2,091 matches
-
Geoană e departe de-a avea forța necesară unei curățiri masive. El se mulțumește să balanseze barca plină cu găuri a partidului astfel încât să devină artizanul unei scufundări lente, evitând înghițirea bruscă a corabiei lui Noe pe care s-au cățărat mai degrabă monștrii și ticăloșii, decât exemplarele umane normale. Perfect cunoscător al mecanismelor vieții de partid, Iliescu intuiește când să manevreze acceleratorul și când să apese pedala de frână. În clipa de față, el lucrează intens cu acceleratorul. Rateurile în
Iliescu, mereu printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9417_a_10742]
-
organizarea de concerte și spectacole, acțiuni de ecologizare, competiții sportive, activități de alpinism și ateliere de lucru. Padina Fest a oferit publicului, pe lângă concerte, o mulțime de de activități în aer liber: de la piese de teatru la Maratonul Bucegilor, tiroliene, cățărat pe stâncă sau workshop-uri. Cu toate aceaste, festivalul din inima Bucegilor dădea impresia unui bălci, care în afara zonei protejate, unde se desfășurau concertele, toată lumea asculta muzica preferată, iar negustorii își etalau produsele pe tarabele improvizate.
PADINA FEST 2014, atmosferă de sărbătoare cu multă muzică, băutură și mâncare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77380_a_78705]
-
o dată, instabilitatea termenilor argotici, ușurința cu care ajung să desemneze obiecte și acțiuni înrudite, dar nu perfect identificabile. Din aceeași zonă referențială (furtul din locuințe), o metaforă eufemistică foarte transparentă e alpinist - care desemnează un hoț care fură din case, cățărându-se pe balcoane, pereții exteriori etc. În fine, termenul cel mai răspîndit astăzi pentru hoțul din locuințe, ca specializare prestigioasă (implicând pregătiri speciale și riscuri mai mari) e șpringar: "Șpringarul e mai bine îmbrăcat, de multe ori, decît polițistul. Șpringarul
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
fi în stare de ceva atât de meschin ca prefrauda. Asistăm la cea mai tembelă dezbatere posibilă. Nu cumva Băsescu trage foloase electorale din referendum? Nu cumva ne fură subtil? Nu pune el în pericol statul de drept când se cațără pe ghiveciul din fața Palatului Cotroceni cu goarna în mână? Oare n-ar fi mai util să stea ascuns la Cotroceni până după alegeri? Să nu-l mai vedem, să nu mai apară deloc la televizor. Să plece pe mare. Nu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ministru de interne să trimită șefii de post să negocieze contractele polițiștilor cu băncile? Cum e posibil ca noul ministru de finanțe, la prima criză, să se ascundă în birou, să permită haosul televizat de pe holurile ministerului și să negocieze cățărat pe scaun? Toate sunt motive de plecat acasă, poate chiar înainte de moțiunea PSD. Greva de la Finanțe a fost autentică, generată de cauze mai complexe decât cele care au scos polițiștii în stradă. Analizând atent acest sistem mutant de recompensă și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
i se mai spunea lui Adrian Năstase. Ciucurel Pasha era corupt, despot și lacom de bani. Nistorescu spunea atunci povestea unui despot real, veros și care azi se încurcă în dosare penale. „Au furat prea mult! Mafia care s-a cățărat în spatele acestei țări a devenit o forță devastatoare“, își începea Nistorescu un text din octombrie 2004, și încheia: „Vremurile grele ne au obligat să transformam Evenimentul zilei într un bastion al libertății de exprimare.“ Ca director de ziar, era însă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de negru, să nu-i mai pese de cum iese în lume? După ce și-a vândut acțiunile de la EVZ, îl găsim oploșit pe lângă patroni de presă dubioși: Adrian Mititelu, Sorin Ovidiu Vântu. Acel „Au furat prea mult! Mafia care s-a cățărat în spatele acestei țări a devenit o forță devastatoare“, strigat în 2004, s-a șters repede din memoria sa. Desprinderea sa de realitate și transformarea totală s-au produs în apropierea lui SOV. Fostul mare gazetar vorbește azi ca o țață
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cu ghearele ei ca niște lame ascuțite face măcel, țâșnește sângele roșu din furnicuțele albe, botul împuțit al cârtiței se înfruptă din carnea dulce a furnicuțelor albe, nu scapă decât furnicuța letix, cea mai chitinoasă dintre furnicile albe, care se cațără iute în grădina suspendată a dragostei tale, ajunge cu bine în mușuroiul cu cruce deasupra, făcut din cel mai fin nisip, consolidat cu sufleu bun de petunii magice și trifoi cu cinci foi, și raportează reginei furnicuțelor albe atacul suferit
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cea mai scurtă, dar pe cea mai sigură variantă, ajungi în fața unei cetăți înalte, multifațetate, cu ziduri groase și turn înalt de supraveghere deasupra, pui urechea pe zid și asculți, se aude un fel de colcăit lent, începi să te cațeri, cu precauție, pe ziduri, înfigându-ți degetele de la mâini și de la picioare în făgașele dintre cuburile mari de piatră, se aude apă curgând, te dezechilibrezi, dar ai norocul să te poți sprijini pe o rădăcină laterală groasă de baobab-bătrân-capricios, te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
încercând să se liniștească. Drumul e mai lung ca niciodată. Ceasul ei interior ticăie asurzitor, timpul din afară se scurge moale, indiferent. Are senzația că duce în spate autobuzul cu toți oamenii aceștia, ba trage și dealul pe care se cațără autobuzul cu răsuflarea întretăiată, din moment în moment se va face praf totul, vor rămâne în mijlocul câmpului, la zeci de kilometri de oraș, nu, nu se va întâmpla asta, deși s-a întâmplat de atâtea ori, cine îi garantează că
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
autobuz ca o apucată și se pierde prin mulțime în câteva secunde. Începe coșmarul traversării orașului. Toate stopurile sunt pe roșu, toate autobuzele pleacă din stație exact în momentul în care ea ajunge acolo. Orbii au invadat orașul, mașinile se cațără una peste alta, claxoanele țipă ne întrerupt. "Doar un cutremur ne mai lipsește", se pomenește vorbind în gura mare, o femeie bătrână își face cruce și se uită chiorâș la ea. Își apleacă ochii, își descoperă mâinile muncite, neîngrijite. I-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
haz nebun pe seama boierului, un om blajin, sub papucul nevestei. Se pârjolește boierul de dorul pirandei, dar îndrăznelile lui nu merg mai departe de expedițiile de pe scară. Țiganii se hotărăsc să i-o facă boierului. Îl pândesc până acesta se cațără pe scară, așteaptă până acesta intră în extaz și împing scara în pârâu. Acesta se învârtește în apa rece ca gheața de vreo două ori până reușește să iasă din râu, murat ca la carte. Țiganii au făcut haz câteva
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
impresionată de vânătăile ce i-au luat ceva timp ca să mi le oblojească. Într-una din grădinile casei era un păr care făcea pere văratice, galbene, moi și zemoase, de-ți lăsa gura apă. Nu de puține ori mă urcam cățărându-mă ca o pisică, și scuturam părul înalt de peste zece metri, pitorescul situației constând în bombardamentul celor aflați sub păr. A fost și o zi cu ghinion când, singur fiind, m-am urcat în păr, am scuturat, dar, la coborâre
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu departe de el, cu alei rotative, pavate, și cu un monument ecvestru În mijloc, era acum asaltată de un grup gălăgios de indivizi, care se Înghionteau unii pe alții, Îngrămădindu-se În jurul statuii. Se pare că unii intenționau să cațere pe cineva, un soi de lider, pe calul cabrat și cu un gât lung, foarte Întins, pentru a le striga păsul, În timp ce alții, cu un tupeu exagerat, voiau să Împiedice lucrul acesta, trăgând de picioarele și de hainele rivalilor lor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe care desenasem șotronul, ne-au crescut oasele. Eu voiam să le storc bine, ca să încapă iar în hainele de anul trecut, dar mama mi-a cumpărat haine noi. De la etajul unu, doamna Olga îmi spunea să nu mă mai cațăr pe gard. Eu așteptam să plece. Bara de fier e tare și o să mă țină. Doamna Olga mă vedea și mă privea prin ochelari încruntată. Aceștia îi acopereau jumătate din față și uneori mă speriam de genele ce băteau din spatele
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
grup pe trotuarele ude și stricate și pline de bălți. Mă străduiam să merg pe unde era uscat ca să nu-mi murdăresc sandalele, dar deasupra gleznelor deja se adunaseră pete maronii ce se uscau încet. Ovi mergea înainte și se cățăra când pe un gard, când pe altul. Maria îl trăgea de mână și îl scutura puțin, cât să înțeleagă că nu e frumos. Iar Ovi înțelegea și mergea un timp în mâna Mariei, apoi se grăbea să fie cu un
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
bătea în piept și nu mai întoarse capul. În spatele său, șuvoaie de ploaie se prelingeau pe trupul lui Emil rămas locului printre lianele netăiate. În timp ce apa îi aluneca pe piele, frunzele căzute prindeau rădăcini în bocancii lui, lianele i se cățărau pe picioare, învăluindu-l ca într-o pelerină. Peste el vegetația sclipea în întuneric. Îi era greu să-și țină ochii deschiși, căldura din interior era mai puternică decât el. De sus cădeau coloane subțiri din picături incolore și începu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și patul cu așternutul transpirat. Alma probabil că e în bucătărie și o să vină să-i schimbe cearșaful și apoi o să-l țină de mână strâns toată noaptea. Dar când deschise ochii se trezi în ploaie printre lianele ce se cățărau pe pantalonii săi. Păsările îi atingeau fața cu vârful penelor din aripi. Primul pas a fost mai greu, crengile se întindeau după el, iar bocancii îi alunecau prin nămol, încetinindu-l. Nu-și aminti cum își croise drum până la autostradă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
diformi se ridicau în împrejurimile drumului. De-a curmezișul, se zăreau case, unele joase, altele înalte, dar mereu cu o anume formă geometrică, conice sau trunchiuri de con, cu ferestre strâmte și strâmbe, din care ieșeau nuferi albaștri, ce se cățărau de-a lungul pereților. Dintr-odată, spectacolul dispăru dincolo de ceața groasă. Nori grei, încărcați de umiditate, apăsau pe creasta colinelor; o ploaie fină se pulveriza în aer ca un praf rătăcit și nesigur. După ce rulase atâta timp, drișca se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și se ridică. Râdea atât de tare, că-i tremurau umerii. Am luat obiectul și am urmat silueta aplecată a bătrânului. La cotul drumului staționa un car funebru rablagit, cu doi cai negri costelivi. Cu o agilitate deosebită, bătrânul se cățără pe capră. Am urcat și eu în drișcă și m-am întins pe locul în care se amplasează sicriul, cu capul sprijinit pe pervaz, în așa fel încât să văd în jurul meu. Am pus vasul pe piept, ținându-l cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și cunoscusem dinainte interpretarea lor exactă. Am adormit foarte târziu. Deodată mă văzui rătăcind pe străzile unui oraș necunoscut, ale cărui case bizare afectau forme geometrice: prismatice, conice, cubice; erau străpunse de lucarne joase și întunecoase; tufe de nuferi se cățărau de-a lungul ușilor și pereților. Nimic nu mă jena în mișcări și respiram fără nici un soi de dificultate. Dar locuitorii acestui oraș erau morți; muriseră de o moarte curioasă: se uscară pe loc. Din gură, două picături de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de câteva zeci de mii de dolari, pe care, firește, noaptea o lași în fața blocului, la discreția oricărui bețiv cu capsa pusă sau a vreunui aurolac în vrie. Dar n-aveam timp acum de adâncirea unor asemenea reflecții M-am cățărat rapid pe roată, după aceea pe aripă, și țuști înăuntru, pe fereastra deschisă, profitând de neatenția tipei care-și punea centura de siguranță. M-am ascuns în spate, după o tetieră și am așteptat. Știam eu că ăștia, el sigur
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
m-aș fi crezut niciodată capabil -, am ajuns în micul meu apartament. Abia atunci am realizat ce sete și ce foame îmi era. M-am târât până în bucătărie. O picătură de apă și o firimitură oi găsi eu. M-am cățărat pe masă cu ușurință, de acum aveam ceva antrenament, și am pornit în direcția hangarului ce adăpostea pâinea. Prin întunericul spart de luminile străzii ce se reflectau cam neguros din tavan, am zărit termosul coanei Cateluța. Deci mai trecuse dumneaei
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
i-a zis? Să-și repare o leucă de la car, că altfel... Altfel? Altfel... adio cărăușie! Apoi poate are dreptate. Am să cercetez și eu carul meu, să văd pe unde scârțâie... După atâtea drumuri... Pe când soarele încerca să se cațăre cu ultimele puteri în vârful cerului, Hliboceanu s-a întors spre șirul de cărăuși din spatele lui și a strigat: Haideți, băieți, că se vede Crâșma din drum, unde vom face un scurt popas! Cam cât de scurt? A întrebat Amnar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o regină batjocorită În piața publică. Da, și eu Îmi câștigam existența tot cu ajutorul morții, dar era o tranzacție cinstită, fără minciuni, obținută prin nobilul act al războiului. Mai presus decât relația de afaceri, eram legați, asemenea alpiniștilor care se cățărau În tandem, printr-un fir trainic, dar care, ca orice fir, putea fi retezat Într-o clipă: puterea asupra celor mărunți și perisabili. De-atâția cuceritori, lumea ajunsese prea mică, se chircea ca tărtăcuța unui indian Jivaro, iar necunoscutul nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]