686 matches
-
pe acei oameni corupți: ei au fugit și v-au lăsat liberi să moralizați Țara românească. Te vei întîlni acolo cu d, Petre Grădișteanu, reprezentantul țăranilor din Tecuci; cu d. Stolojan, care a tratat în Cameră pe d. Skileru de cămătar care despoaie și ruinează pe țărani; cu Skileru, care a aruncat în fața lui Stolojan milioanele câștigate în timpul ministeriului său; cu Mihălescu - warșawsky și alți atâția, și cu toți împreună veți lucra la regenerarea morală a Țării românești; veți stârpi corupțiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drept fond, a crede că d. C. A. Rosetti e român pentru că se numește "Romînul" și a-l crede patriot pentru că d-sa singur se proclamă patriot. Astfel trădătorul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sănătos, principiul genetic, fundamentum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește orice soi de speculă: fie specula de idei a politicianului, a gazetarului venal, fie specula de bani a cămătarului și a negustorului uzurar, fie specula de tine însuți, a lingărie și a cocoteriei. Munca, iubit popor românesc, iată sufletul și creatoarea tuturor lucrurilor mari. ["MUNCA, IUBIT POPOR ROMÎNESC... "] 2263 Munca, iubit popor românesc. Iar ție îți zic: Munca, iubit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a face bine nu este altă deosebire, decît În pacea sau neliniștea conștiinței; truda este aceeași.” (H. de Balzac) Totuși, efortul este În raport cu nivelul „binelui” sau al „răului” realizat (nu este, de exemplu, același „binele” de moment din fapta cămătarului, cu binele din fapta celui care salvează pe cineva de la Înec). „Un om care se gîndește să se răzbune, Își ține deschisă propria rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar Închide.” (Fr. Bacon) Altfel spus, păstrînd gîndul de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acum am să frământ dantele potcovite cu mătase de carne/ vine pe urmele noastre Întunericul Libertății/adică rămășițele degetelor Oferta”. Proza publicată de M. - Eu, meseria de călău și melancolica regină (1997), Felipe și Margherita (2000), Casa Verdi (2001), Măcelul cămătarilor (2002) -, precar sangvinizată epic, poate fi descrisă ca un flux discursiv, fărâmițat, influențat de neaderența logică în regim suprarealist, cultivând bizareria și neevitând prolixitatea, chiar pe spații mici. SCRIERI: Starea de grație, București, 1971; Călătorie în natură, București, 1973; Pământ
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
1978; Floarea care merge, București, 1983; Îngerul coborât în stradă, București, 1997; Eu, meseria de călău și melancolica regină, București, 1997; Triumful dantelei, București, 1997; A doua Islandă, București, 1999; Felipe și Margherita, București, 2000; Casa Verdi, București, 2001; Măcelul cămătarilor, București, 2002. Repere bibliografice: Corneliu Popel, „Starea de grație”, CRC, 1971, 50; Mircea Iorgulescu, „Călătorie în natură”, LCF, 1973, 22; Barbu, O ist., 405-406; Raicu, Practica scrisului, 375-377; Horia Bădescu, „O piatră albă pe o piatră neagră”, ST, 1980, 8
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
1859, efectuat sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, orașul Iași avea o populație de 65.745 de locuitori din care 30.460 erau evrei, reprezentând un franțuzită și majoritar absenteistă, petrecându-și vremea la Paris, înglodată în datorii față de cămătarii evrei, care le percepeau o dobândă de 200%, motiv probabil pentru care condițiile de viață i s-au părut foarte scumpe, superioare chiar celor întâlnite la Londra. În capitala moldavă a fost primit cu onorurile cuvenite - grație „uniformei engleze“ care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în latura morală. Scriitorul e captivat de existențele aventuroase, în care se strecoară și puțin mister: Teodoros, care ar fi ajuns, dintr-o stare sărmană, negus al Abisiniei, sau căpitanul Laurent, cu peripețiile lui picarești. Zugrăvit cu un realism minuțios, cămătarul Băltărețu pare luat dintr-un roman balzacian. Alteori, în portretistică intervine tușa satirică, fiind luați în vizor politicianul corupt și demagog sau vreo prețioasă ridicolă, dintre cele ce vor popula și schițele lui I. L. Caragiale. Amintirile despre Nicolae Filimon, Nicolae
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând „tipuri și impresii”, ca în volumul Trotuarul Bucureștiului (1896), unde anomaliile „sistemei” politice, administrative, felurite obiceiuri și năravuri, specimene variate (cămătarul, lingușitorul, ipohondrul ș.a.m.d.) sunt surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o adevărată schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala, plictisul existenței dintr-
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
1913), dincolo de maniera declamatorie, ura este simțământul ce se descătușează, precum și o neînduplecată dorință de răzbunare. Mai izbutită la R.-R. se dovedește satira, scriitorul fiind un observator malițios și inteligent. În Satira jocului („Flacăra”, 1913), el realizează câteva tipuri - cămătarul, senatorul pehlivan, „un poețel simbolic”, „o văduvă trezită”, un gazetar vândut, un cartofor ș.a.m.d. -, care îi prilejuiesc ironii crude pe seama acestei „lumi nalte”, cu „spoiala ei de moravuri”. Broșura polemică Două măsuri (1898) conține o luare de poziție
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
Timpul este un dar pe care Dumnezeu Îl oferă, astfel Încât oamenii să se poată pregăti pentru salvarea viitoare. Uzurpând timpul, comercianții, bancherii, moșierii și antreprenorii uzurpau autoritatea lui Dumnezeu. Rezumând poziția oficială a Vaticanului, Thomas Chobham argumenta că pretinzând interes, „cămătarul nu vinde nimic care Îi aparține celui care se Împrumută. El vinde numai timp care Îi aparține lui Dumnezeu. Prin urmare, el nu are dreptul să obțină un profit vânzând proprietatea altuia”28. Dacă totuși timpul poate fi redus la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un adieu, Paris, 1990. Traduceri: George Gordon Byron, Culegere de poeme, introd. Vera Călin, București, 1949, Opere, I, îngr. Dan Grigorescu și Lia-Maria Pop, introd. Dan Grigorescu, București, 1985 (în colaborare cu Aurel Covaci și Virgil Teodorescu); Honoré de Balzac, Cămătarul (Gobseck), pref. Marcel Cachin, București, 1950; Mark Twain, Pagini alese, pref. trad., București, 1951, Opere, I-IV, pref. Mihnea Gheorghiu, București, 1954-1958 (în colaborare cu Frida Papadache, Petru Comarnescu, Eugen B. Marian), Aventurile lui Huckleberry Finn, București, 1957, Vorbesc din
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
foeneratores, mangones et omnia quae numerare non possumus contraria sunt doctrinae Christi, contraria sunt Uerbo Dei. Uerbum autem Dei Christus est; quidquid contrarium est Uerbo Dei, in Anticcristo est. Toți ai Bisericii care sunt sperjuri, înșelători, răufăcători, ghicitori, adulteri, bețivi, cămătari, neguțători și alții, nu putem să‑i enumerăm pe toți, sunt împotriva învățăturii lui Cristos, împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Însă Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos: tot ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu este al Anticristului. Isus este viață și învățătură
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de text și indice de cuvinte de Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române, București, 1993, pp. 248-260. 514. între păcătoșii descoperiți de Dante în Infern se află: păcătoșii din dragoste, lacomii, zgârciții, risipitorii, mânioșii, semeții, invidioșii, ereticii, tâlharii, lingușitorii, trădătorii, violenții, sinucigașii, cămătarii, hoții, ipocriții. O „listă” în bună măsură occidentală. 515. Despre acest text au scris, după Hasdeu, Mircea Eliade (Images et symboles, Paris, 1970; De la Zalmoxis la Genghis Han, București, 1980), Emil Turdeanu (Apocriphes slaves et roumains de l’Ancien Testament
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui S. Miniaturi lirice în care se fixează spaima de trecerea timpului și de iminența morții, ele compun un jurnal de muribund și consemnează lupta cu așteptarea morții: „De câteva zile defilez prin propriu-mi trup,/ cu tot alaiul: pompieri, cămătari, perfuzii și rock-mani - / pereții sunt fie scorojiți, fie afumați/ iar tribuna a înmugurit./ Îmi oglindesc sângele în cana cu ceai amar/ așteptând căruța cu un câine/ pe coviltir...” (Drapel la indigo). Imaginea trupului (dinăuntru, cel cu organe bolnave, ori trupul
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai interesantă este proza acestui poligraf. Hoții și hagiul (1853), unul din primele romane românești duse până la capăt și tipărite, scriere „cu aspecte picarești” (G. Călinescu), imaginează un conflict în lumea pestriță a periferiei bucureștene. Ca și în romanele Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina (1863), Un funcționar sinucis. Fratele și sora (1873), se supralicitează foiletonistic intriga amoroasă, elementele senzaționale, arsenalul sentimentalist și didacticist. Se remarcă totuși, ca la mai toți romancierii mijlocului de veac XIX, buna intuiție și adecvarea câtorva scene
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București, 1870
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
din literatura română”), Cartea de aur de Al. Macedonski („singura operă de reală valoare literară apărută în vremile din urmă”, o lucrare „titanică prin realismul ei”, purtând „haina somptuoasă a limbii române moderne”). În paginile revistei apar Al. Macedonski (nuvela Cămătarul), I.Al. Brătescu-Voinești (schița Întâmplare), Cincinat Pavelescu (versuri). După ce dăduse, sub pseudonim, cronici în „Revista modernă”, Mihail Sadoveanu este prezent și în P.a., unde în primele șase numere îi apar, în serial, capitole din romanul Frații Potcoavă, semnate M. S.
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
sinea lui zicând: Dacă Acesta ar fi profet, ar ști cine și ce hram poartă (exact: ce fel este) femeia care se atinge/prinde (haptetai) de El: că este o păcătoasă”. Urmează răspunsul Domnului, sub forma unei scurte parabole. Un cămătar avea doi datornici, unul cu cinci sute de dinari, altul cu doar cincizeci, care nu-i puteau plăti Înapoi. El le iartă amândurora datoriile. Cine-l va iubi mai mult? Cel mai Îndatorat, firește. La fel stau lucrurile și cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
A fost președintele sindicatului ziariștilor. Anton și Constantin C. Bacalbașa sunt frații săi. B. a debutat ca dramaturg cu piesa De focu birului (1895), jucată sub titlul Mort fără lumânare. Cârciumarul Gheorghe îl ucide, cu complicitatea Joiței, soția sa, pe cămătarul chir Dumitru. Remușcările sunt puternice și Gheorghe va recunoaște crima. Atmosfera și situațiile dramatice sunt asemănătoare cu acelea din Năpasta, drama lui I. L. Caragiale. Piesa a avut o frumoasă carieră scenică. Drama De la oaste (1904), jucată mai întâi la Iași
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
populare oltenești (1967), prin numărul mare de balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul, Râmnicu Vâlcea, 1938; Cântece populare oltenești, pref. N. Iorga, în Folclor din Oltenia și Muntenia, II, îngr. Gh. Alexe și Vasile D. Nicolescu, București, 1967. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 390-392; Nicolae Bellu
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
zadarnice și astfel holdele județului și poate chiar și ale țărei deveneau prada lor"722. Înființarea băncii creditului agricol era considerată ca fiind foarte necesară deoarece "bine facerile acestei instituțiuni sunt imense, prin ea, locuitorul dobrogean a scăpat de ghearele cămătarilor care în această parte îl explotau într-un mod mai mult de cât necinstit"723. Raportul făcea referire și la proiectele de sprijinire și la "înavuțirea săteanului nostru" prin "realisarea dorinței, dea se distribui de guvern semințe de toamnă și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bilanț catastrofal: 17 înjunghiați, 39 de grav răniți, 4 prăvălii incendiate, 7 fântâni particulare infestate cu șoricioacă și mai mult de jumătate din locuitori cotonogiți fără milă în bătaie. Cele mai grele pierderi au fost înregistrate în rândul negustorilor, al cămătarilor și al funcționarilor, așa încât imediat datina fu categoric interzisă de primărie, ca nefiind conformă cu constituția și de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
bilanț catastrofal: 17 înjunghiați, 39 de grav răniți, 4 prăvălii incendiate, 7 fântâni particulare infestate cu șoricioacă și mai mult de jumătate din locuitori cotonogiți fără milă în bătaie. Cele mai grele pierderi au fost înregistrate în rândul negustorilor, al cămătarilor și al funcționarilor, așa încât imediat datina fu categoric interzisă de primărie, ca nefiind conformă cu constituția și de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]