16,186 matches
-
contînd pe admirația lui față de atrăgătorul pinguin din Labrador și, desigur, față de autorul uneia dintre cele mai minunate povești pentru copii. Nu pot uita serile copilăriei mele cu Apolodor, pinguinul care m-a plimbat prin toată lumea, personajul cu care am călătorit la Capul Nord, în Africa, în Connecticut și Saint.Louis, în Uruguay și Antarctica. M-am plimbat cu vaporul pe Mississippi și am ajuns chiar și pe lună cu o navă spațială formidabilă, dînd emoții unora și altora că am
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
început cam târzior: de la 11 ani am început să învăț engleza în particular. În clasele mai mari am studiat spaniola cu o profesoară, tot în particular. Am învățat toate aceste limbi în mod pasiv, de vreme ce nimeni din cercul nostru nu călătorea peste hotare. Dar exista perspectiva unor traduceri și ai mei m-au pregătit pentru profesia de traducător. C.B.: Dar Dvs. vă doreați asta? A.S.: Din copilărie am știut că voi deveni traducător! Îmi plăcea să învăț limbi străine și le
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
moment, am știut că familiarizarea mea cu literatura română urma să se producă. C.B.: Ce știați despre România la început și când ne-ați vizitat țara pentru prima dată? A.S.: În acei ani nu exista nici o posibilitate oficială de a călători în România. Nici nu se punea problema, în ciuda numeroaselor rugăminți din partea noastră, ca cineva să ne trimită la cursuri de specializare în București. Am ajuns prima dată în România în 1978, la un an după cutremur. Nici de data aceasta
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
politică, pur și simplu sorbeam cu nesaț experiența unei țări exotice pentru mine. Doar acum Moscova este înțesată de tot felul de lucruri ca la New York, la sfârșitul anilor '70 însă era posacă, flămândă, pustie. Mai mult decât atât, când călătoreai prin Uniunea Sovietică, rămâneai cu impresia unei vieți complet uniformizate pe toată întinderea nemărginită a țării; peste tot, puterea sovietică unificase până dincolo de limită atât înfățișarea exterioară a pământului, cât și esența vieții. Pe când România era cu adevărat "peste hotare
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
o unică și ultimă soluție, sau ca o portiță de scăpare dintr-o primejdie. Și, în asemenea cazuri, alegea întotdeauna minciuna cea mai simplă, fără să se îndepărteze, ca să spunem așa, mai mult de doi pași de la faptele reale. Odată, călătorise cu un pașaport canadian, ca să pună la punct o anumită întrevedere la Budapesta. La sosire, funcționara de la ghișeul de verificare a pașapoartelor l-a întrebat care este scopul vizitei lui, iar el i-a răspuns în franceză, cu un zîmbet
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
în cafenele, cluburi de noapte, biblioteci publice, clădiri de poștă. în afară de ebraică, vorbea franceza și engleza, puțin românește și idiș. La nevoie, o rupea și în germană și în arabă. Purta aproape întotdeauna un costum gri, convențional. Se deprinsese să călătorească în lumea întreagă cu o valiză ușoară și un bagaj de mînă. își omora timpul stînd singur cu gîndurile lui. învățase să se mențină în formă cu ajutorul cîtorva exerciții ușoare de gimnastică matinală, al unei alimentații supravegheate cu grijă, și
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
îl susține și, spulberând noile critici la adresa romanului, considerat de această dată pro-troțkist, îl ajută să publice al treilea volum (1932). În același an apare și primul volum din Pământ desțelenit. Șolohov devine membru PCUS, participă la congrese, susține conferințe, călătorește în străinătate, în Anglia, Franța, Danemarca. În cursul anului 1935 lucrează la ultima parte a romanului Pe Donul liniștit și începe o nouă variantă a acestuia, pe care o va publica începând cu 1937 în revista Novâi mir. Este ales
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
Măcinat de boală Căutarea lui zero 18 (Pour Mörike) Ușor ca pana într-o dimineață crudă Trezit din beție după o noapte de cocleală Transpirația zgârie corpul fără trudă Urcat pe culme am o bănuială Cel care mușcă, cel care călătorește Armăsarul nechezând în grajdul murdar În care fluviul poftei șerpuiește Iar sarea gândului e înghițită amar Întunecatele pene de puf ale dimineții Bănuiala culminând uneori cu plăcere Între pasărea paranoidă și cerul spuzit de stele Orice înălțime atinsă mă obosește
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
în proza eminesciană sau ca în imaginarul romanticilor germani, Sey Mondy al lui Alexandru Ecovoiu caută - explorând și tărâmurile de dincolo - Ideea care să rezume lumea, adevărul ultim, Cartea primordială. Călătoria e de altfel alegoria tradițională a cunoașterii: Urma să călătoresc: să văd, să aud, SĂ CUNOSC!" - îi mărturisește Sey Mondy fotografului. Există o strategie a cunoașterii, descoperită în "armonia deplină cu mediul", în complicitatea cu lucrurile, cu ploaia, cu vegetația, cu păsările, tradusă de Sey Mondy în "starea de saludos
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
discuta ambele discursuri poetice ca pe unul singur "contaminat" din ambele părți, dialogal, ca un asalt reluat însă cu strategii retorice alternative, avansând sigur spre aceleași sensuri ca un balaur cu o singură inimă dar cu două capete. Unul spune "călătoresc între viață și moarte", celălalt "trăiești doar ca să mori ce-i de murit"; unul "omu-i un cheag de lumini bolnave foarte", celălalt "pe mine când cade lumina, se stinge". Să luăm două fragmente din două splendide poeme care dezvoltă două
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
sociabilizare etc. Materialismul și cinismul, ce păreau să fie armătura postmodernismului, nu au cîștigat definitiv. Un nou umanism și o rezonabilă doză de ,optimism" sînt posibile. Ca indivizi umani dominați și de euforii și de teama de moarte, nu am călătorit prea departe cu postmodernismul. Dispariția frontierelor care făceau dificilă comunicarea în timp și spațiu nu ne-a ușurat afirmarea personalității, ci ne-a complicat-o. Iar noua libertate nu ne-a simplificat raporturile cu sentimentul tragic al vieții. Dar asta
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
stabilește un fel de comunicare de feromoni. Unii cititori familiarizați cu alte genuri literare fac definitiv alergie la poezie precum ftizicii la polen. Nu știm unde aterizează și încolțesc semințele zburătoare ale emoțiilor pe care le concentrează poezia. Uneori ele călătoresc prin timp și spațiu sfidînd toate tipurile de eroziune, supraviețuind incredibil, pe un fragment de papirus, pe un colț de piatră, pe un petec de mătasă. Poetul nu știe niciodată spre cine trimite poemul. Aveam vreo zece ani cînd, în-
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
mărit acum leafa, un tânăr profesor poate să-și plătească tramvaiul sau să cumpăre două, maximum trei, cărți. O imagine frecventă în orice metrou occidental � oameni citind absorbiți câte o carte � este exclusă în România. La noi, ori citești, ori călătorești! (Ori emigrezi în occident, și le ai pe amândouă!) Ineficiența cronică a mișcării sindicale din România te duce cu gândul la o conspirație. Aceiași și aceiași baroni ne împuie capetele în plicticoase emisiuni televizate, vorbind despre greutățile tranziției, de parcă noi
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
purtat nițel disprețuitor cu insignifiantul redactor. Mi-a precizat că, pentru a scrie romanul, are nevoie mai întâi de dulapuri dotate cu multiple sertare. Apoi de o mașină care să-l transporte pentru documentare în toată țara, pe oriunde a călătorit Bălcescu sau ceilalți dintre companionii lui de răzvrătire și de idei. În fine, de o secretară care să-l stimuleze. Nu-mi rămânea decât să comunic mai marilor mei de la editură aceste solicitări. Dacă li s-a dat curs ori
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
o spun cîntărindu-mi cuvintele - la Apocalipsa educației". Răspunsurile aiuritoare la întrebări simple de geografie și istorie ("Unul localizează Japonia în Oceanul Indian, altul crede că Egiptul e în America Centrală. O domnișoară nu știe nici un oraș din Franța în afară de Paris, pentru că a călătorit direct acolo cu autocarul..." sau "O candidată nu știe cine cu cine s-a bătut în al doilea război mondial. O alta afirmă că Războiul Rece s-a dus între Kennedy și Churchill pe de o parte și Japonia pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
de-o mârlănie administrativă. O fi o tehnică de a ne scârbi de Europa? O fi un proces normal, la care au fost supuse, în anii trecuți, și statele aflate în curs de aderare? Nici vorbă: ungurii, cehii și polonezii călătoreau tot mai ușor la vecinii occidentali pe măsură ce treceau examen după examen. Din informațiile mele, ceea ce ni se întâmplă se explică prin măsuri de ultimă oră, aplicate unor state de care europenii nu prea au chef. Ar trebui să fim prea
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
Tudorel Urian Lumea evoluează cu repeziciune. Universul nostru de viață nu mai seamănă cu cel din urmă cu cincisprezece ani. Accesul general la calculator și Internet, telefonia mobilă, televiziunea prin cablu, cardurile bancare, posibilitatea de a călători în lumea largă, pornografia exhibată la drumul mare, paradele gay, integrarea europeană, globalismul, terorismul internațional, discuțiile libere despre euthanasie, avorturi și căsătorii între homosexuali, păreau elemente de science fiction în anii ,epocii de aur". Astăzi, toate acestea fac parte din
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar, „Cântul Învățăturii 37” vorbește atât de aripile iubirii cerești, cât și de aripile umanității: „Coboară aripile Iubirii tale, ca să pot călători pe ele ca o egretă! Sfânt vânt, fă-te curent de aer, pe care să ne batem aripile pentru a ajunge la comorile noastre”23. De asemenea, 13 E. R. Goodenough, Jewish Symbols, vol. 8, New York, 1956, p. 41. 14
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
interesează mai puțin acest strămoș al europenizării și al europenității -, s-a vorbit însă cu o formulă devenită stereotip, anume complexul Dinicu Golescu. Nu se poate vorbi mai degrabă de o vocație Dinicu Golescu?! În fond, acel boier valah, care călătorește târziu în Europa, descoperă Europa, scrie o carte despre ceea ce a văzut acolo, se întoarce în țară și încearcă să înființeze instituții de tip european. Era un complex? Era o vocație! A.M. : Fără discuție. Știți foarte bine... M.I.: A făcut
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
obligați să anunțe în termeni preciși cu ce anume vor contribui la buna funcționare a propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca ,muncă" ,străduință", ,datorie", ,activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
Constantin Țoiu Prin 1977, călătorind în UȘĂ cu prilejul Programului scriitoricesc internațional, la care au participat mulți alți confrați de-ai noștri - I. W. P., - am stat de vorbă cu un sociolog autohton care se plângea întruna că America nu-i bine văzută și când
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
îi crăpăm pojghița de sarcasm verbal, un mare sentimental; un autor dominat de amintiri și copleșit, cu toată mobilitatea sa intelectuală, de afecte. Două exemple, în registre diferite, dar într-o aceeași diagramă a unei tristeți... iremediabile: "Și noi am călătorit cu Budila-Express,/ Și noi am văzut fețele stoarse, ca niște cîrpe ajunse/ La gradul zero al folosirii, ale junelor navetiste,/ Și noi am simțit fluidul neîncrederii oarbe/ Coborînd ca acidul sulfuric în oase, și noi am văzut/ Banchetele jumulite de
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
urmări. Simpatie între noi? Pronunțată, în același timp o stare de vagă așteptare, din partea filosofului alternând preț de secunde cu unde de vădită plăcere. Peisajului pe lângă care treceam, satelor, orașelor, grădinilor, nu le acorda nici o atenție. Era vizibil bucuros să călătorească, să lase totul în urmă, să scape, rămânea totuși întunecat, era un ins hăituit. Pe cap purta o scufie de postav ca a lui Sherlock Holmes și era înfășurat într-un loden impermeabil cu multe falduri. Nu-l încheia la
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
un american? E complet absurd, lipsit de gust. La ce-ți folosește acest 'Ji', 'Ji'-ul ăsta stupid cu cârligul lui?" Nu aștepta nici un răspuns, stătea cu privirea ațintită în față. Apoi: "De ce nu vorbești nimic? Vorbește o dată! De ce mai călătorim în doi?" Ajunși la Avignon, am tras la vechiul Hôtel de l'Europe. Acum Keyserling era bine dispus. Bău pe stomacul gol două pahare mari de Calvados drept viatic post-festum, iar apoi vru să meargă îndată la un mare restaurant
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
convingător atribuită de curatori maestrului. Sau Alfonso Parigi, fiul lui Giulio, cu un desen cu valoare documentara, ilustrînd una din întîlnirile Academiei della Crusca. Sau Stefano della Bella, probabil cel mai cunoscut artist florentin al secolului, singurul căruia formația europeană (călătorește la Paris, Amsterdam, Romă) îi asigură și notorietate europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano prin subiect și prin linia transparență, cu duct delicat și nervos, si desenul cu aceeași temă din expoziție, atribuit de
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]