1,168 matches
-
Toate Articolele Autorului Flori de stânjenei alături de-o cărare îmbrăcau în violet un hotar de soare. O capră cu doi iezi legată mai la vale, îmi părea însetată... iute alergam la cișmea să-i aduc apă; nici nu atingea căldarea plină ochi, dezlegată ea voia să bea din libertate... aceeași sete noi aveam. Bunica avea mulți nuci, într-o zi îmi arăta cu degetul, șoptindu-mi numai pentru mine: acela din fundu’ grădini esti unu’ din haiduci și-ni pari
LA BUNICA MEA-N CURTE de MARIA COZMA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361223_a_362552]
-
lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din mălaiul măcinat la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
crângului, plutesc prin aer fluturi de toamnă. Sus de tot, în direcția crucii din vârful cupolei bisericii de la schit, răsună tânguios chemarea cocorilor. Pe cărările de munte merg agale turmele de oi. Coborârea oilor de la munte se face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
scol, dar nu mă doare Când mă-ntrec la săniuș. În zăpada troienită Ne jucăm cu bulgări moi Și adeseori, din joacă, Trecem aprig la război. Mai ferit, în curtea mare, Fac și omul de zăpadă. Îi așez pe cap căldare Și tăciuni, drept ochi, să vadă. Noaptea dorm, visând ninsoare, Admirând fulgii în zbor Și mă rog la mândrul soare Să nu-mi strice alb decor... Omul de zăpadă Am șters geamul aburit Să privesc afară, Să văd drumu-nzăpezit Și
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
bășcălia de odinioară. De sub brațele transpirate țâșnesc duhori greu de digerat. Se fac compromisuri peste compromisuri pentru a se admite acest prezent bulversant. Capete cu gâturi înlănțuite kichtos în aur răspund prompt la orice interjecție a fătucilor devenite doar simple căldări cu foliculină. Cuplul ideal este idiot-idioată, dar ce te faci dacă și procreează? Se umple țara de Bulă și Dorel, unii sprijiniți de indiferența publică, ajunși chiar patroni. După ce-l ajuți, mârlanul îți pune condiții, pentru că așa i se pare
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
Ion Aldea Teodorovici, Cernăuți, Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros și Lăutarii lui, pentru Ioana Radu și Ion Dacian, Pentru gustul veninului și-al pelinului, pentru armoniile pricesnelor, pentru șuieratul vântului prin făget și pentru vocea Mariei Tănase, pentru carul cu boi, căldările țiganilor, luntrea lipoveanului, cocia cu cai și pentru monahul Nicolae Steinhardt, pentru Capul de bour și pentru Politehnicile din Timișoara și Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
sâni ți-a pus bobițe Cu iz de tămâioasă Și cămp de viorele Pe ii din paradis; Din razele de Lună, Prin ram de tei în floare, Ți-a împletit cuvinte În vers ca niciodat’ Și din a Lui fântână, Căldare cu căldare, În jurul tău, fierbinte, Iubire-a presărat, Ca din sămânța-ți vie, Căci asta I-a fost vrerea, Cum naște pâine norul Din spic de el udat, Ți-a dat spre bucurie, La fel, să porți durerea Izvorului din
DE ZIUA TA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367932_a_369261]
-
a pus bobițe Cu iz de tămâioasă Și cămp de viorele Pe ii din paradis; Din razele de Lună, Prin ram de tei în floare, Ți-a împletit cuvinte În vers ca niciodat’ Și din a Lui fântână, Căldare cu căldare, În jurul tău, fierbinte, Iubire-a presărat, Ca din sămânța-ți vie, Căci asta I-a fost vrerea, Cum naște pâine norul Din spic de el udat, Ți-a dat spre bucurie, La fel, să porți durerea Izvorului din pântec, De
DE ZIUA TA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367932_a_369261]
-
-o repejor peste Barieră, strigându-și oferta pe străzi. Așa fusese descoperită și Lina. Cineva din vecini o adusese și o recomandase mamei. Și de atunci, de ani buni, spoitoreasa venea să dea față nouă ceaunului de fiert magiunuri și căldării pentru făcut săpun. Și-n dimineața aceea se-nființase la noi, atrăgându-mă. Întâi o cercetasem la-nfățișare. Nu-și arata vârsta. Era micuță, subțiratică și tuciurie la piele. Îi erau libere numai fața, gâtul și mâinile. Trupu-i era îmbrăcat
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și de fag. Spre seară-și cheamă vecinii la clacă. A pregătit plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați taie pepenii în jumătăți, miezul suculent, roșu și dulce este curățat de gospodine, cu lingura, în găleți, apoi trecut printr-o sită ce-l separă de semințe
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
gândi, se socoti, și se sculă cu noapte-n cap, se îmbrăcă binișor să n-o trezească pe nevastă-sa și plecă spre poiana unde-și așezase Polizache șatra, la Poarta Gârii. Acolo țigănia era în toi, țiganii băteau la căldări, pirandele puseseră tuciul să cășcălească mămăliga, copiii pe lângă ele săreau și se zbenguiau. Duran se apropie de șatră, câțiva câini din căruțe îl luară la lătrat, dar el nu se feri, merse direct la meșterii care băteau fierul: -Unde e
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
sorbirii” din pahar a vinului de către ginerică sau “îmbucătura” din felia de cozonac a miresei, pe care le oferă preotul în bisericile ortodoxe, cu o anumită simbolistică religioasă dar și laică. Ai scăpat de cerșetori și aruncatul cu monezi în căldări și alte locuri, de aruncatul peste cap de către mireasă a cununei din merel și crenguțe de brad legate cu funtă de mătase albă sau albastră și care urmau să indice norocul acelei fete dintre prietenele miresei căreia îi “vine sorocul
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
ferată prin văi, acolo unde-l așteptau vagoane multe de bușteni deja încărcate. Pădurarul, împreună cu ajutorul său, ne-au luat în primire și, ajutați de profesori, ne-au explicat ce aveam de făcut. Am luat fiecare câte o săpăligă, o căldare cu pământ îngrășat și câte un snop de o sută de puieți. Toată gloata a pornit la deal, pe un plai de pădure, până am ajuns în parchetul care trebuia împădurit. Aici am fost organizați astfel: câte un băiat și
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
prea înalți, erau încărcați de rod. Cu greu se putea despovăra un prun într-o zi. Cele mai urâte și fără codițe erau folosite la silvoiț. În vremea aceea silvoițul fiind singurul lux dulcifer, se făcea în cantități mari în căldările de cupru târguite de țărani pe te miri ce, de la țiganii căldărari ce poposeau în fiecare an spre sfârșitul verii. Soseau în căruțele cu coviltir și se așezau la marginea satului. Nu îmi aduc aminte să fii existat teama că
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el se prindea o pârghie, care era manevrată de către proprietarul prunelor, vecinii și neamurile cantonate în curtea gospodarului. Până la urmă, ca la fiecare clacă, oamenii
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el se prindea o pârghie, care era manevrată de către proprietarul prunelor, vecinii și neamurile cantonate în curtea gospodarului. Până la urmă, ca la fiecare clacă, oamenii se ajutau între ei. Frumoase obiceiuri! Alte vremuri! veți găsi, prin comparație, cusur
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
fost simplu ! Un mic, o bere, o fasole cu ciolan prin toate posturile creștine. Cu o zi națională pusă, cu ana-sâna, tot în plin post. Vedeți cîte popoare creștine și-au pus ziua națională în plin post hibernal ! Mai o căldare, o pereche de adidași cu numele președintelui și minciuni cât cuprinde. Flux continuu. De mă tot mir că nu a venit gerul global în luna lui cuptor. Adrian Păunescu rămâne un poet de șase stele, orice-ar zice casandrele. Păcat
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
eu pi o babî s-o ajiut, sî-i duc găleata, di la fantânî pîn' la poartî; ci crediț cî mi-o spus, sărmana? ”du-ti, bre, vez-îț di drum, știu io cum îi șmichiria, cî ni-o mai dus unu’ căldarea șî-o plecat cu butelia!” hai la vot, cu mic cu mare, cât ne mai permite UE, micul nostru pe grătar, c-un colț de pâine și muștar, și vreodouă scobitori, în nas ne scobim la urmă , când băgăm votul
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
ori să-l ducă chiar a doua zi dimineața la centrul de colectare al laptelui din sat. - Uite, iar vine Iacob în casă! zicea mama - Las să intre, ce-ai cu el? răspundea tata - Nu mai suport! Iar îmi cere căldare de muls vaca! Auzim bătăi în ușă: Poc! Poc! Poc! apoi: - Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea mama soluții Dupa
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu', din celea făcute din coajă de tei, și le umpleau. Ce să facă oamenii! Cît despre căldări, erau umplute și ele, că, oricum, nu mai mergea nimeni la fîntînă după apă. Donițele, donicuțele și doniciorele erau umplute de mult pînă la buză, iar vacile, bietele, răgeau în tot satul din pricina nemulsului. Moș-meu Mitică a Anicuței o
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]