307 matches
-
și ciocănindu-i cu degetul, dar nu era ea sigură cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede că are cârcelul încă verde, asta înseamnă că nu-i încă coaptă. Merge și la a doua, are cîrcelul pe jumătate uscat , dar nu-i sigură că este coaptă, ca să fie ruptă de la vrej. Trece mai departe, verifică cârceii a încă vreo treipatru pepeni. în sfârșit găsește o harbuzoaică care i se pare că ar fi bună, o rupe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
harbuzoaică, vede că are cârcelul încă verde, asta înseamnă că nu-i încă coaptă. Merge și la a doua, are cîrcelul pe jumătate uscat , dar nu-i sigură că este coaptă, ca să fie ruptă de la vrej. Trece mai departe, verifică cârceii a încă vreo treipatru pepeni. în sfârșit găsește o harbuzoaică care i se pare că ar fi bună, o rupe de la vrej și plecă cu ea sub braț către iaz. Broaștele își continuau concertul, indiferente la frământările lui Lențâca, care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Apoi din clasa Artropode avem de a face în zonă cu nenumărate specii de Insecte , din care prezentăm câteva: La familia Diptere întâlnim: Muscoiul (Caliphora vomitoria L.), Tăunul (Tabanus bovinus L.), Bâțanul (Culex papiens L.), Musca verde (Lucilia Caesar L.), Cârcelul (Melophagus ovinus L.), Musca calului (Gastrophilus equi Fabr.), Strechea oilor (Oestrus ovis L.), Strechea vitelor (Hipoderma bovis De Geer.) Musca de cireșe (Trypeta cerasi L.) Din familia Hemiptere cunoaștem: Păduchele de lemn (Acantia lectularia L.), Păduchele de grâu (Aphis granaria
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de marți, consecutive, cu țărâna luată de pe tulpină de gutui. - Chișarea-n pat. Dacă un copil urinează în pat, Dumineca, mama lui ieșind din biserică la sfârșitul slujbei, își pune furca-n
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Când inima îți bate-ncet Când umerii-ți apasă greu Tu îți dorești să fii acasă Să fii mai mult lângă ai tăi. Dar este-o vorbă din bătrâni Copiii cresc și zboară Rămân părinții singurei Și fac la inimă cârcei. Nici păsările-n zborul lor Nu se uită înapoi. Când veți rămâne singurei Aveți grijă de voi. De stai și te gândești mai bine Sunt alții și mai rău, Să te ferească Dumnezeu Să fii în locul lor. Dor de satul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
aș putea zice naiv, încât nu-și făcea nici un merit din această însușire a lui de a putea să vagabondeze în toată siguranța ceasuri întregi pe mare, fără să se ostenească, fără să-l sugă apa, fără să-l apuce cârcei. Vestea revenirii lui se răspândi cu iuțeala fulgerului între toți oaspeții din Ostanda, și o bucurie nespusă întovărășită de o mare admirațiune cuprinse inimile tuturor. Imediat ziarul băilor scoase un supliment pentru a rectifica necrologul de dimineață și a anunța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
așa e. Nu totdeauna. Se scăldau împreună, goi, se îmbrățișau în apă, amețiți de imponderabilitate, ușori și fericiți. Înotau umăr la umăr, dar fără să se aventureze în larg. Nastia se întorcea prima, pretextând că i se întâmpla să aibă cârcei la picioare și nu voia să se aventureze prea departe. Și dacă nu era ea?... Zilele continuau să fie frumoase, dar, după apusul soarelui, se lăsa răcoarea. Îndrăgostiții de seară au fost obligați să se refugieze lângă o mică dună
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
s-a mai întors. Am căutat-o pe plajă, trebuie că s-a înecat..." Deși parcă îl lovise cineva cu o măciucă în cap, locotenentul își aduse aminte că tânăra femeie evita să se îndepărteze de mal, temându-se de cârcei. Se aventurase totuși prea departe? "Faceți ceva, domnule locotenent", îl imploră cu glas stins madam Segal. Ardea să facă ceva, dar ce? Și, deodată, părăsi camera, ieși spre plajă și se îndreptă ca un somnambul spre duna teșită, unde el
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
doua oară, un glas. Otowaka, având liber În ziua aceea, se afla În dormitorul regimentului, trăgând un pui de somn. Se trezi, săltă capul și privi În jur. — Cine e? — Eu sunt, răspunse un glas de dincolo de gardul viu, unde cârceii de rochița-rândunicii se Încolăceau peste frunzele și spinii portocalului chinezesc. De la balcon, Otowaka putea să vadă pe cineva de partea cealaltă a gardului plin de praf. Ieși pe verandă. — Cine ești? Dacă ai o treabă, intră pe poarta din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Aveau să plece În zece zile, iar, până atunci, urma să rămână În casă. Tokichiro stătea și aștepta. Se ridică În capul oaselor, spunându-și cât de ciudat era ca Nobunaga să pornească Într-o călătorie. Unde se duceau? Privind cârceii zorelelor de pe gard se gândi, dintr-o dată, la Nene. I se ordonase să iasă din casă cât mai puțin posibil dar, când se Întețea briza serii, trecea pe lângă casa ei. Din cine știe ce motiv, ezitase s-o viziteze În ultima vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
sentiment al datoriei față de el, Osawa Jirozaemon, Tigrul din Unuma. — Ia-o de la baza steiului aceluia uriaș, spre vale. Treci pârâiașul de colo și Îndreaptă-te către mlaștină. Tocmai când credeau că ajunseseră la capătul văii și al cărării, văzură cârcei de glicină agățați de o râpă. Ocolind o culme, găsiră o potecă ascunsă spre vale, care trecea printr-un desiș scund de bambuși vărgați. Pe cărarea de-aici, sunt cam două leghe până În spatele castelului. Dacă parcurgeți distanța, urmând harta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
2); nuntă (2); plăcere (2); port (2); repetare (2); repetat (2); sfînt (2); străbun (2); trezire (2); zi de zi (2); -; activitate; aer; atitudine; automatism; banat; bărbat; bătrîni; biserică; bunica; ca întotdeauna; cablu; cadou; carte; ceai; ceva frumos; chei; cînt; cîrcei; citi; cititul; club; colind; comod; comportament; comun; confort; costume; curios; cultivare; de mai multe ori; de obicei; dependență; deprinderi; distracție; durează 30 de zile să-l faci; educat; educație; eee daa!; enervare; evreu; experiență; expresie; facultatea; faptă; fetiș; fix; folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
luat sfârșit. • Spanacul se păstrează câteva zile la frigider și aproximativ un an la congelator. Sparanghelul, familia liliacee • Dacă plantați sparanghelul din semințe, puneți-le la înmuiat cu trei zile înainte de a le semăna. Puteți opta și pentru plantarea de cârcei de sparanghel, pe care îi găsiți primăvara pe piață. • Sparanghelul are nevoie de un sol bine drenat și e de preferat să fie cultivat separat de celelalte legume. • Prima recoltă adevărată de sparanghel se întinde pe o perioadă de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
au fost excluși Iuda - trădătorul și Petru, care l-a renegat de trei ori pe Iisus). SULIȚA ȘI BICIUL - Planta are două tipuri de frunze. Cele cu trei lobi reprezintă vârfurile de suliță, cele cu cinci lobi - mâinile dușmanilor, iar cârceii vișinii cu ajutorul cărora planta se agață simbolizează biciurile însângerate cu care a fost bătut Domnul Iisus. CUIELE ȘI SPINII - Oamenii L-au batjocorit, înjosit și umilit pe Iisus - Împăratul lumii, punându-i pe cap o coroană cu spini. Pasiflora amintește
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
înzestrat cu simțuri exacerbate, prozatorul pare născut și format într-un ambient de luxurianță ce ar părea străin meleagurilor noastre aceluia care nu s-a încurcat în inextricabile tufișuri de tineri curpeni, tei, în smeurișuri, vițe de vie cu apucători cârcei, acolo unde naturii i se mai îngăduie să fie ea însăși, fie și în hățișuri uitate de Dumnezeu. Șipotele - locul acțiunii - reprezintă un astfel de loc, un crater cuprinzător și adânc pe mai multe nivele, adăpostind o mulțime omenească aici
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
cu mii de tuburi colorate... În covorul vegetal, de asemenea, unicat, cresc plante orientale (jaleșul plecat, de exemplu), dar și stejari pufoși, care amintesc de vremurile când în zonă clima era tropicală, apoi garoafa sălbatică specifică numai acestor locuri, orățelul, cârcelul, grozama etc. ( O. N.) Concert internațional Ca în fiecare an, sala de festivități a Primăriei din Viena găzduiește în perioada 25 noiembrie-24 decembrie o serie de concerte susținute de coruri din întreaga lume, în această iarnă fiind invitat să participe
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
Universitate când mă întâlnesc cu mirele meu la Ceas la Universitate încep să cred că traversez brațul Chilia într-o lotcă ce mi se lipește de coapse ca un voal de ulm orele alunecă pe fundul deltei împleticindu-se cum cârceii de viță de-a lungul pașilor noștri ce coboară spre miezul nifesima atingem cu piepturile spongioase liniile de metrou apoi mușcăm fiecare din inima celuilalt bucăți groase de plaur parcurgând restul drumului călare pe coama unui pelican cuvintele ne îndepărtează
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
și înger, Tu cumperi murături; nimic nu strică Să ai și-n pătlăgele moi răsfrîngeri Și să plutești, iluminat, în moarea Spumoasă ce-nconjoară miezuri fleașcă De dulci harbuji porniți ca o caleașcă Spre Cerul Gurii; să le pipăi floarea Cîrcelului cu limba-mpătimită De-atîtea bunătăți descrise-n taină În biblia ascunsă-n simpla-ți haină, Cînd rage lung tristețea ca o vită Dusă-n ocol de Dumnezeu, la muls, Dintr-un nestăpînit și cald impuls...
Cînd inima unei grădini e-un ciob de sticlă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7680_a_9005]
-
râs cu Haralampy până să leșinăm. Noroc că au venit la noi în sufragerie nevastă-mea Coryntina și frumoasa lui moldoveancă și ne-au întrebat ca pe niște inși aflați în convalescență: -Ce-aveți, mă ? Ați bolunzit ? Abia atunci am simțit cârceii de la degete de cât ne gâdilasem ca să putem râde...3) Concluzie: Doamnă TVR 1, vă rugăm frumos nu mai amenințați pe nimeni să vă scrie texte umoristice și compilații, fiindcă râde lumea, într-adevăr, dar nu prea știți de ce. Și
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
E o dovadă de afecțiune pentru care îți mulțumesc. Mîna mi-e arsă de acid, dar e vie. Toate degetele pe care mi le-a dat Dumnezeu se mișcă. Și chiar destul de ușor. Cu ele îți scriu, nu mai am cîrcei și pot să le mișc în voie. Darul pe care mi l-ai trimis mi-a făcut plăcere. Portretul în care îmi înfățișezi chipul și pieptul e atît de meșteșugit încît par mai frumoasă. Rama roșie din baga e drăguță
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
minte. Un poem că Tablou cu gară, de exemplu, poate constitui foarte bine textul unui spectacol interior: În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară./ Din sine ruginițe cresc vrejuri de dovleci/ și, prin cârcei, se prind timid de scară.// În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară./ Lumină explodează în vrejul de dovleci./ E început de toamnă. Și e seară. Specialitatea poetei o reprezintă descrierea îndrăzneață a ceea ce
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
astea. Soarbe-ți lacom butoiașul cu propriu-ți destin, pus la murat de grijuliile ursitoare muieratice, hieratice... Nu strecura întrebări inutile: cînd?... cum?... unde?... de ce?... Obișnuiește-te, e tărăboanța ta pe veci. Cu ochii inflamați, cu încheieturile dureroase, cu inima cîrcel. Muncește, muncește! Cară pietroaie prețioase. Întemeiază-ți fiece zi. Și gîndește-te, gîndește-te neîntrerupt la hachițele iubitei ideale, la boiul ei cu șolduri electromagnetice și sîni transalpini. Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei!
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
ci prin atingeri precaute, prin eflorări. Nu exercită o presiune materială, ci se manifestă ca o fantasmă, mixtură de vis și memorie: „pînă la capătul ei// pînă la capăt se desprinde visul// în spate umbra nu are apă/ are doar cîrcelul/ și în el amintirea// mama se ferește de ea/ cum s-ar da jos din moarte// ploaia asta e grea, spune” (oglinda vede). Fenomenologia care circumscrie moartea e, în inefabile proporționări, cosmică și totodată domestică: „vîntul e deodată lucrul ei
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
opri brusc (ultima privire). Emoția capătă un suport somatic, suflul liric descinde dezinvolt în anatomie, după cum anatomia dobîndește un spectru vizionar: „ziua se odihnea acum pe fața ei/ dar gleznele noastre erau ape/ care treceau de mama/ fratele intra în cîrcel/ spune: acolo crește piciorul tatălui nostru” (gîndul mamei trece gîndul tatălui). Legătura cu realul e dată nu atît de trup în întregul său, cît de piele, simbol al fragilității, al precarității biologice. Termenul devine obsedant: „pielea o îmbracă în adierea
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
greu... Reușite și interesante, ca exerciții de stil, sînt portretele, cîteodată retro, altădată SF, ale cunoscuților, chiar intimilor. Genealogia aceasta ciudată, în care înrudirile se arată în somn, aduce cu vrejul de fasole, din basmul cunoscut, din care tot dau ,cîrcei". Figuri antropoide, zoomorfe, spectre și aure de sfinți alunecă pe muzica din, să spunem, Dansul piticilor. Un amestec de mistere medievale, jitii, amintiri din presupuse turniruri populează un tărîm în care e loc și de covoare (persane) fermecate, și de
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]