296 matches
-
trebuie să fie vodă având asemenea mândrețe de coconi... Îl înghioldi cu călcâiele pe Leu și apucară drumul spre Poenarii de Muscel. Au ajuns la Hurezi vineri seara târziu de tot, cu animalele de cărăușie istovite iar ei străbătuți de cârcei în toate mădularele. Pe drum nu mai opriseră decât la mânăstirea Slănicului, cea în care poslușnicii citesc psalmii fără oprire, ziua și noaptea. Oprirea nu fusese pentru odihna lor, ci a dobitoacelor cărora începuseră picioarele să le tremure de atâta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aruncam o manta soldățească și un covor dedesubt; acesta era adăpostul nostru, căci nu dormeam niciodată două nopți la un loc. " Îmi aduc aminte - povestește Lăcusteanu - că, într-o dimineață, bărbierul roatei, tunzîndu-mă, mă lăsă jumătate tuns, fiindcă îl apucase cârceii, sărmanul; peste un ceas au fost mort. Într-o altă zi, pe câmpul Herăstrăului făceam bivuacul de prânz; mie îmi făcuse culcușul, ca să zic așa, pe muchea unei văi; îmi așterne covorul, îmi pune perna de piele, mă trântesc, văz
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a camerei unde este îngrijit. În ce privește instrucțiile publicate în amintitul periodic de "d. arhimedic" Constantin Estiotis, după ce se recunoaște că holera ce a venit din Industan "s-a preumblat în toată Europa, secerând ticăloasa omenire", îi determină simptomele: vărsătură, urdinare, cârcei nesuferiți la toate mădularele trupului..., care de multe ori sfărâmă organismul și ridică viața omului în câteva ceasuri". Medicul mai precizează: "De este lipicioasă sau nu, această dezlegare nu-și are locul aici", dar afirmă că lingoarea, ca și holera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
clistiruri de scrobeală calde". Împotriva vomei, "băutura ce se zice a lui Rivier, lipitori sau vizicătoare pă lingurea". Spre potolirea setii, "care frige pe ticăloșii bolnavi, gheață sau în lipsa ei apă cât de rece. Când bolnavul se chinuiește și de cârcei, atunci să acopere partea bântuită cu cataplasme cu muștar cât de tare, nu numai pe mâini, dar și pe picioare și pe tot pântecele și pe tot spatele, iar mai vârtos pe lungul spinării". De câtva timp - mai scrie medicul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trimes la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul Cărăgiței, unde erau și oile noastre, să șăd acolo până s-a mai potoli boliștea. Însă peste noapte a și dat holera peste mine și m-a frământat și m-a zgârcit cârcel; și-mi ardea sufletul în mine de sete, și ciobanii și baciul habar n-aveau de asta, numai se întorceau pe ceea parte în țipetele mele și horăiau mereu. Iară eu mă târâiam cum puteam până la fântână în dosul stânei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
despre holeră în 1884-1885, deci în momentul când autoritățile civile și sanitare dăduseră alarma în legătură cu epidemia ce-și făcuse apariția în Europa occidentală 481. Privitor la simptomatologia holerei ni se spune că pe omul atins de această boală "îl apucă cârceii de inimă, nemaiputând nici vorbi, și din durere mare pierde cumpătul și moare". Informatorii stăruie asupra cârceilor sau colicii, deci asupra crampelor abdominale, ca simptom major al afecțiunii. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că prin "cîrceii de la inimă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și făcuse apariția în Europa occidentală 481. Privitor la simptomatologia holerei ni se spune că pe omul atins de această boală "îl apucă cârceii de inimă, nemaiputând nici vorbi, și din durere mare pierde cumpătul și moare". Informatorii stăruie asupra cârceilor sau colicii, deci asupra crampelor abdominale, ca simptom major al afecțiunii. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că prin "cîrceii de la inimă" nu se înțelegea manifestarea unei tulburări a funcției cardiace, ci un deranjament la nivelul abdomenului, întrucît termenul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îl apucă cârceii de inimă, nemaiputând nici vorbi, și din durere mare pierde cumpătul și moare". Informatorii stăruie asupra cârceilor sau colicii, deci asupra crampelor abdominale, ca simptom major al afecțiunii. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că prin "cîrceii de la inimă" nu se înțelegea manifestarea unei tulburări a funcției cardiace, ci un deranjament la nivelul abdomenului, întrucît termenul inimă indica mai cu seamă burta, iar a avea inimă era o desemnare eufemistică a sindromului diareic. De altminteri, puțini din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
diareic. De altminteri, puțini din cei anchetați menționează diareea incoercibilă, atât de caracteristică pentru evoluția bolii. Un informator din județul Suceava arată totuși că pe oamenii înecați de "duhoarea" (termen care, probabil, echivalează cu "miasma") holerei îi găsesc "vărsătura, treapădul, cârceii, și mor", treapădul fiind un sinonim al diareei. Poate că trecerea sub tăcere a manifestărilor mai puțin "cuviincioase" ale bolii se datorește și unui anumit sentiment de pudoare propriu țăranilor, mai ales când ei aveau a sta de vorbă cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de-ajuns ca bolnavul să se tăvălească prin asemenea scăișuri ca să scape de holeră. În Buzău se credea că, la întîmplare de holeră, trebuie băută zeama rezultată din pisarea rădăcinii plantei. De folos erau și spinii de holeră fierți cu cârcei de bostan. În Bucovina, pe timp de molimă, femeile smulgeau buruiana cu rădăcină cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
am spus eu. Roșcovanul Înjură, fața lui se Înnegri precum flacăra muribundă a unei lămpi cu gaz, buzele tremurându-i ca și cum tocmai mestecase sticlă pisată. Pe fruntea-i pătrată se ridică și se Întinse o venă subțire, albastră, ca un cârcel de iederă pe un zid de cărămidă. Arătă spre Six: — Țineți-l aici, mormăi el. Roșcovanul Își făcu loc cu umerii printre oamenii de afară ca un luptător furios și mi se adresă mie: Dacă ăsta e vreunul dintre trucurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de mai multă băutură și prietenie au început să nu mă mai bage în seamă, am prins ideea. M-am dus cu mașina într-o parcare pustie, am tras pe dreapta și-am adormit. • • • În zori m-am trezit din cauza cârceilor de la picioare. M-am dat jos din mașină cu pași împleticiți și am căutat un telefon. O mașină de poliție a trecut pe lângă mine, iar cel de la volan m-a privit suspicios. La colțul străzii am găsit o cabină telefonică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care o tulburase. Poate chiar era nevinovat. Nici nu arăta a criminal. Suspectul tresări, iar Welles slăbi strânsoarea. După doar o clipă, scoase un geamăt și se împinse înspre ea. Fața îi era schimonosită de durere. - Ce e? întrebă Hank. - Cârcel, gâfâi el. Mă doare... O, Doamne! Cătușele! strigă el. Piciorul stâng îi era tare ca lemnul și tremura. Gardianul o întrebă: - Îl dezleg? Welles ezită. Apoi spuse: - Nu. Apoi lui Weir: Întinde-te, pe partea ta dreaptă. O să te masez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
bine zis dacă. Închiseră telefoanele și, depărtându-se de fereastră, Rhyme reveni la panoul cu indicii. Mâna e mai iute decât privirea. Numai că nu e. Ce plan avea maestrul iluziilor, Erick Weir? Simțind că e pe cale să aibă un cârcel la mușchii cefei din pricina încordării, privi pe fereastră cu gândul la enigma pe care o aveau acum în față: Hobbs Wentworth, asasinul plătit, era mort, iar Grady și familia acestuia erau în siguranță. Evident, Constable se pregătise să evadeze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
se epuizaseră biletele... — Așa că am rezervat bilete să-l vedem... săptămâna viitoare... și ne-am dus la Fame în loc. Mark începea să se prindă. M-am întins după carafa cu apă și am țipat când mi s-a pus un cârcel la umăr. —Ce-ai pățit la mână? mă întrebă Lynn. Am cam exagerat cu decoratul, atâta tot, am spus fără să mă gândesc. Mark clipi des, iar eu îmi dădui seama cât de neplauzibilă era minciuna. În fine, poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Pierce cade pe bune? Zece ore de cînd făcuse scenariul. — Poate chiar În seara asta. — Atunci să-l fut pentru zborurile alea groaznice. — Chester, spune-mi pe Îndelete. Yorkin se ridică În picioare și făcu cîteva mișcări, ca să scape de cîrceii de la picioare. Știi care-i nasoleala cu Pierce ăsta? Pe cînd eram io-n zborurile alea urîte, stătea lîngă mine și zicea toate alea ca și cum aș fi fost inofensiv, ca și cum era sigur că n-o să-mi amintesc nimic din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Iustin al Bisericii Ortodoxe și alta pe Părintele Cleopa "Duhovnicul României". Catapeteasma, iconestasele, tronul arhiepiscopal și stranele sunt frumos sculptate în lemn de stejar. Sculpturile au fost executate de meșterii: Ion și Dumitru Cotfas, Mircea și Valerică Apăvăloaie și Ioan Cârcei, aduși aici, din Grumăzeștii Neamțului. În biserică se află un interesant policandru, confecționat din coarne de cerb. După cum rezultă din aceeași pisanie despre care am vorbit reparațiile făcute sub preotul Gheorghe I. Bistriceanu, și care au cuprins atât interiorul (policandrul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
senzoriali, care sunt responsabili de sensibilitatea la durere, căldură și frig. Nervii transmit creierului informații privitoare la oboseala musculară. Atunci când ei devin insensibili, informația nu mai circulă; astfel, tulburările musculare pot fi ignorate până când apare un simptom obiectiv. Crampele musculare (cârceii), luxațiile, entorsele, întinderile musculare și ligamentare sau rupturile musculare, ligamentare și tendinoase (ex. tendonului lui Ahile, tendonul cvadricipital) suferite de sportivi, nu sunt accidente neprevăzute, ci sunt rezultatul faptului că mușchii devin din ce în ce mai rigizi, iar nervii din ce în ce mai insensibili. Folosindu-se
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorită unei cantități reduse de zahăr în must) fără buchet și se îmbolnăvesc de "băloșire". Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică de când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin hidratarea scăzută a țesuturilor, presiunea osmotică ridicată, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin pe care-l prezintă sucul celular, în această fază fenologică. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de din sporangiofori și sporangi. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
valoare istorico-științifică. La aceste inițiative se alătură și Gr. Antipa care propune să fie ocrotită egreta albă (1913), I. Prodan care atrage atenția asupra necesității ocrotirii speciei Sophora jouberti (salcâm japonez (1913), A. Popovici-Bâznoșanu ce recomandă ocrotirea arbustului Ephedra distachya (cârcelul) (1914) etc. Prima asociație care militează pentru ocrotirea naturii este înființată în 1920 de către scriitoarea Bucura Dumbravă sub numele de Hanul drumeților. Mai târziu, această asociație s-a transformat în Societatea de turism și pentru protecția naturii care își propune
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
studiate. Începând cu anul 1972, Comunitatea Economică Europeană elaborează o schemă ampelografică nouă, mai amplă alcătuită din două părți. Prima parte se referă la descrierea următoarelelor caractere morfologice: înmugurirea, lăstarii în perioada înfloritului, tipul florii, frunzele tinere, frunzele adulte, coarda, cârceii, strugurele, boabele și sămânța. A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu referire la fenofazele de vegetație, vigoarea de creștere, sistemul de conducere al butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se folosesc 12 descriptori ampelografici OIV (tabelul 2.13.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, în treimea medie a lăstarului, la un număr de 10 lăstari și se referă la poziția lăstarilor pe butuc, culoarea nodurilor și internodiilor, perozitatea lăstarilor, distribuția cârceilor pe lăstar și lungimea lor. 2.1. Poziția lăstarului (cod OIV 006; UPOV 8; IBPRG 6.1.3.). Se determină la lăstarii rămași nelegați pe butuc și poate fi erectă (nota 1 - soiuri de referință Grenache noir și Columna), semierectă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau foarte redusă (nota 1 - soi de referință Müller Thurgau), redusă (nota 3 - soi de referință Sylvaner), mijlocie (nota 5 - soi de referință Chardonnay), mare (nota 7 - soi de referință Roter Malvasier) și foarte mare (nota 9). 2.11. Distribuția cârceilor pe lăstar (cod OIV 016; UPOV 22; IBPRG 6.1.14.). Observațiile se efectuează la înflorit în treimea medie a lăstarului și se ia în considerare numărul maxim al nodurilor succesive cu cârcel. Se fac următoarele notări: distribuție discontinuă (două
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
foarte mare (nota 9). 2.11. Distribuția cârceilor pe lăstar (cod OIV 016; UPOV 22; IBPRG 6.1.14.). Observațiile se efectuează la înflorit în treimea medie a lăstarului și se ia în considerare numărul maxim al nodurilor succesive cu cârcel. Se fac următoarele notări: distribuție discontinuă (două noduri succesive sau mai puțin, ca la majoritatea soiurilor V. vinifera - nota 1) și continuă (la trei noduri succesive sau mai multe ca la Vitis labrusca, Vitis coignetiae - nota 2) 2.12. Lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]