240 matches
-
se ocupă cu achiziționarea acestor metale și la ce credeți că le este util metalul? Dați exemple de utilizare a acestor metale! (10 puncte) Temă pentru portofoliu- cercetare empirică pe baza materialului bibliografic Căutați pe internet informații despre satele de căldărari din apropierea localității voastre natale și alcătuiți un referat despre comunitatea respectivă În care să precizați:Localitatea și județul; - Istoricul populării cu neamul căldărarilor; - Obiceiuri și tradiții specifice neamului respectiv; - Personalități locale ale căldărarilor; - Activitatea lor culturală etc. La adresa pe internet
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
puncte) Temă pentru portofoliu- cercetare empirică pe baza materialului bibliografic Căutați pe internet informații despre satele de căldărari din apropierea localității voastre natale și alcătuiți un referat despre comunitatea respectivă În care să precizați:Localitatea și județul; - Istoricul populării cu neamul căldărarilor; - Obiceiuri și tradiții specifice neamului respectiv; - Personalități locale ale căldărarilor; - Activitatea lor culturală etc. La adresa pe internet www.tufis.ro/RPVFSR.pdf găsiți informații despre comunități de căldărari din România. V. ALTE TEHNICI MANUFACTURIERE ALE PRELUCRĂRII NEFEROASELOR. TUCIURILE TRADIȚIONALE 1
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Căutați pe internet informații despre satele de căldărari din apropierea localității voastre natale și alcătuiți un referat despre comunitatea respectivă În care să precizați:Localitatea și județul; - Istoricul populării cu neamul căldărarilor; - Obiceiuri și tradiții specifice neamului respectiv; - Personalități locale ale căldărarilor; - Activitatea lor culturală etc. La adresa pe internet www.tufis.ro/RPVFSR.pdf găsiți informații despre comunități de căldărari din România. V. ALTE TEHNICI MANUFACTURIERE ALE PRELUCRĂRII NEFEROASELOR. TUCIURILE TRADIȚIONALE 1. Aluminiul. Obținerea metalului. Minereuri și tehnologii Aluminiul se obține din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
respectivă În care să precizați:Localitatea și județul; - Istoricul populării cu neamul căldărarilor; - Obiceiuri și tradiții specifice neamului respectiv; - Personalități locale ale căldărarilor; - Activitatea lor culturală etc. La adresa pe internet www.tufis.ro/RPVFSR.pdf găsiți informații despre comunități de căldărari din România. V. ALTE TEHNICI MANUFACTURIERE ALE PRELUCRĂRII NEFEROASELOR. TUCIURILE TRADIȚIONALE 1. Aluminiul. Obținerea metalului. Minereuri și tehnologii Aluminiul se obține din mineralul bauxită -Al2O3 . H2O- , prima dată prin calcinare se obține alumina iar prin electroliză, se obține aluminiu. Din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
se sărbătorește Paștele rromilor ? 7. Țara de origine a rromilor? 8. Rromi care se ocupă cu negustoria de cai? 9. Rromi care, În majoritatea lor, și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională? 10. Femeile măritate poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de familii, de mărime mică și medie. Ridicate din chirpici, majoritatea aveau o cameră sau două, mai rar trei. Tulele(chirpicii) erau făcute de proprietar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
alternativ care să le asigure un minim existențial. X. GHICITUL sau GÂCITUL. CERȘETORIA 1. Ghicitul, Datu' În ghioc sau În cărți! Este o activitate tradițională care, se pare, vine tot din trecutul istoric al rromilor. Ghicitul este specific femeilor de căldărari, În special, fiind o activitate care are destui exponenți În România dar și În alte state. Desfășurată la granița dintre Înșelătorie și spiritism, ghicitul sau ”datu' cu ghiocu'”, ”cititul În palmă” sau ”datu' În cărți” are deja site-uri specializate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În alte state. Desfășurată la granița dintre Înșelătorie și spiritism, ghicitul sau ”datu' cu ghiocu'”, ”cititul În palmă” sau ”datu' În cărți” are deja site-uri specializate pe internet ale multor ghicitoare, unele dintre ele având o clientelă stabilă. La căldărari conform tradițiilor familiilor femeia aduce bani și mâncare În casă de la ghicit și descântat. Această activitate de ghicit, care de cele mai multe ori se derulează Între spiritism și vrăjitorie aduc, se pare, venituri deosebite acestor persoane care practică ”magia neagră”. Activitatea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
-figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari În Moldova) și a sobelor- figura nr. 46-; g) văcsuitorii sau rromii pantofari, ambulanți, erau o breaslă numeroasă În perioada interbelică. În vremea regimului comunist
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care erau recunoscuți ca meșteri aurari... După prigoana fascistă, Începând cu anul 1947 rromii căldărari sunt determinați și ei să se sedentarizeze și se stabilesc În Cartierul Muncitoresc și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor este pe drumul cel bun, peste 80 % sunt cunoscători a scrisului și cititului față de doar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
program de asimilare a acestora? - Anton Pann, este unul din fondatorii literaturii populare culte românești și a scris muzica pentru imnul României „Deșteaptă-te române!“? El s-a născut În anul 1794 la Sliven (Bulgaria), Într-o familie de rromi căldărari. Numele său adevărat era Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov și al Tomaidei. În anul 1812, Anton Pann s-a refugiat În București, iar În anul 1827 a fost numit profesor de muzică bisericească la Seminarul din Râmnicu Valcea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
urlând, și niște bieți căluți rânchiezesc, cercetând oriunde o hrană tăgăduită de sărăcia pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru, un căldărar, un chelar, un șurubar, un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc, doi la holovăț, doi la foc, unul la tăiat lemne. Secara se cultivă pentru a se preface în rachiu la velniță... deja are
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în centru satului unde începe hora cea mare care durează până în seara zilei de 1 Ianuarie. în urma căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor care se țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți și delăsători sau pe seama
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în el, iar cei mai curajoși încercând chiar să-l tragă pe furiș de mițele blănii. Bineînțeles că ursul mai prindea pe câte unul și-i freca urechile cu zăpadă sau îi dădea câteva labe după ceafă spre amuzamentul celorlalți. Căldărarii erau îmbrăcați în haine țigănești, își puneau plete, salbe de bani vechi la gât, șiraguri cu dinți de fasole și alte zorzoane și se ocupau cu ghicitul viitorului la fetele cele mari și chiar la unele neveste mai tinere cărora
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pieptului de munte scos în afară, firele de mesteceni în cetină, în același sens biserica de lemn, vîrful ascuțit, Palanca sud versantul bine îmbrăcat în zăpadă, perechea de țigani, 7-8 metri în față pășește el, am lucrat la țigan, la căldărari, am și dormit, era cald! dar cît am lucrat la ei mîncare mi-am luat mereu singur, două tunuri și momîia monumentul eroilor, Ghimeșul cu inscripție 1897-1997 la centenarul căii ferate Ciceu Ghimeș, ocolul de munte concentrat pe clădiri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acest capitol căci, iată ce citim în Lumea liberă - în ceea ce o privește pe mama fostului președinte Ion Iliescu: "Alerandru Iliescu, băiatul cel mai mare al lui Vasili (...) s-a căsătorit în 1929 cu Măricica, o țiganca bulgăroaica, din neamul căldărarilor, analfabeta care vorbea prost românește, si care este adevărata mama a lui Ilici. Măricica era față lelei Stoica, țiganca din Oltenița venită- din Bulgaria, ce locuia pe o stradă paralelă cu I. H. Rădulescu. Nu se știe cine a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ce era s-o ție d. B. Florescu“. De unde ieșise? Cum s-a brodit să fie acolo tocmai la minută?... Fiindcă la conferință nu-l văzusem. Uralele izbucnesc: „Trăiască Fleva! Ura!“ O luăm pe strada Carol, cotim la stânga pe strada Căldărari și ajungem în Piața Ghica 31, în fața Primăriei. Intrarea Primăriei, unde era biroul electoral, era barată de amândouă părțile prin cordoane de pompieri cu căștile pe cap și cu puștile în mână. Comanda o avea un foarte simpatic și cunoscut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tineri, sprinteni și voinici, toți cu pantalonii creți, anul 1875 253 31. În Piața Mare, Piața Unirii de astăzi. Pentru a ajunge în Piața Ghica grupul manifestanților, venind dinspre Calea Mogoșoaiei, „cotise“ de pe strada Carol (Franceză) la dreapta pe strada Căldărari, și nu la stânga, cum notează greșit Bacalbașa. 32. „Mahalagiu“ bucureștean, numit așa după pantalonii creți din stofă de șiac gros pe care îi purta. toți purtând câte o ghioagă în mână, se revarsă afară, urcă scările parapetului și se reped
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul a încercat să mă liniștească cu vorbe blânde, apoi, fiindcă sângele îmi curgea pe pardesiul meu gris-fer, m-a dus într-o cârciumă din str. Căldărari. Acolo o femeie mi-a spălat rana, a căreia urmă o am și astăzi, și mi-a presă rat făină în creștet. Apoi am ieșit bandajat cu batista pe sub fălci. Ce se petrecuse în ziua aceea? Am aflat apoi că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
18, 130; Aristide Briand (Regală; 13 Decembrie) 125; Bursei (Colonadelor) 126, 127; Buzești 117; Eugeniu Carada (Karagheorghevici) 118, 127, 170; Carol (ulița Franceză) 5, 50, 54, 117, 127-131, 137, 138, 146, 148, 218, 222, 249, 253, 256; Cazărmii (Bateriilor) 142; Căldărari 253; Câm pineanu (Știrbey-Vodă) 54, 115, 120, 121, 125, 128, 131, 134-136, 146, 378, 381, 398, 417, 419; Clemenței (C.A. Rosetti) 121; Colonadelor (Bursei) 126; Colței (Bulevardul Colței; Bulevardul 1848) 112, 127, 129, 147, 156, 228; Covaci 134; Cra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cultura societăților agricole, a traversat Iranul pe la sfârșitul secolului al X-lea, ajungând ulterior în Armenia și Asia Mică. Aflați în matca Imperiului Bizantin, țiganii se vor răspândi treptat în bazinul Mediteranei, începând cu țările Balcanilor. Având meserii tipic nomadice (căldărari, fierari, potcovari etc.), ei au manifestat un generos apetit pentru muzică și divertisment. Țiganii se individualizează ușor, păstrând pretutindeni statutul de marginali. Multă vreme, Boemia le-a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din Alaska ; un amestec de mirare ancestrală în fața „străinului”, mirare reînnoită an de an, și bucurie comercială în fața pelerinului-resursă, care poate va lăsa și câțiva bănuți la tarabele înșirate în fața caselor. Cele mai elaborate păreau a fi cele ale rromilor căldărari din Târgu-Mureș : ceaune, tăvi, talgere, trepiede, discuri, toate din aluminiu, turnate și finisate cu mare acuratețe. Nu este prima oară când văd acest tip de comerț, ce-i drept, din ce în ce mai rar în ultima vreme, mai ales de când aluminiul beneficiază de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prieten teolog mi-a spus că acest tip de cărbune este cel mai indicat pentru candele și cădelnițe, se aprinde ușor, arde aproape fără fum, constant. Odată ajuns la mănăstire, zăresc lângă bisericuța de lemn un grup de șapte-opt rromi căldărari, prezențe cunoscute și familiare ale pelerinajului de la Iași. Aplic mai vechea mea tehnică de abordare : mă opresc brusc, surâd cât pot de mult, mă uit atent la cea mai în vârstă femeie din grup, apoi spun ezitant : „Nu am stat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Oamenii încep să râdă și ei, spunând : „Covoarele nu le aducem până aici, că sunt grele și este departe. Covoarele la Sfânta, că așa este obiceiul. Aici nu, că e la icoană”. Nu am putut afla însă dacă prezența rromilor căldărari din Moldova la Nicula este una ocazională, de dată recentă, sau se înscrie într-o tradiție istorică mai lungă, legată de afecțiunea și respectul arătate de aceștia cultului Fecioarei Maria. Ora 13.00, pelerinajul de la Nicula se apropie de final
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]