235 matches
-
În ușă. Fingermann, ăl mai Îngrijat dă olocaust, a pus personal deștu pă sunerie. Dă cum a crăpat donșoara, Monsenioru a pus picioru În fisură ș-a binecuvântat ogeacu. Am dat buzna năuntru, iar io am Închis ariergarda. Tăiețeii În cârlionți, care Fonseca ș-un servitor Îi duceam În blidu dă lut, și clondirile În coș dă Chianti, care Monsenioru le sustrăgea unu după altu din sutană, au dezarmat-o dă juma pă Locarno, care ne-a Învitat În bucătărie. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
briza țărmului marin, ca mireasma ascuțită a merelor stătute în vin, îmi biciuia sângele, așa cum îngenuncheat între picioarele ei desfăcute ca un „M”, sărutam musca roșcovană a părului, fixată ca o coroniță peste sex. Fata își trecu o mână prin cârlionții mei dezordonați ce-mi cădeau peste frunte, strângându-mi obrajii înfierbântați între pulpele de carne albă, caldă și catifelată, în zvâcnirea pântecului și ritmica înălțare a feselor ei mici și rotunde. Împerecherea urmă calculată, cu voite prelungiri și încrâncenări nerușinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
se deschise cu zgomot și în bar intră un băiat, cu cizme de dansator flamenco, ale căror vârfuri de metal zgâriau în mers dușumeaua. — A, era și timpul, îi spuse Lana. — Ai angajat alt cioroi? Băiatul privi spre Jones printre cârlionții bine unși cu briantină. Ce s-a-ntâmplat cu ultimu’? A dat ortu’ popii? — Drăguțule, spuse blând Lana. Băiatul deschise o geantă lucitoare făcută de mână și-i dădu Lanei un teanc de bancnote. — A mers totu’ bine, George? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aceea, la sfârșitul repetiției, în umbra jachetei lui Drăgănescu, Mika-Le se strecurase într-un colț. ; Se ascundea mai mult însă ca altă dată de frica Elenei, fiindcă își schimbase pieptănătura. Se tunsese iar, dar printr-o greșală a coaforului stuful cârlionților fusese masacrat. Mika-Le ceruse singură, e drept, ă la gargonne, fără să-și dea seama că-i rămâne un; fel de puf creț, negru pe un cap băiețesc, ca după tifos. Lipsa acelei umbre pe frunte lua ochilor galbeni orice
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gust - / Deschid în colțul ochiului drum lacrimilor, făgaș îngust.“ „Șerbetul buzelor“ este doar una dintre metaforele de un umor involuntar pe care le folosește autorul. Iată și altele: „Haosul liniștii mele într-al tău trup și-a îngropat zăbrele, / în cârlionțul tău de femeie pură.“ „Azi, / speranța și-a luat zborul, /... / din cutie zburând... încovoiat. / Cutia era inima mea. / După nebănuite căutări, / și-a odihnit aripile/ în cutia de scrisori.“ În volum există și meditații în versuri pe tema infinitului cosmic
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bineînțeles că nimeni nu știa când să se dea bătut. Nimeni nu negocia pacea În mod sobru și decent cu moartea. Cafeaua măcinată din sertărașul de sub râșniță o ținu deasupra recipientului. Sârma roșie se Întunecă mai adânc, mai alb, alb. Cârlionții făceau crize. Mărgele de apă țâșniră În sus. În mod individual, Înaintașele se duseră la suprafață grațios. Apoi clocotiră laolaltă. Turnă cafeaua măcinată Înăuntru. În cana sa, un cub de zahăr, o linguriță prăfuită de Pream. În noptieră ținea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
frică, mititica!. Pe mine nu mă mănâncă lupii! Nici pe mine! spuse Mini. Cetatea era nobilă, mare, luminoasă! te chema și te sorbea în puterea ei cu o simțire de fericire sănătoasă și duioasă! Nory trase delicat pe Mini de cârlionții care zburau de subt pălărie. - Noi eram toți la moșie, la Hallipa, pe atunci. Acolo am stat tot timpul! N-am simțit nimic! zise Lina. - Care "toți"? întrebă Nory. - Numai Rim era încă în Moldova, corectă Lina. Am dus-o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
întreabă ea. Realizez că situația era groasă. Mai rămânea să urc eu pe scenă și să fac totul. Penibil. Să urc cu Regu de mână era și mai penibil. Mă privea fix. "Ce pierzi?", întrebai ochii ei verzi, străjuiți de cârlionții roșcați, rătăciți pe fața pistruiată. " What the fuck!", mi-am zis și am urcat împreună pe scenă. Mă preocupa mai mult ce spunea ea decât ce trebuia să fac eu și când i-am văzut cursivitatea, concentrarea, dicția și nonșalant
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în care se bălăcea toată ziua. Avea o poziție ireală, parcă era fracturată, așa de nefiresc îi stăteau mâinile și picioarele. Nu avea nici un fir de păr pe corp. Nicăieri, adică nici măcar acolo, unde parcă ar fi trebuit doi, trei cârlionți necopți. Câteodată, traversa patul ilegal, nemailăsând celui de lângă ea decât opțiunea jumătate în pat, jumătate pe jos. Atunci coboram de tot din pat și începeam să o privesc. Pe barcă nu dormi niciodată cu lumina stinsă. Trebuie să ai o
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să nu facă vreo plângere. - Uite niște varză călită. Carne n-are, da dacă vrei pot să prăjesc fleica aia. Horațiu simți privirea ei fix unde-l lovise fierul și-și scutură capul, aruncând fleica și peruca și eliberându-și cârlionții blonzi. - Nu, mulțumesc. Țin post. - Serios? Păi suntem în octombrie, ce post e acum? trase Mariana cu ochiul la calendarul ortodox pe care pusese farfuria. (Și ce credincios o fi ăsta, cu perucă? O fi din vreo sectă? Da prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
albăstrelei, pe pereții căruia se înghesuie volute de ipsos și suluri suflate în aur, acolo a stat Miss America, îmbrăcată în costumul ei de spandex roz, și a cerut cheia. Cu părul ei ca un ocean blond cu vălurele și cârlionți lovindu-i-se de ceafă, avea nevoie de cheie ca să iasă, doar pentru câteva zile. Ești romancieră? a întrebat-o domnul Whittier. Chiar și odihnindu-se pe brațele cromate ale scaunului cu rotile, degetele lui băteau o telegramă invizibilă. Împânzite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ca să-i surprindă reacția în prim-plan. Produs îmbunătățit Un poem despre Miss America — Caut mereu, spune Miss America, ceea ce NU place la mine. De fiecare dată când se uită în oglindă. Miss America pe scenă, cu părul ei blond, cârlionți și spirale, zulufi și bucle, aranjate să-i facă fața cât mai mică. Pe tocuri, cu un picior adus doar puțin în fața celuilalt, ușor încrucișate astfel încât șoldurile să-i pară mai înguste. Ușor întoarsă într-o parte, își răsucește umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
promenada chinezească, în jos pe scara franțuzească albastră. Prin foaierul maya cu portocaliul lui intens, unde Mama Natură își dă de pe frunte șuvițele unei peruci, și clopoțeii ei de bronz răsună. O perucă rămasă de la vreo operă, cu bucle cărunte. Cârlionții îi atârnă, uzi de la sudoarea de pe față, și Mama Natură spune: — Numai mie mi-e cald? Ducele Vandalilor suflă greu, cu umărul apăsat de greutatea domnului Whittier, gâfâie și trage de gulerul fracului. Chiar și momâia purpurie parca-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
bucle roșcate, gene false, dai din buze pe Bette Midomnuler la Târgul și Rodeo-ul din districtul Collaris, le oferi oamenilor șansa să-ți tragă un pumn pentru zece dolari, și scoți bani buni. În alte locuri tre’ să porți cârlionți blonzi, să-ți strângi curul într-o rochie strâmtă cu paiete, să-ți vâri picioarele în cea mai mare pereche de pantofi cu toc pe care-o poți găsi. Dai din buze pe Barbra Streisand, cântecul ăla, „Evergreen”, da e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
umflat, aproape închis, la buzele lui despicate. E doar cu trei ani mai mare decât ea, dar arată de parcă ar fi bunică-sa, și fata zice: — Și până la urmă de ce faci asta? Și Webber își desprinde peruca, toate șuvițele și cârlionții blonzi lipiți de sângele închegat în jurul nasului și gurii. Webber zice: — Oricine vrea să facă lumea mai bună. Flint bea din berea lui light și-l privește. Clătinând din cap, zice: — Băi pulă... Zice: Aia nu-i peruca mea? 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
lejer. Prințesa - așa îi spuneau cunoscuții - se încadra perfect. În ziua în care a venit coafată la întâlnire, ți-ai zis, în gând, că totul s-a sfârșit. Părul ei, lung și drept, până atunci, de zeitate nordică, era numai cârlionți. O oaie. Ai găsit-o, dintr-odată, neinteresantă, vulgară, capabilă de orice. Ai dispărut. Pentru tine se coafase. Ai conviețuit, apoi, cu femei dominate de alcool, de sex ori de nebunie! Tutunul era un fleac! Le-ai distilat în Caravella
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
uriașe scoici lucind la exterior ca smalțul. Văzusem de curând o astfel de scoică. Unde? Sigur că da, era acolo, lângă micul elefant de jad, pe mobila cu furnirul crăpat din casa femeii ăleia. Scoica aceea de prost gust, cu cârlionțul deschizăturii roz și neted ca sexul unei femei, am întrezărit-o de mai multe ori printre picăturile de sudoare care mă făceau să-mi deschid ochii doar din când în când. Acum mă clătinam și mai aprig, mă aplecam înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pare prea mare, înseamnă că nu-l meriți — Vino la culcare, iubito. E aproape unu — nu crezi că-i deja noapte? Russell își scoase tricoul și se întoarse pe-o parte cu fața spre Leigh, sprijinindu-și capul acoperit de cârlionți negri în mâna dreaptă. Netezi așternuturile și bătu ușor cu palma stângă locul de lângă el, gest care se voia ademenitor, ispititor, dar care lui Leigh i se părea întotdeauna puțin amenințător. — Mai am doar câteva pagini. Te deranjează lumina? Pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
zâmbi. Isuse! Chiar era drăguț. — Ei, mi-ar plăcea să-mi spui și mie. Avem destul timp, a zis el întinzând mâinile. Patru ore și jumătate, mai precis. — Poate altă dată, spuse Adriana. Cu un gest lent, își dădu un cârlionț după ureche, asigurându-se că el i-a văzut bine mâinile delicate, feminine, cu degetele lungi și elegante, unghiile date cu lac roz pal și pielea impecabilă, apoi îi întinse o mână. — Adriana, spuse ea cu o inflexiune braziliană ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
lumea de ăia, aduși de Tomnea. Dimineață ce, parcă, n-am văzut și io cum s-a suit unul în taximetru, pe locul șoferului? Unul slab, cu o țoală lungă, cu vestă colorată, descheiat la cămașă, cu niște floace de cârlionți roșii...Și-avea niște plete...Și cum îi luceau ochii... Ca neoanele în plină zi. Da’ am putut să zic ceva? Mă lăsa careva? Cum mă teroriza băiatul meu, carne din sângele meu, știi cum trăgea de mine, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pare rău... își cere ea iertare din priviri. De-abia vă cunosc și mă simt cam ciudat. Știu cum e, izbucnește Jennifer. Roșește, iar pistruii de pe nas devin mai pronunțați. Jennifer e deosebit de drăguță. Cu nasul ei mic, cu nemaipomeniții cârlionți roșcați și cu pielea albă, arată ca o păpușă căreia i s-a dat viață. Poartă pantaloni tăiați la spate, bocanci, un tricou roz cu un imprimeu al unui joc de calculator și cercei lungi, de plastic; arată ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
rotunzi ai fetelor care se îndepărtau de șine, spre ieșire. Stai! Mai mergeau o tură! Perfect! Le urmă, așezându-se la coadă a doua oară. Se simțea ca într-un vis, cu respirația tăiată, lăsându-și ochii să fugă spre cârlionții lor, spre pistruii de pe umeri, dezvăluiți de maieurile de sport. Începuse să își imagineze cum ar fi fost să fie cu una dintre ele - la naiba, poate cu amândouă - când un bărbat păși înainte și spuse: — Veniți cu mine, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
magice clipind, peste câteva ore va avea loc obișnuita conferință de presă. Deocamdată toate fețele s-ar fi Întors zâmbind spre Buni, toate simțurile s-ar fi aflat În alertă, pregătite s-o cântărească, s-o măsoare. Deasupra celor cinci cârlionți ai ei, uscați de permanentul ei proaspăt, de proaspătul vopsit, licărind ca arama Într-un asfințit senin de septembrie, se Încrucișează ultrasunete, semnalele liliecilor, priviri pline de subînțelesuri. Atenție! Filmare cu Încetinitorul! Buni se ridică, mai Întâi se ridică umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aprobând necontenit, unica ei grijă fiind să le dea impresia că aude tot, că vede tot, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, dragele mele, fiți liniștite! Clipsurile roz/bleu Încadrându-i fețișoara bine fardată, bineridată, cu cei cinci cârlionți uscați despre care a mai fost vorba, și ochii, verzi cândva, acum lăcrimoși, Încântați copilărește. Buni zâmbind non-stop, mulțumită că se află În centrul atenției, În centrul familiei și de fapt altundeva fiind de mai multă vreme, undeva unde nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Shaw e gravidă. Din nou. Și e tot nemăritată. Și, stai să-ți spun, a adăugat mama coborând vocea deși nu eram decât noi două în cameră. Angela Kilfeather a decis că e lesbiană... I-auzi! Angela Kilfeather, blonda cu cârlionți pe care fusesem așa de geloasă în copilărie, era lesbiană! —... și umblă în sus și-n jos pe stradă sărutând-o franțuzește..., mama a făcut o pauză făcând eforturi să pronunțe cuvintele, ... pe iubita ei. Dependența de droguri nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]