560 matches
-
Pirineilor în anul 1910. În acel an, cicliștii au pedalat, sau mai degrabă au pășit, pentru prima dată pe Col d'Aubisque și mai apoi prin împrejurimile cățărării Tourmalet. Nici de data aceasta Desgrange nu a fost prezent. Pe ambele cățărări cicliștii au rulat pe poteci create de catâri, având parte de niște experiențe dificile și foarte solicitante. Ei au aveau la dispoziție biciclete fără schimbătoare de viteze, erau nevoiți să-și care cauciucurile de rezervă pe umeri, iar rucsacurile pline
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de ghidoane. Organizatorul adjunct, Victor Breyer, însoțit de cel care propusese includerea Munților Pirinei pe traseul Turului, Alphonse Steinès, i-a așteptat pe cicliști la finalul lui Col d'Aubisque. Breyer scria apoi despre primul sportiv care ajunsese în vârful cățărării: Corpul său dădea la pedale precum un robot pe două roți. Nu rula cu viteză, dar cel puțin înainta. Am alergat alături de el și l-am întrebat: „Cine ești? Ce se petrece în spate? Unde sunt ceilalți?” Aplecat peste ghidon
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
aflat într-o asemenea stare ar fi fost o dovadă de cruzime și de prostie. Desgrange a fost atât de încrezător în reușita experimentului traversării Pirineilor, încât în 1911 a introdus și Munții Alpi în Turul Franței. Cea mai înaltă cățărare inclusă vreodată pe harta Turului Franței a fost Col Agnel în anul 2011, cicliștii ajungând atunci până la 2.744 m altitudine. Finalul de etapă petrecut la cea mai mare altitudine a fost cel de pe Col du Galibier (2.645 m
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Col Agnel în anul 2011, cicliștii ajungând atunci până la 2.744 m altitudine. Finalul de etapă petrecut la cea mai mare altitudine a fost cel de pe Col du Galibier (2.645 m), în ediția Turului Franței din 2011. Dificultatea unei cățărări este stabilită în funcție de panta, de lungimea și de poziționarea ei pe traseu. Cele mai accesibile cățărări sunt cele de categoria a 4-a, iar cele mai dificile sunt cele de categoria 1. Cățărările cu adevărat excepționale din punct de vedere
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
petrecut la cea mai mare altitudine a fost cel de pe Col du Galibier (2.645 m), în ediția Turului Franței din 2011. Dificultatea unei cățărări este stabilită în funcție de panta, de lungimea și de poziționarea ei pe traseu. Cele mai accesibile cățărări sunt cele de categoria a 4-a, iar cele mai dificile sunt cele de categoria 1. Cățărările cu adevărat excepționale din punct de vedere al gradului de dificultate (așa cum este Tourmalet) se află în afara acestei categorisiri, ele fiind considerate de
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
ediția Turului Franței din 2011. Dificultatea unei cățărări este stabilită în funcție de panta, de lungimea și de poziționarea ei pe traseu. Cele mai accesibile cățărări sunt cele de categoria a 4-a, iar cele mai dificile sunt cele de categoria 1. Cățărările cu adevărat excepționale din punct de vedere al gradului de dificultate (așa cum este Tourmalet) se află în afara acestei categorisiri, ele fiind considerate de "categorie specială ()". Dintre acestea din urmă, cele mai cunoscute sunt Col du Tourmalet, Mont Ventoux, Col du
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
adevărat excepționale din punct de vedere al gradului de dificultate (așa cum este Tourmalet) se află în afara acestei categorisiri, ele fiind considerate de "categorie specială ()". Dintre acestea din urmă, cele mai cunoscute sunt Col du Tourmalet, Mont Ventoux, Col du Galibier, cățărarea din stațiunea de schi Hautacam și Alpe d'Huez. În 2011, modul de atribuire a punctelor a fost schimbat: Numărul de puncte acordat cicliștilor care trec primii peste vârful unei cățărări este: Cățărări de „categorie specială” (HC): 25, 20, 16
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
sunt Col du Tourmalet, Mont Ventoux, Col du Galibier, cățărarea din stațiunea de schi Hautacam și Alpe d'Huez. În 2011, modul de atribuire a punctelor a fost schimbat: Numărul de puncte acordat cicliștilor care trec primii peste vârful unei cățărări este: Cățărări de „categorie specială” (HC): 25, 20, 16, 14, 12, 10, 8, 6, 4 și 2 puncte, acordate primilor 10 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
du Tourmalet, Mont Ventoux, Col du Galibier, cățărarea din stațiunea de schi Hautacam și Alpe d'Huez. În 2011, modul de atribuire a punctelor a fost schimbat: Numărul de puncte acordat cicliștilor care trec primii peste vârful unei cățărări este: Cățărări de „categorie specială” (HC): 25, 20, 16, 14, 12, 10, 8, 6, 4 și 2 puncte, acordate primilor 10 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate primilor 6
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
fost schimbat: Numărul de puncte acordat cicliștilor care trec primii peste vârful unei cățărări este: Cățărări de „categorie specială” (HC): 25, 20, 16, 14, 12, 10, 8, 6, 4 și 2 puncte, acordate primilor 10 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate primilor 6 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
schimbat: Numărul de puncte acordat cicliștilor care trec primii peste vârful unei cățărări este: Cățărări de „categorie specială” (HC): 25, 20, 16, 14, 12, 10, 8, 6, 4 și 2 puncte, acordate primilor 10 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate primilor 6 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în vârful
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
20, 16, 14, 12, 10, 8, 6, 4 și 2 puncte, acordate primilor 10 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate primilor 6 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
16, 14, 12, 10, 8, 6, 4 și 2 puncte, acordate primilor 10 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate primilor 6 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate primilor 6 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 4-a: 1 punct, acordat ciclistului care ajunge primul în vârful cățărării. Punctele acordate se dublează în
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
categoria 1: 10, 8, 6, 4, 2 și 1 puncte, acordate primilor 6 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 4-a: 1 punct, acordat ciclistului care ajunge primul în vârful cățărării. Punctele acordate se dublează în cazul
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
cățărării. Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 4-a: 1 punct, acordat ciclistului care ajunge primul în vârful cățărării. Punctele acordate se dublează în cazul cățărărilor de minim categoria a doua ce servesc drept final de etapă. Un ciclist a câștigat competiția cățărătorilor
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Cățărări de categoria a 2-a: 5, 3, 2, și 1 puncte, acordate primilor 4 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 4-a: 1 punct, acordat ciclistului care ajunge primul în vârful cățărării. Punctele acordate se dublează în cazul cățărărilor de minim categoria a doua ce servesc drept final de etapă. Un ciclist a câștigat competiția cățărătorilor de
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 4-a: 1 punct, acordat ciclistului care ajunge primul în vârful cățărării. Punctele acordate se dublează în cazul cățărărilor de minim categoria a doua ce servesc drept final de etapă. Un ciclist a câștigat competiția cățărătorilor de șapte ori: Doi cicliști au câștigat această competiție de câte șase ori: Între 1975 și
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
de categoria a 3-a: 2 și 1 puncte, acordate primilor 2 cicliști care ajung în vârful cățărării. Cățărări de categoria a 4-a: 1 punct, acordat ciclistului care ajunge primul în vârful cățărării. Punctele acordate se dublează în cazul cățărărilor de minim categoria a doua ce servesc drept final de etapă. Un ciclist a câștigat competiția cățărătorilor de șapte ori: Doi cicliști au câștigat această competiție de câte șase ori: Între 1975 și 1989 și apoi începând cu anul 2000
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
etapă a presupus un contratimp individual. Greg LeMond l-a depășit atunci pe Laurent Fignon, obținând victoria în Turul Franței cu o diferență de numai opt secunde. Aceasta reprezintă cea mai mică diferență cu care s-a câștigat vreodată Turul. Cățărarea Alpe d'Huez este una dintre favoritele publicului și nu numai, ea regăsindu-se pe harta majorității edițiilor Turului Franței. În anul 2004, la Alpe d'Huez s-a încheiat un contratimp individual. Cicliștii s-au plâns atunci de insistențele
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Alpe d'Huez s-a încheiat un contratimp individual. Cicliștii s-au plâns atunci de insistențele spectatorilor și ca atare etapa nu a mai putut fi reluată în alte ediții. Mont Ventoux este adesea numită ca fiind cea mai grea cățărare din Turul Franței din cauza condițiilor aspre la care-i supune pe sportivi. O altă etapă montană notabilă, frecvent prezentă în Tur, este cățărarea Col du Tourmalet. Col du Galibier este cățărarea cea mai frecventată în Turul Franței. Etapa din 2011
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
mai putut fi reluată în alte ediții. Mont Ventoux este adesea numită ca fiind cea mai grea cățărare din Turul Franței din cauza condițiilor aspre la care-i supune pe sportivi. O altă etapă montană notabilă, frecvent prezentă în Tur, este cățărarea Col du Tourmalet. Col du Galibier este cățărarea cea mai frecventată în Turul Franței. Etapa din 2011 ce a conținut această cățărare a marcat aniversarea a 100 de ani de când Col du Galibier se regăsește pe harta Turului și a
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Ventoux este adesea numită ca fiind cea mai grea cățărare din Turul Franței din cauza condițiilor aspre la care-i supune pe sportivi. O altă etapă montană notabilă, frecvent prezentă în Tur, este cățărarea Col du Tourmalet. Col du Galibier este cățărarea cea mai frecventată în Turul Franței. Etapa din 2011 ce a conținut această cățărare a marcat aniversarea a 100 de ani de când Col du Galibier se regăsește pe harta Turului și a fost, de asemenea, etapa al cărei final s-
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
condițiilor aspre la care-i supune pe sportivi. O altă etapă montană notabilă, frecvent prezentă în Tur, este cățărarea Col du Tourmalet. Col du Galibier este cățărarea cea mai frecventată în Turul Franței. Etapa din 2011 ce a conținut această cățărare a marcat aniversarea a 100 de ani de când Col du Galibier se regăsește pe harta Turului și a fost, de asemenea, etapa al cărei final s-a desfășurat la cea mai mare altitudine din istoria competiției: 2.645 m. Unele
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
carierei au consumat stricnină, cocaină, cloroform, aspirină, „anestezic pentru cai” și alte droguri. Povestea a fost publicată în ziarul "Le Petit Parisien", sub titlul de "Les Forçats de la Route" () Pe 13 iulie 1967, ciclistul britanic Tom Simpson a murit în timpul cățărării Mont Ventoux, după ce consumase amfetamină. În 1998, în ceea ce se numește „Turul rușinii”, antrenorul echipei Festina, Willy Voet, a fost arestat după ce asupra sa au fost găsite doze de eritropoietină (EPO), de hormoni de creștere, de testosteron și de amfetamină
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]