686 matches
-
de pădure și au un areal redus Dosul Vârtoapelor - Grădiște și Cioclovina. Pe ele există pășuni, fânețe și foarte rar sunt ocupate de pădure. Solurile relicte de tipul Terra Rossa s-au format într-un climat mai cald și pe călcare cu un conținut bogat în oxizi de fier slab hidratați, Trufaș, 1986. În cadrul pășunilor, predomină solurile brun acide, brune feriiluviale, rendzinele și solurile brune luvice. ... ... 2.3. Descrierea mediului biotic 2.3.1. Habitate supraterane Formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
pe un alt areal la nord de Dl. Culmea Frunții și alte două areale, în partea superioară și inferioară a văii Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului. Depozitele triasicului mediu sunt compuse din călcare vermiculate, dolomite superioare și călcare cu intercalații de șisturi argiloase, materiale depuse în Werfenian-Anisian și călcare albe masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
nord de Dl. Culmea Frunții și alte două areale, în partea superioară și inferioară a văii Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului. Depozitele triasicului mediu sunt compuse din călcare vermiculate, dolomite superioare și călcare cu intercalații de șisturi argiloase, materiale depuse în Werfenian-Anisian și călcare albe masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
superioară și inferioară a văii Brătcuța, ultimele trei zone de ocurență intrând în componența teritoriului Munților Pădurea Craiului. Depozitele triasicului mediu sunt compuse din călcare vermiculate, dolomite superioare și călcare cu intercalații de șisturi argiloase, materiale depuse în Werfenian-Anisian și călcare albe masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă 2723.88 ha. În teren se prezintă sub formă de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
depozite psefitico-psamitice care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
care se dispun peste depozite mai vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
vechi și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice continue în bazinul inferior al râului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice continue în bazinul inferior al râului Dașor, în Munții Vlădeasa și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
sub vf. Dl. Cilmea Frunții, în partea mediană a bazinului pârâului Brătcuței și în extremitatea nord-vestică a teritoriului, sub Pădurea Socodolului. Ca suprafață deține 35.99 ha, ceea ce înseamnă doar 0.20% din total. Jurasicul superior (Malm) este reprezentat exclusiv prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
în extremitatea nord-vestică a teritoriului, sub Pădurea Socodolului. Ca suprafață deține 35.99 ha, ceea ce înseamnă doar 0.20% din total. Jurasicul superior (Malm) este reprezentat exclusiv prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
35.99 ha, ceea ce înseamnă doar 0.20% din total. Jurasicul superior (Malm) este reprezentat exclusiv prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
înseamnă doar 0.20% din total. Jurasicul superior (Malm) este reprezentat exclusiv prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
prin călcare, în mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
mare parte cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cu aspect masiv. Inițial au fost depuse depozite de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu și localitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de călcare masive și stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu și localitatea Remeți, atât pe versantul drept, cât și pe
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
stratificate negricioase cu noduli de silex, urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu și localitatea Remeți, atât pe versantul drept, cât și pe cel stâng al văii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
urmate de călcare recifale cenușiu-deschise, denumite călcare de Cornet, la care se adaugă calcarele peletale cenușii-deschis, denumite călcare de Gălășeni, călcare masive, călcare stratificate și în final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu și localitatea Remeți, atât pe versantul drept, cât și pe cel stâng al văii Iadului, apoi pe partea superioară a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
protejate situate la vest de localitatea Șuncuiuș. Suprafața totală însumată ocupată de calcarele jurasic-superioare este de 2428.05 ha. care înseamnă 14.14% din teritoriul analizat. Etapa de sedimentare din Cretacic începe în Hauterivian (Cretacicul inferior), când au loc depuneri de călcare negre cu characee și călcare cu gastropode și ostracode. La acestea se adaugă ceva mai târziu bauxite, călcare lacustre, marnocalcare și calcarenite. Barremianul include călcare albe masive și marnocalcare. Depozitele cretacice inferioare ocupă o suprafață de 1114.5 ha, ceea ce
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
localitatea Șuncuiuș. Suprafața totală însumată ocupată de calcarele jurasic-superioare este de 2428.05 ha. care înseamnă 14.14% din teritoriul analizat. Etapa de sedimentare din Cretacic începe în Hauterivian (Cretacicul inferior), când au loc depuneri de călcare negre cu characee și călcare cu gastropode și ostracode. La acestea se adaugă ceva mai târziu bauxite, călcare lacustre, marnocalcare și calcarenite. Barremianul include călcare albe masive și marnocalcare. Depozitele cretacice inferioare ocupă o suprafață de 1114.5 ha, ceea ce reprezintă 6.49% din totalul ariei
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ha. care înseamnă 14.14% din teritoriul analizat. Etapa de sedimentare din Cretacic începe în Hauterivian (Cretacicul inferior), când au loc depuneri de călcare negre cu characee și călcare cu gastropode și ostracode. La acestea se adaugă ceva mai târziu bauxite, călcare lacustre, marnocalcare și calcarenite. Barremianul include călcare albe masive și marnocalcare. Depozitele cretacice inferioare ocupă o suprafață de 1114.5 ha, ceea ce reprezintă 6.49% din totalul ariei protejate. Formațiunile cretacice superioare sunt diferențiate în funcție de zona apariției acestora. În
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Etapa de sedimentare din Cretacic începe în Hauterivian (Cretacicul inferior), când au loc depuneri de călcare negre cu characee și călcare cu gastropode și ostracode. La acestea se adaugă ceva mai târziu bauxite, călcare lacustre, marnocalcare și calcarenite. Barremianul include călcare albe masive și marnocalcare. Depozitele cretacice inferioare ocupă o suprafață de 1114.5 ha, ceea ce reprezintă 6.49% din totalul ariei protejate. Formațiunile cretacice superioare sunt diferențiate în funcție de zona apariției acestora. În Pădurea Craiului ele apar pe suprafețe restrânse
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
au valori cuprinse între 5 și chiar până la 30 de grade, în zona de obârșie a cursurilor de apă. Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 1.52 km/kmp. Bazinul hidrografic al văii Mișid este dezvoltat integral pe călcare, atât în partea lui superioară unde poartă numele de Valea Luncilor, cât și în bazinul inferior, unde confluează cu râul Crișul Repede, în amonte de localitatea Șuncuiuș. Prezintă pierderi parțiale de debit pe sectorul dintre Peștera Moanei și confluența cu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
aparțin sistemului carstic Aștileu, în timp ce Pârâul Sohodolului este tributar sistemului carstic, care debușează în Peștera Vadu Crișului. În privința pârâului Birtinului, acesta se formează dintr-un număr de cursuri scurte de apă și care se infiltrează difuz în călcare, distanța pe care reușesc să o parcurgă la suprafață fiind proporțională cu cantitatea de precipitații căzute. Apele infiltrate în sectorul amonte al pârâului participă la alimentarea cu apă a resurgenței din peștera Vadu Crișului, în timp ce apele din segmentul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]