423 matches
-
lung, iar când te apropiai de el, degaja un miros de after shave cu miros suav, ca un parfum de damă, nu bărbătesc. Avea trăsăturile fine, manichiura făcută, iar ca ținută un pantalon de stofă pe nuanța de gri, bine călcat, ca și pulovărul tip vestă și cămașa cu irizări de culoare ce se asorta cu pantalonul. Purta pantofi eleganți din piele, de culoare neagră. Avea ochii închiși iar sprincenele îi erau arcuite. Un nas subțire trăda finețea acestui bărbat. Din
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
pună la muncă și cum să le dea pauze. Nu înțelegeam cum acolo în mijlocul grămezilor de asfalt fierbinte lucrând alături de noi, rămânea mereu curat, pe hainele lui nu vedeai pete decât foarte rar. Apărea mereu la lucru cu cămașa curată, călcată, trasând asfaltul ce trebuia decapat în acea zi, pe care noi muncitorii cu târnăcoapele îl decapam, iar el din urma noastră scotea moluzul cu lopata ajutat de un alt muncitor. Apoi în urma lor venea cu mătura pentru a pregăti terenul
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > LEGĂMÂNTUL SĂRII Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 5 din 05 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Zdrobita, călcata în picioare, Zdrobita, călcata în picioare, Făcută una cu pământul - sare Ce și-a pierdut puterea... Lumină În care pâlpâie în loc de flacăra, doar vină. Legământ sfâșiat între tinda și-altar, De vameși lăcomi, cu vestmânt murdar, De fii risipitori, învățători
LEGAMANTUL SARII de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344866_a_346195]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > LEGĂMÂNTUL SĂRII Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 5 din 05 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Zdrobita, călcata în picioare, Zdrobita, călcata în picioare, Făcută una cu pământul - sare Ce și-a pierdut puterea... Lumină În care pâlpâie în loc de flacăra, doar vină. Legământ sfâșiat între tinda și-altar, De vameși lăcomi, cu vestmânt murdar, De fii risipitori, învățători și tineri bogați De
LEGAMANTUL SARII de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344866_a_346195]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AM SCRIS, SĂ RĂMÂNĂ CUVÂNT ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 746 din 15 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului am scris pentru gânduri sortite să piară-n uitarea din noi pentru urme călcate și luate de vânt sau spălate de ploi pentru ziua de mâine pentru clipa de ieri pentru tot ce-i sortit să dispară-n tăceri pentru rosul crescut în petala de flori pentru negrul din noapte și raza din zori
AM SCRIS, SĂ RĂMÂNĂ CUVÂNT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348843_a_350172]
-
decât termenul-paravan folosit cu nerușinare de către o altă dictatură circumstanțială, una mondială de astă dată, vizibil înrobitoare la nivel planetar, care încearcă însă fără succes să își ascundă relele intenții distructive sub masca îndelung trâmbițatelor „drepturi universale ale omului”, drepturi călcate constant în picioare în aproape toate statele lumii cu așa-zisă tradiție „democratică” prin ciomăgirea sistematică a demos-ului protestatar de așa-numitele forțe de ordine publică ori de câte ori acesta are ceva de cârtit împotriva ordinului general emis (cu titlu de
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
Ce-l leagănă să se culce Somnul să îi fie dulce! Ea se-ngrijește de toate , Să am hainele curate, Tot ea-mi pregătește-ndată Mâncarea mea preferată. Îi place să fiu frumoasă, Cuminte , politicoasă, Cu mânuțele curate Și hăinuțele călcate. Mă-ngrijește, mă iubește, Ce-i mai bun îmi dăruieste. Și eu, fiindcă îmi e dragă, Îi dau inima , întreagă! De ziua mamei Ziua mamei e acum Plină-i casa de parfum, Este ziua minunată Tuturor mamelor dată. Fluturași mici
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
care se presupune că nu mai duce pe nimeni. Îți amintești? Am mîncat cremwurști în grădina de vară, am băut bere. Ziua fusese frumoasă ‒ un apus permanent și zgomotul acela de tren, care ne ajungea din depărtări, zgomot de șine călcate încet, într-o dulce proximitate a triajelor și a podurilor smolite, de lemn și de fier... Te-am luat de mînă și ți-am spus: Cred că peste drum meciul de volei s-a sfîrșit, vînzătorul de semințe bea vin
ULTIMA VACANŢǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376965_a_378294]
-
deveniți mici/ acum totul se leagă/ tocul tocit/ talpa pe jumătate decojită/ șiretul în palma mamei.” (Prietenei mele). În voită contrapunere cu algoritmicul: „Morții uită repede/ că nu e cale de întoarcere,/ degetele lor se încleștează/ de batista albă abia călcată/ precum buzunarul cusut de haină/ ei nu sunt decât sclavii vieții/ dorind să profite de fiecare ocazie/ și iată că aleargă/ pe partea cealaltă a drumului orb/ acolo unde pasajul de pietoni/ e o chestie personală.” (Vinerea mare). Dezlipirea construcției
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
vină, copilul vreau să zic, dar cum îți mai refaci viața ca femeie divorțată cu plodul după tine. Vrei un iubit, ca să nu zic amant, îl găsești și-n tren și nu-i mai duci și grija cu mâncare, spălat, călcat și să-i stai la dispoziție ori de câte ori dorește Măria Sa Domnul... peroră femeia necunoscută și slobodă la gură. Scuzați-mă, vă rog! că fără să ne cunoaștem mă dădui în petic! cum zicea Buna mea, Dumnezeu s-o odihnească. Am învățat
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
peste lume o negură sacră cu picuri de lapte de crin și de har.pă dar din ploaia de literi ce se plimbă în șoapte faceți drumuri de negre ascunzișuri de fapte pe poteci de simboluri prin metafori de semne călcați greu printre ramuri de nespuse bless.teme cu magia de vise prin onirice porți vă închideți privirea în maya.șele sorți vă plimbați pe himere prin coclauri de frică umbre vagi și oglinde ce puterea o strică din abysul oniric
POEM HIERATIC XVIII SÂNZIENELE NOPŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379681_a_381010]
-
-o voi pe mama de pe scări, că aveți putere, măi! i-a îndemnat ea semețindu-se către ei. Cei doi, bărbații celor două surori, eleganți în cămășile lor cu mânecă scurtă și pantaloni de vară deschiși la culoare și bine călcați, au zâmbit binevoitori și s-au apropiat de ușa mașinii ce rămăsese larg deschisă. Au întins brațele și au preluat femeia cu o grijă exagerată ce n-a scăpat atenției celorlalți. La fel de grijulii au făcut primii pași împreună, susținând-o
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
nouă? Gabriela ȘERBAN" (care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu dispariția acelei distinse Românii călcată de tancurile calmuce. Cu pana sau cu tocul, persoane calme se așezau la biroul (pentru corespondență) și-și transmiteau gînduri cum n-ar fi putut s-o facă tête-à-tête. Și asta nu din lașitate sau din lipsă de franchețe, ci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o lege specială, s-a specificat că nimeni nu mai are voie să se deplaseze doar în cămașă în Zona cu regim special din jurul localității Pieptenele de Aur. (Nu există indicii că până acum această interdicție să fi fost vreodată călcată. Până acum!) 16. Al doilea proces al numitului Robin Dan Bleier (continuare) După cum desigur ați observat, exemplele semnificative de cazuri ocupă tot mai mult spațiu tipografic. Am putea spune că acest lucru se datorează faptului că se presupune că ați
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
contur cu margini imprecise” și pietre de încercare pentru un eu copleșit de miraje și miracole. Versurile, cu accente stănesciene și dinesciene, oscilează între explozia senzorială în fața unei lumi generoase („Pătrundeam între lucruri / ca într-o țară de nimeni altul călcată, / ci eu, doar eu, în pragu-i / eram cea așteptată”) și o frenetică autoreferențialitate („Mi-e sângele prea tânăr, doamnă, / nu m-am trecut de vămile mândriei / și-acuma port, arzând în rană, / cuțitul aspru al bucuriei”). În Legea și visul
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
care adulții puteau să-l deslușească aici. Dragostea Charlottei, curtea pe care i-o făcea bunicul, perechea aceea atât de ieșită din comun în ținutul siberian - din toate acestea eu nu am păstrat decât un crâmpei: Fiodor, cu rubașca bine călcată, cu cizmele lustruite, se îndrepta spre locul întâlnirii lor decisive. La câțiva pași în urma lui, grefierul său, un tânăr fiu de popă, conștient de gravitatea momentului, mergea încet ducând un enorm buchet de trandafiri. Un judecător al poporului, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o trebuință naturală, care chinuiește în același timp deodată milioane de oameni, până la moarte, tocmai astfeli cum lasă să piarză arborele frunzele sale, și care nu se abate măcar un pas de la calea ei. Am văzut cum au rămas jurămintele călcate nepedepsite...; eu am împărțit cu o copilă, pe care o iubeam mai mult decât viața mea, o hostie sînțită, cel mai sânt lucru pe care-l cunoșteam atuncea...; ea călcă jurământul și fu fericită și eu, care-l ținui, am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mine și Maria. Țineam aceasta de o arătare a ceriului, de la dânsa, care acolo peste nori mă iubea încă. Credeam că maica a chemat pe fiica sa, pentru că era singura, aici pe pământ, care-i aducea aminte de jurământul călcat, însă... mă înșelam. De-abia mă întorsesem în Spania când primii o vizită de la un călugăr. "Iertați senor, zise el, dacă vin cu o întrebare cam gravă; ai d-ta un lanț de aur pe care l-ai căpătat odinioară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
parte se prăpădiră în noaptea întunecoasă prin prăpăstiile munților, parte rătăciră și se pierdură de nu li se mai dete de urmă. Dragota, trădătorul de odinioară și conducătorul de acuma al rebelilor, căzu în înghesuiala furtunoasă sub copitele cailor și, călcat îngrozitor, își dete cea din urmă suflare după ce se chinui trei zile. În aceeași zi împăratul intră în despresurata cetate Melenik, dând laudă garnizoanei, care și ea la rîndu-i lăudă pe împăratul ca pe îngerul ei mântuitor, care-n clipa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-l întunecau, el întreprinse în persoană o campanie de răzbunare pustiitoare și asemenea revărsării de nouri asupra craiului sârbesc Ștefan, căruia-i ținea minte cu drept cuvânt trădarea în bătălia de la Constantinopole. Craiul fu smerit în mod simțitor, Serbia călcată rău cu foc și sabie și pe grămezile de cadavre sîrbesti, făcute mese, însetatul de sânge împărat turcesc dădu ospețe sărbătorești. Apoi încordă relațiile și cu împărăția romeică, îi răpi cu puterea orașele și ținuturile macedonice și tesalice câte le
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea totdeuna proprietatea unui spirit cult, căruia i se deschide lesne sensul vorbirei după relațiunile [sale]. Și nici ca e o prerogativă a artistului, ci numai condițiunea negativă pentru declamațiunea artistică, pe care însă din nenorocire o vedem în genere călcată din cauza puținei culturi a cugetărei la actori. Pentru că accentul logic e productul minții, el va putea fi nimerit de fiecine prin mijlocul culturei sale, și e un lucru cu totul nedependent de talentul sau netalentul său artistic. Accentul fals și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar în cantități mici și niciodată carne : „un ou, că alte lucruri nu mănâncă” (39, p. 29), sau lapte, faguri de miere (109, p. 177), „oloi de floarea-soarelui” sau „o coajă de mălai” (138). Vegetarianismul lor este o lege niciodată călcată : „șolomâner - ăla nu mănâncă de dulce” (65, p. 115). De altfel, cerșitul hranei nu pare a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce credința oamenilor și mai ales dărnicia față de săraci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1) până la Mircea Eliade (111, p. 245), Gh. Mușu (110, p. 49) și Ioan Petru Culianu (150, p. 344). În folclorul românesc, zânele (sfintele, frumoasele, ielele) sunt Stăpânele vântului, Doamnele pământului, Ce prin văzduh zburați, Pe iarbă lunecați, Pe valuri călcați. Ele sunt nimfe aeriene cu puteri magice (probabil din arhaicul cortegiu al divinității sincretice Bendis- Diana), fecioare ce, în nopțile cu lună, cântă și încing hore în văzduh și despre care se spune că „pocesc” (adorm, paralizează, „leagă”) pe cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și mure. Satele din câmpiile verzi, din vârful dealurilor străvechi sau de malurile micilor râuri încă își mai păstrau forma intactă. Lumea purta haine grosolane și sărăcăcioase (nu conta că pantalonii erau peticiți, era de ajuns să fie curați și călcați)2; băiețandrii erau ținuți departe de adulți, care aproape că încercau în fața lor un sentiment de rușine din cauza nerușinatei lor virilități născânde, deși atât de pline de pudoare și de demnitate, cu acei pantaloni sobri, cu buzunare adânci; iar băieții
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Vă rog, spuneți-mi Becky. Uau. Venetia Carter arată ca un star de cinema! E mult mai tînără decît m-am așteptat și mult mai subțirică. E Îmbrăcată Într-un costum Armani mulat cu pantaloni și o cămașă albă impecabil călcată și are părul din jurul feței prins cu o clamă șic de baga. — Îmi pare foarte bine să te cunosc, Becky. Are glasul melodios ca un clinchet de argint, parc-ar fi ZÎna cea Bună de la Miazănoapte. — Ia loc, să vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]