împotriva celui care - nomina odiosa - de la tribuna Parlamentului României - a cerut legalizarea prostituției și a păcatelor contra firii
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
s-a făcut ceva important, mai cu seamă pentru cei care vor veni după noi. Că doar nu le-om lăsa numai păduri defrișate, industrii și economii devalizate, anchete și dosare DNA, conflicte de toate felurile și peste toate un cântecel prin care să le spunem că “Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici”. - Suntem în preajma Paștelui. Ce le spuneți cu această ocazie semenilor dumneavoastră? - Ei, da. Îmi creați o prilejuire pentru care musai trebuie să vă mulțămesc. Acum, când ne-
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
apă în ulcica Și-apoi sete de-oi avea Nu-mi da voie a o bea, Căci atunci când am băut Patimă eu am avut. Să-mi spargi, Doamne-al meu ulcior Să curgă-n vale un dor, Cu-al meu cântecel de jale Fă apa-n ulcior cristale, Să ajungă prin izvoare, Pan' la Dunărea cea mare. Referință Bibliografica: Cântec de dor / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131, Anul VI, 31 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CÂNTEC DE DOR de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370708_a_372037]
-
Acasa > Cultural > Modele > GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului Toată viața, artistul Gheorghe Turda a fost numai și numai maramureșean, întru totul, suflet și ființă a Maramureșului. I-a rămas
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
unei cât de mici nepăsări. Gheorghe Turda e un interpret de muzică folclorică maramureșeană care făptuiește cu vocea farmecul unei zeloase logodiri a vârfului brazilor cu potirul slavei cântecului! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gheorghe Turda. Cântecele, păsări fără trup / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1181, Anul IV, 26 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
care și-a împrumutat supranumele, în primele decenii ale secolului trecut, Bălții, cunoscute și ca Balta lui Terente, acel melanj dintre haiduc și bandit, personaj mai mult decât controversat, dar adorat de femeile vremii. -A, mi-aduc aminte de-un cântecel de pe vremea copilăriei, zis de picinogi și sub formă de numărătoare, ca să se aleagă cine avea să se facă la de-a v-ați ascunselea ! Da, parcă era cam așa: Terente și Didina/ se plimbă cu mașina / La orice cotitură
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
au pus pe fluturat. Eu una n-aș băga mâna-n foc că n-a fost un truc la mijloc. Pe lângă „prostiile” ezoterice la care eu nu mă prea dedam, am reținut împletirea armonioasă a vocilor noastre pe tema banalului cântecel „O brad frumos”. Dirijați de bucureșteanul cu talent muzical înnăscut, vocile noastre se ramificau într-o perfecțiune pe care n-o experimentasem până atunci în niciuna din performanțele mele de „cântăreață folk de la Casa Pionierilor”. Apoi grupul acela aproape neverosimil
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
merg spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că o
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
cântă admirabil, este frumoasă, poartă o frumusețe de costum popular iluminat de desăvârșita măiestrie a meșterelor care îl migălesc. Prin neînchipuite brutalități pătrund destui în față azi în lumea scenei, în timp ce Mariana Anghel e urcată de propriul farmec și de cântecele-i fermecătoare. Cât de frumos și de adevărat o creiona pe debutanta Mariana Anghel, cu ani în urmă, Mărioara Murărescu: „Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Cu zece ani în urmă, în emisiunea «Tezaur folcloric» debuta o fată de
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]