26,421 matches
-
abandonată treptat în favoarea romanului: "Mistica romanului, consolidată prin lăcomia de voluminos și monografic, părea a-și fi pierdut dintr-o dată orice putere, prozatorii căpătaseră parcă un fel de inocență, de imunitate la ispitele cantitativului, o particulară nevoie de intimitate și căldură îi ținea departe de halele vaste ale epicului". însă a fost "prea frumos ca să fi putut să dureze". Vina pare în principal a revistelor, care au lepădat "excelenta story", din impresia că "starea vremii" i-ar fi nefavorabilă, în beneficiul
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
nerelaxat academică îi vor fi fost necesari lui R.T. pentru această mostră de paragraf confuz, în care fiecare judecată de valoare se contrazice în cadrul aceleiași fraze și din care nu înțelegi, pînă la urmă, absolut nimic. Cronicarul îi recomandă cu căldură lui R.T. cartea Martei Petreu Jocurile manierismului logic, ca să-și corecteze jocurile manierismului ilogic. N-ar fi corect să nu spunem că România literară iese bine din această Revistă a revistelor echinoxistă (mulțumim autorului). Iași În luna noiembrie, ziua de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
om obișnuit, ci că visa la performanța de a se lăsa călcat pe picior în calitate de Ceaușescu, ca la un bonus de popularitate. O notă bună pentru memorialistă e că nu-și ia rudele la refec, ci le tratează cu o căldură, cum să-i spun, normală. Dar cum se face că ea "oaia neagră" îl aclamă principial acum pe Ceaușescu ? Chiar dacă Mihaela Ceaușescu respinge ideea că familia din care face parte ar fi funcționat după principii de clan pe vremea cînd
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
profesori care, cu riscuri azi de neînțeles, își făceau cu cinste datoria. îmi aduc aminte de directorul școlii germane care în prima zi de școală în 1948 ne-a adunat în sala de ședințe și ne-a vorbit cu multă căldură despre Regele Mihai izgonit câteva zile mai înainte din țară; puțină vreme mai târziu nu mai era director; sau de profesorul de fizică Florescu de la Liceul Caragiale care în calitate de diriginte organiza discuții culturale în adevăratul sens al cuvântului - am aflat
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
lăsat. Am așteptat. Femeia se va abate. (Ele se abat, eu merg în linie dreaptă.) Curînd m-a și părăsit; un exemplar zburător. Deja-i cu altcineva. Cu un peisagist. L-a abordat. Cu aceeași alintare de gospodină. Cu aceeași căldură a șoldului. Din celălalt colț, de pe taburete, cineva a întrebat: -... Dar bătrînul, bețivul acesta, cine-i? - îl cunoaște Vasiliok. - A-a!... Poate că era vorba despre mine. Sînt deja cam bătrîn pentru ei, am trecut de cincizeci de ani, am
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
glas tunător și maniere de plutonier ce l-a surprins pe răcan dormind în post. Sună jenant s-o contrapun pe Marie-Rose Mociornița acestor categorii - dar asta e lumea în care trăim. Cu atât mai mult, feminitatea ei plină de căldură, pe jumătate vulnerabilă, pe jumătate trăgându-te de mâneca lucidității, nu te lasă indiferent. Am notat în fiecare din emisiunile ei imensa cantitate de lucruri, când grave, când patetice și când de-a dreptul tragice despre care vorbește cu un
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
eveniment, și cu ochii plini de lacrimi, abia a reușit să bălmăjească niște vorbe la microfon înainte de a izbucni în plâns. Ce moment superb! Sunt convins că numai un simultan "Surprize-surprize-Iartă-mă-Din-dragoste" ar fi avut un efect similar. Însă, Doamne-ferește! Pe căldurile astea, o trăire politico-socială neadaptată la starea vremii poate fi fatală!... În acest sens, domnul Gigi Becali, președintele PNG, ar trebui să fie mai puțin sentimental în cuvântările sale. Nu-și dă seama că riscă să nu i se mai
File de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12635_a_13960]
-
leului". Este vorba de interviurile pe marginea cărții O lume dispărută cu patru autori deloc străini de Facultatea de Litere: Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir. Cronicarul, care a citit această carte-beton, o recomandă și el cu căldură. Lumea dispărută este cea a anilor comunismului, despre care cei patru dau seama cu luciditate, calm și aciditate. Interviurile depășesc marginile cărții și ajung în lumea de astăzi. Iată ce spune Angelo Mitchievici: "E surprinzătoare pentru mine o emisiune gen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
mult mai în vârstă decât mine, era originar din Basarabia și avea rude la București, unde lucrase înainte de război. C.B.: Ce impresie v-au lăsat locurile, oamenii? A.S.: România m-a impresionat profund. Era deja toamnă, dar încă se păstra căldura sudului, pe străzi clocotea viața: cafenelele erau împodobite cu ghirlande de ardei roșii, plăcintele și mititeii prezenți la fiecare colț de stradă îmi dădeau un sentiment de abundență; chiar și cerșetoarele îmi păreau pitorești, bătrâne maiestuoase îmbrăcate în negru; arhitectura
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
or mai fi - erau plecați în concediu uitând să zăvorască ușile prin care droaia moderatorilor de sezon și de ocazie au năvălit în cruciadă spre litoral, bazându-se pe "mâna lui Dumnezeu" simțită pe creștet și pe buimăceala telespectatorilor din cauza căldurii... Adică pe litoral unde vor realiza emisiuni-surori cu "Folclorul contraatacă" și "Ce-am avut și ce-am pierdut (Antena 1), "Monica" (Prima Tv), "Doru de seară" (Național Tv), "De 3x femeie" (Acasă Tv) etc. Între altele fie spus, este bine
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
se îmbracă - și care ascund, totuși, tristeți sau bucurii diferite. Și jocul actorilor, impregnat de agresivitatea, și ea tipică generației lor, este curățat de clișeele absolvenților. Ceva autentic s-a formulat în barul de la Green. Direct, abrupt, fără pretenții. Pe căldura asta, am făcut un duș rece. Gianina Cărbunariu m-a făcut să înțeleg că sînt și tineri pe care îi doare, cărora le pasă de ce se întîmplă cu ei și în jurul lor. Stop the tempo este un mesaj convingător. Am
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
hiperbatul, parecheza, tmeza și zengma. într-un mod semasiologic. Un text care are deja aproape 500 de pagini și nu știu ce este. Un anunț: ofer servicii de administrator vilă, spăl, calc, gătesc, fac curat, la nevoie latru prin curte. Rog seriozitate." Căldură mare În șapoul rubricii Convorbiri incomode din LUCEAFĂRUL nr. 25 din 30 iunie se poate citi: "în pragul celor 95 de ani pe care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri cît poate". Știa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
de rînd? Dacă se enervează, trec și pe contrasens. Sînt tari, sînt cool, sînt super. Sînt mai presus de lege, de noi toți. Și polițiștii, delicați, întorc capetele ca să nu vadă așa grozăvenii. Să nu li se facă rău pe căldura asta. Altfel, dacă trece vreun șef, vreun barosan, devin hipernergici și activi. Probabil capătă din dotare băutura magică Red Bull. Se reped la șoferi de-a dreptul fioroși, dau din mîini, se încruntă, țipă dacă nu pricepi de ce te tutuiesc
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
făcut școala la pension. Am, însă, o fotografie, din salon, cu cîțiva invitați la un ceai de fructe. Uitați-vă. Tava cu prăjiturele făcute în casă, sfeșnicele" O privesc și visez. Acolo, în ea, este toată fericirea mea." Ne despărțim. Căldură mare. Zăpușeală. Calea Victoriei parcă ia foc. O iau pe strada cu Biserica Albă. Mai fac cîțiva pași și rămîn cu ochii într-o vitrină. Tăvi de argint, sfeșnice, mătăsuri, voaluri, brocarturi, prăjiturele" Ridic privirea și citesc: "Fotografii după chipul și
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
brocarturi, prăjiturele" Ridic privirea și citesc: "Fotografii după chipul și asemănarea ta. La belle epoque." În ce timp mă aflu? Rătăcesc prin fotografia bătrînei doamne? Ce oază este asta în mijlocul unui oraș ce-și pierde parcă identitatea, parfumul, obiceiurile, culorile? Căldură mare. Sînt zăpăcită. Ca și Gavrilescu, îmi șterg fața cu o batistă. Veche. Brodată de mînă. Mă trezesc, ca și el, în fața intrării. Cineva îmi zîmbește mai mult decît politicos și, văzîndu-mă că șovăi, mă invită înăuntru. MAÎTRE PHOTOGRAPHE! În
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
sosii de vanilia s-au scorojit scuturându-se masiv. Toamna i-a surprins în dramatică goliciune, lăsând prin răriș să se vadă peticele din asfalt. în primăvara asta, spectacolul s-a reluat pe porțiunile rămase, dar cu aceeași degajare de căldură toxică pe sub coroanele al căror verde fraged a cedat rapid. Să sperăm că la anul elanul ajustărilor și tirul pichamărelor se vor muta de la noi pe pustii. Cu devastări în culoare, cu pauze deșertice din loc în loc, peisajul intră în
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
mai aproape de cer. Am văzut, uneori, Munții Făgărașului, cu zăpadă încă pe creste, semeți, verticali, mîndri. E ceva să-ți începi ziua cu o astfel de priveliște! Derizoriul se estompează, se topește pur și simplu, ca gheața cînd dă de căldură. Și atunci, lucrurile în jur se așează altfel, mai just, normalitatea se transformă într-o condiție în care ar trebui să mă mișc mereu. Contează foarte mult să vezi ce trebuie! Cred că am văzut ce trebuia la ediția asta
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
-vă pentru fratele Nicolae! Aș fi vrut să-l cunosc pe Nicu Steinhardt. În chilia lui de la Rohia am poposit într-o vară frumoasă și liniștită. M-am uitat de jur împrejur, în camera mică, austeră și, totuși, de o căldură aparte. Simțeam ceva foarte uman, primitor, o căldură care îmi invada tot corpul, într-un loc rece, în principiu, un loc în care solemnitatea retragerii s-ar fi cuvenit să-și impună glacialitatea. Mi s-a părut asta la fel de ciudat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
-l cunosc pe Nicu Steinhardt. În chilia lui de la Rohia am poposit într-o vară frumoasă și liniștită. M-am uitat de jur împrejur, în camera mică, austeră și, totuși, de o căldură aparte. Simțeam ceva foarte uman, primitor, o căldură care îmi invada tot corpul, într-un loc rece, în principiu, un loc în care solemnitatea retragerii s-ar fi cuvenit să-și impună glacialitatea. Mi s-a părut asta la fel de ciudat ca atunci, la Florența, cînd priveam tulburată culorile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
zob pe minunatele străzi din atît de occidentalul sector 4. Casa mea a suferit zguduieli strașnice din pricina camioanelor de mare tonaj și a condusului cu 80 la oră pe o străduță ce abia îi suportă pe bieții șoferi-riverani. A venit căldura, m-apuc de reparații, ce treabă am? Decît la mare, mai bine pe schele! Decît cu bani în buzunar, mai bine fără! Cui îi pasă? Scrie mare: "Avem specialități". Și, dedesubt, chipul zîmbitor, senin și mulțumit al primarului Vasile Mihalache
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
șase seara, nu se mai mișca din casă, așteptînd să sune ea sau să fie sunată" (pp. 161-162). Mariana Codruț este expertă în descrierea simptomelor "bolii" singurătății. Transcrierea detaliilor are acuratețea unei fișe clinice, chiar dacă, printre rînduri, răzbate o evidentă căldură umană. Practic, autoarea se pune în pielea personajelor ei, trăiește împreună cu acestea întregul calvar al existenței lor anodine: "De cînd e singură mîncatul i se pare o corvoadă. Trupul ei cel mai adesea respinge hrana. Trupul ei e mai inteligent
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
a infiltrat în măruntaiele casei și am descoperit că nu aveam subfundație, hidroizolație ș.a.m.d., că nu sînt tiranți, după toate șantierele anuale, am mai trecut prin unul de curînd. Să aibă asta legătură cu insomniile mele? }evile de căldură nu au fost bine calculate inițial ca grosime, caloriferele ca randament, traseele nu au fost bine gîndite. Cu puțin înainte să se răcească afară și pe datorie față de inginerul genial și cumsecade, am schimbat totul. Viața a mai rămas să
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Era în ziua de 27 aprilie. Ne-a deschis una din fiicele pictorului; mama lor, încă suferindă, continua să nu se arate. Am fost introduși în camera unde se afla Țuculescu și lăsați singuri cu el. Ne-a primit cu căldură, bucuros să ne vadă. Ședea pe pat, foarte slăbit, cu fața suptă, cu obrajii emaciați, cu ochii febrili, arzători. Căpătase un chip de o rară frumusețe, uimitor de spiritualizat. Avea o expresie de sfânt. Vocea nu i se stinsese, mai
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
nopți. Dialogurile dintre cei doi sunt dublate de vocea regizoarei care redă monologurile interioare ale protagoniștilor; dar ceea se spune este penibil prin pompozitate pseudo-intelectuală - citez: "oceanul, în pofida înșelătoarei lui imagini masculine, se tăvăli în întuneric ca o cățea în călduri", "fragilitatea femeilor inspiră dezgust sau brutalitate; ele depind de una sau de cealaltă", ori "corpul femeii cere mutilarea și totuși nici o parte din el nu e excesivă". La care se adaugă replici seci de tipul: "Ea: Încă nu știi nimic
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
Constantin Țoiu În amintirea Dorei Scarlat A fost odată ca niciodată o gărgăriță care trăia singură la marginea unei păduri. Rița - căci astfel o chema - locuia sub o foaie de pelin ce o apăra de ploi și de căldura soarelui. Bărbatul ei, pe nume Vântuleț, un strănepot al lui Moș-Crivăț, o părăsise luându-și lumea în cap. Un pierdevară. Se agățase de coada unei capre și ajunsese tocmai în Grecia" Într-o prea frumoasă zi de mai senină, prin
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]