240 matches
-
se sărbătorește Paștele rromilor ? 7. Țara de origine a rromilor? 8. Rromi care se ocupă cu negustoria de cai? 9. Rromi care, În majoritatea lor, și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională? 10. Femeile măritate poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de familii, de mărime mică și medie. Ridicate din chirpici, majoritatea aveau o cameră sau două, mai rar trei. Tulele(chirpicii) erau făcute de proprietar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
alternativ care să le asigure un minim existențial. X. GHICITUL sau GÂCITUL. CERȘETORIA 1. Ghicitul, Datu' În ghioc sau În cărți! Este o activitate tradițională care, se pare, vine tot din trecutul istoric al rromilor. Ghicitul este specific femeilor de căldărari, În special, fiind o activitate care are destui exponenți În România dar și În alte state. Desfășurată la granița dintre Înșelătorie și spiritism, ghicitul sau ”datu' cu ghiocu'”, ”cititul În palmă” sau ”datu' În cărți” are deja site-uri specializate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În alte state. Desfășurată la granița dintre Înșelătorie și spiritism, ghicitul sau ”datu' cu ghiocu'”, ”cititul În palmă” sau ”datu' În cărți” are deja site-uri specializate pe internet ale multor ghicitoare, unele dintre ele având o clientelă stabilă. La căldărari conform tradițiilor familiilor femeia aduce bani și mâncare În casă de la ghicit și descântat. Această activitate de ghicit, care de cele mai multe ori se derulează Între spiritism și vrăjitorie aduc, se pare, venituri deosebite acestor persoane care practică ”magia neagră”. Activitatea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
-figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari În Moldova) și a sobelor- figura nr. 46-; g) văcsuitorii sau rromii pantofari, ambulanți, erau o breaslă numeroasă În perioada interbelică. În vremea regimului comunist
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care erau recunoscuți ca meșteri aurari... După prigoana fascistă, Începând cu anul 1947 rromii căldărari sunt determinați și ei să se sedentarizeze și se stabilesc În Cartierul Muncitoresc și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor este pe drumul cel bun, peste 80 % sunt cunoscători a scrisului și cititului față de doar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
program de asimilare a acestora? - Anton Pann, este unul din fondatorii literaturii populare culte românești și a scris muzica pentru imnul României „Deșteaptă-te române!“? El s-a născut În anul 1794 la Sliven (Bulgaria), Într-o familie de rromi căldărari. Numele său adevărat era Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov și al Tomaidei. În anul 1812, Anton Pann s-a refugiat În București, iar În anul 1827 a fost numit profesor de muzică bisericească la Seminarul din Râmnicu Valcea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
urlând, și niște bieți căluți rânchiezesc, cercetând oriunde o hrană tăgăduită de sărăcia pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ce facem cu ei.” 1 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, București, Ed.Enciclopedică, 1998, p. 136; - 58 La 17 mai 1942, Ministerul Afacerilor Interne a dat dispoziții pentru efectuarea unui recensământ, până la 25 mai, a următoarelor categorii: țigani nomazi (căldărari, lingurari) și țigani stabili și anume, numai acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă, din care să trăiască în mod cinstit, prin muncă, și deci constituie o povară și un pericol
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
scoși, dar înainte de a-i scoate, trebuie să ne gândim unde îi ducem și ce facem cu ei.” La 17 mai 1942, Ministerul Afacerilor Interne a dat dispoziții pentru efectuarea unui recensământ, până la 25 mai, a următoarelor categorii: țigani nomazi (căldărari, lingurari) și țigani stabili și anume, numai acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă, din care să trăiască în mod cinstit, prin muncă, și deci constituie o povară și un pericol
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din Alaska ; un amestec de mirare ancestrală în fața „străinului”, mirare reînnoită an de an, și bucurie comercială în fața pelerinului-resursă, care poate va lăsa și câțiva bănuți la tarabele înșirate în fața caselor. Cele mai elaborate păreau a fi cele ale rromilor căldărari din Târgu-Mureș : ceaune, tăvi, talgere, trepiede, discuri, toate din aluminiu, turnate și finisate cu mare acuratețe. Nu este prima oară când văd acest tip de comerț, ce-i drept, din ce în ce mai rar în ultima vreme, mai ales de când aluminiul beneficiază de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prieten teolog mi-a spus că acest tip de cărbune este cel mai indicat pentru candele și cădelnițe, se aprinde ușor, arde aproape fără fum, constant. Odată ajuns la mănăstire, zăresc lângă bisericuța de lemn un grup de șapte-opt rromi căldărari, prezențe cunoscute și familiare ale pelerinajului de la Iași. Aplic mai vechea mea tehnică de abordare : mă opresc brusc, surâd cât pot de mult, mă uit atent la cea mai în vârstă femeie din grup, apoi spun ezitant : „Nu am stat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Oamenii încep să râdă și ei, spunând : „Covoarele nu le aducem până aici, că sunt grele și este departe. Covoarele la Sfânta, că așa este obiceiul. Aici nu, că e la icoană”. Nu am putut afla însă dacă prezența rromilor căldărari din Moldova la Nicula este una ocazională, de dată recentă, sau se înscrie într-o tradiție istorică mai lungă, legată de afecțiunea și respectul arătate de aceștia cultului Fecioarei Maria. Ora 13.00, pelerinajul de la Nicula se apropie de final
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la ele, dar afișează în continuare variante „moderne”, adaptate ale portului tradițional, la fel de stricte în ceea ce privește lungimea lor (stofa ascunde în întregime piciorul și glezna). Cu toate că este dificilă o estimare exactă a locului de proveniență, marea majoritate a acestora sunt rromi căldărari, originari din localitățile Ciurea, Grajduri, Ivești și Livești. Este vorba de un grup cu sedentarizare târzie, identitate etnică foarte bine prezervată, autoimpusă, conviețuind în grupuri compacte, într-o bună conștiință a tradițiilor și stăpânire a limbii (Gräf, 2008), care acum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dăm de haram”, sensul cel mai cunoscut al „haram”-ului în limba română contemporană, ci „facem”, producem, realizăm „haram”. Cu alte cuvinte, de ce „facem haram”, în loc să spună, mai simplu, „le dăm de pomană”, cu atât mai mult cu cât rromii căldărari din zonă dovedesc o perfectă cunoaștere a limbii române ? De-a lungul timpului petrecut pe teren, preocuparea mea pentru această practică a covoarelor a devenit, îndrăznesc să o spun, aproape o obsesie, atât de mult mă intriga prezența acestor obiecte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dat un loc de muncă și o locuință, uneori chiar în centrul orașelor. Mai mult, în perioada de început a regimului, țiganilor li s-au încredințat funcții pe linie de partid și de stat, erau activiști, primari și milițieni. Pe căldărarii migratori i-au fixat în orașe și le-a dat locuri de muncă, dovedindu-se a fi meseriași foarte buni și serioși. Această „promovare” a țiganilor n-a fost privită cu ochi buni, dar nu s-au manifestat acțiuni ostile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
România. Cu mici excepții, toți au sărit la gâtul lui Sarkozy și al Franței, condamnând expulzarea țiganilor din România, așezați în tabere ilegale pe lângă marile orașe. Se vorbește despre țiganii nomazi, deși nomazi, în sensul schimbării permanente a locului (țiganii căldărari și alte categorii deosebite după meșteșugul practicat), sunt puțini și nu sunt ei cei care au îngrozit Europa cu furturile, cerșetoria, promiscuitatea, prostituția, incultura și absența oricărei urme de respect față de lege și ordine. Desigur, nu trebuie condamnată în bloc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Faurul este, în egală măsură, arhitectul și artizanul zeilor, el conduce construcția palatului lui Baal și înzestrează sanctuarele altor divinități. Mai mult decât atât, acest Zeu-Faur are legături cu muzica și cântecul, tot astfel cum în numeroase societăți fierarii și căldărarii sunt, de asemenea, muzicieni, poeți, vraci și vrăjitori 57. La niveluri variate de cultură (dovadă de mare vechime), se pare că există o legătură intimă între arta faurului, tehnicile oculte (șamanism, magie, practica vindecării etc.) și arta cântecului, a dansului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu fiica pe Corso, angajații magazinului Nenadovici din Fabrik, miile de timișoreni din Piața Operei în decembrie 1989, plimbăreții din Oravița la 1900, copiii Reisz tolăniți în iarbă, corul din Coștei, Berta Kurunczy îmbrăcată când în port unguresc, când românesc, căldărarii lui Pisaroș Ștefan, zis Giura, din Caransebeș sau micul Peter Cocron, înconjurat de salbe de cârnați la Triebswetter-Topolovăț în timpul Primului Război Mondial. M-am proptit amețită de-un stâlp, am închis ochii să țin minte cum stau toți cuminți la Sorbona, i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru, un căldărar, un chelar, un șurubar, un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc, doi la holovăț, doi la foc, unul la tăiat lemne. Secara se cultivă pentru a se preface în rachiu la velniță... deja are
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în centru satului unde începe hora cea mare care durează până în seara zilei de 1 Ianuarie. în urma căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor care se țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți și delăsători sau pe seama
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în el, iar cei mai curajoși încercând chiar să-l tragă pe furiș de mițele blănii. Bineînțeles că ursul mai prindea pe câte unul și-i freca urechile cu zăpadă sau îi dădea câteva labe după ceafă spre amuzamentul celorlalți. Căldărarii erau îmbrăcați în haine țigănești, își puneau plete, salbe de bani vechi la gât, șiraguri cu dinți de fasole și alte zorzoane și se ocupau cu ghicitul viitorului la fetele cele mari și chiar la unele neveste mai tinere cărora
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
putut lucra, în timp ce el și ar fi schimbat băiatul și i-ar fi pregătit biberonul ( țoașca). Cât de„dragi” îi mai erau copii, în special când plângeau și nu-l lăsau să doarmă. Cred că i-ar fi dat la căldărari pe două cazane de aramă pentru făcut rachiu,dar pentru asta, noi,copii, nu aveam alt salut decât sărut mâna, pentru ambii părinți. Nu exista să le răspundem obraznic,să comentăm negativ sfaturile lor,sau să spunem că nu facem
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
insulă a trecutului. Șuvoiul înnoirilor va trece și pe aici. Vineri 4 dechembrie. Am văzut teatrul romilor, unde s-a jucat un vodevil cu danțuri și cântece, foarte vioi și amuzant. Îmbrăcămintea țiganilor din șatră era întocmai ca a țiganilor căldărari nomazi de pe la noi. Vodevilul înfățișa pe bulibașa ca pe un exploatator care trimite pe flăcăii bulucului să fure lucruri din sat. Sâmbătă 5. O piesă de Ostrovschi, Dragoste târzie, în care am văzut un actor jucând pe fratele cel prostănac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale practicate de romi este prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint. - Spoitorii - pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal (ocupație aproape dispărută). În zilele noastre, ei recuperează metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor tradițională este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]