450 matches
-
în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este părinte sufletesc al unui artist unic
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
născut. Într-o dimineață, m-a trezit lumina ce se strecura printre ramurile alunului bătrân, mângâindu-mă cu multă căldură și iubire. M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea „căluș” unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, alunii bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
printre ramurile alunului bătrân, mângâindu-mă cu multă căldură și iubire. M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea „căluș” unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, alunii bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam cu atenție. Bunicul stătea la taifas cu vecinii lui, aluni la fel de
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în noaptea aceea am auzi că, denumirea dansului magic „Călușul,” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în noaptea aceea am auzi că, denumirea dansului magic „Călușul,” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei mele fericite, în foșnet de
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa de alun și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-a trecut repede... Bunicul meu era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat ca a venit Toamna, că vor rămâne fără frunze, că e vremea odihnei... - Tu să nu te sperii, la Primăvară ne vor crește iarăși straie, m-a liniștit bunicul. A
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
de ce, că nu făcea rău nimănui?! Mamaie zicea că era ca și un șarpe al casei. Mai speria șoarecii, șobolanii... În plus, toți de la noi credeau că fiecare sat, cu nebunul lui... Altfel nici că se putea! Îl jucau în căluș, cu pelin la brâu, de Rusalii, ca să scape de rău. Adică să-l mai sperie pe Satana că prea era uneori doar dracul gol! - Lasă-l pe ăla! Cum arăta ăsta de zicea că ar fi fost taică-tău... - Ăsta
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > HĂLĂIȘA!-PARTEA ÎNTÂI Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului HĂLĂIȘA! Era prin 1941, la începutul lunii iunie. Începuse săptămâna Rusaliilor...În acele zile se vorbea numai de Căluș. După amiază când ieșeau femeile pe șanț, în timp ce torceau sau coseau, numai de călușari vorbeau. Mai ales, era o vecină tinerică, ușarnică și plimbăreață, care, făcea ce făcea și aducea vorba: -Ați văzut, fă, călușul? Aseară a trecut pe linia
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
zile se vorbea numai de Căluș. După amiază când ieșeau femeile pe șanț, în timp ce torceau sau coseau, numai de călușari vorbeau. Mai ales, era o vecină tinerică, ușarnică și plimbăreață, care, făcea ce făcea și aducea vorba: -Ați văzut, fă, călușul? Aseară a trecut pe linia Bălăcenilor. Celelalte femei își dădeau coate, râzând pe înfundate. A întrebat-o una: -Ai, ghea, da’ tu numa’ grija călușului ai? Tinerica a lăsat capul în jos, spăsită: -E, întrebai și eu așa, de! -Poate
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
vecină tinerică, ușarnică și plimbăreață, care, făcea ce făcea și aducea vorba: -Ați văzut, fă, călușul? Aseară a trecut pe linia Bălăcenilor. Celelalte femei își dădeau coate, râzând pe înfundate. A întrebat-o una: -Ai, ghea, da’ tu numa’ grija călușului ai? Tinerica a lăsat capul în jos, spăsită: -E, întrebai și eu așa, de! -Poate ți s-a făcut de aia a mutului, a sărit altă femeie. -Păi sigur! Parcă vouă nu vi s-a făcut! mormăia tinerica. Iar a
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
tușă Lino, ce-i „aia” a mutului? Toate au pufnit în râs, uitându-se una la alta. O femeie mai bătrână le-a certat, mormăind: -Nerușinatelor! Nu vă mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după căluș, dacă ți s-a făcut de dus! N-am priceput nimic. Discuțiile astea au stârnit în mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după căluș, dacă ți s-a făcut de dus! N-am priceput nimic. Discuțiile astea au stârnit în mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua zi, pentru că am auzit pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua zi, pentru că am auzit pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se de casa noastră ceata de călușari, cu alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate cu un ștergar
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate cu un ștergar galben de borangic. Tot lângă vătaf era și mutul călușului, îmbrăcat în haine femeiști, adică într-o bluză roșie și o fustă neagră, trasă peste pantaloni negri. Avea pe față o mască din catifea neagră, cu găuri în dreptul ochilor și al gurii, iar în dreptul nasului avea cusut un ardei roșu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
Trupuriloe lor-torțe aprinse în răsuciri amețitoare, fețele lor-flăcări orbitoare în mișcări magice. Acest iureș de foc îi electrizase și pe lăutari care cântau tot mai iute , într-un ritm amețitor, amplificat de energia călușarilor. În acest timp, ce făcea mutul călușului? Sigur că juca și el, tot atât de serios cum jucau și călușarii. Dar seriozitatea lui devenea caraghioasă când îi juca nasul de ardei pe față și i se scutura sub fustă ciudatul instrument. Și, spre hazul femeilor, mai întindea piciorul, scoțând
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
fapt, Lumea este resanctificată în întregime datorită Templului. Oricare ar fi gradul său de impuritate, Lumea este continuu purificată de sfințenia sanctuarelor” (p. 48). Accesul la sacralitate se realizează în folclorul poporului român prin obiceiurile cu măști (Brezaia, Capra, Ursul, Călușul etc.), în nudismul magic, în descântec (sub forma invocării forțelor taumaturgice, apotropaice, profilactice). Într-un fel sau altul toate aceste ritualuri presupun inițiere, ritualuri pentru pregătirea unui spațiu sacru, o zonă de acces „dincolo” sau făcând loc acelui „dincolo” aici
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
unor planuri opuse, antagonia fiind mai degrabă asemănătoare modului de percepere din cadrul gnozelor dualiste, unde binele și răul se află într-un echilibru mobil nu doar în lumea aceasta, ci în plan ontologic. Regăsim acest lucru, de exemplu, în cazul Călușului, unde de sacru țin și călușarii, și Mutul, ale cărui gesturi și vestimentație amintesc de lumea inferioară. 3. „comunicarea cu Cerul este exprimată printr-un anumit număr de imagini care privesc toate acel Axis mundi: stâlp (cf. universalis columna), scară
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
efectiv problema? Atunci când, de exemplu, tot auzind pe „sacru” în loc de „sfânt”, există posibilitatea ca omul simplu să fie puțin încurcat: și asta ține de sacru, și asta, și asta... Și altarul jertfei hristice, și invocările șamanului, și gesturile mutului din căluș!? Sigur, nu mă feresc să folosesc cuvântul sacru atât timp cât nu îmi scapă din vedere diferența specifică, marginile cuvântului. Relativizarea este o modă tot mai puternică azi și foarte periculoasă întotdeauna, mai ales când e vorba de cele sfinte... Referință Bibliografică
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
cu amintiri brodată Prin Teleorman cu cioturi de poveste...,,a fost odată’’ Când bunica, o masă, de Rusalii,ducea pe capul ei, Iar noi, pe uliți presăram frunze de nuc și tei. În această zi frumoasă a moșilor de vară, Călușul răsuna prin sate cu lăutari în seară, Iar câte un vătaf purta în joc un băț împodobit , Cu busuioc, pelin, ciucuri, maramă cu fir de borangic. De Rusalii era festin,... o amplă sărbătoare, Cu vase de lut pictate, străchini și
DE RUSALII de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375255_a_376584]
-
Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
și Vlad, iar locul lui Bogdan este ocupat de nepoțica Teodora Mihuț. Taraful promovează muzica tradițională din zona folclorică Codru și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului, Adrian Pașca. Taraful Ceatăra are câteva premii importante câștigate la diferite festivaluri, atât în țară cat și în străinătate, cum ar fi
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
de pictură românească" la Somerset House, Expoziția de carte la Victoria Library în Westminster; "Zilele României" la Coventry (manifestare culturală amplă cuprinzând expoziție de carte și fotografii), "Săptămâna Filmului românesc'" la Londra, Turneul Ansamblului folcloric "Rapsodia Română" și al Ansamblului "Călușul". Unele dintre aceste spectacole s-au ținut în cunoscuta Sală de concerte " Royal Albert Hall". Personal, am contribuit la desfășurarea unor schimburi de delegații pe linie parlamentară și culturală prin contacte de lucru la Parlament, Consiliul Britanic (organism guvernamental pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mod pe care mulți antropologi Îl compară cu terapiile de grup moderne. În această ultimă situație, grupul Îndeplinește două funcții. Astfel, el poate să se implice În vindecare atunci când riturile magice presupun dansuri și acte magice colective: complexul ritual al călușului oferă un asemenea exemplu. În alte cazuri, grupul contribuie nu atât la vindecare, cât la adaptarea bolnavului cu noua situație, eventual la integrarea sa În comunitatea altor bolnavi: „În aceste cazuri, accentul se pune pe Învățarea și acomodarea cu suferința
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vei da alta În locul celei pe care ai luat-o de la el. Uneori, el se gândește la ea. Și de aceea este bolnav acum” (J.A. Grim, 2003, p. 95). Pentru vindecarea prin transă, putem invoca exemplul românesc al ceremonialului Călușului. Această datină complexă implică rituri de fertilitate, rituri de purificare și propițiere, rituri de alungare a puterilor malefice și rituri de vindecare magică. Exemplul de mai jos, preluat din studiul de referință al lui Gail Kligman, sintetizează datele din arhivele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]