2,657 matches
-
mai da! După bumbăceala care-i transformă în două cârpe muiate în sânge, Mărțișor îi apucă de lațele năclăite și le zise: - Hai, spuneți codul și mergeți la Soare-Împărat! Ziceți-i voi cum m-ați omorât! Și îi izbi cu căpățânele de butoanele ușii. După ce deschiseră ușa, cei doi se târâră pe coate și genunchi până în sala tronului. Mărțișor le mulțumi prietenilor, care-i spuseră: - Rămâi sănătos, Mărțișor! Când ai nevoie, să ne mai chemi! Și dispărură. Când văzu împăratul în
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
de altădată”, dacă...Iar Pleșcan, foarte curios, făcea eforturi disperate să-i urmărească perorația, trăgând de pleoapele grele, care-i cădeau ca niște perdele de plumb peste ochii înroșiți și obosiți. Scârțoi renunțase la această muncă sisifică, pentru că-i căzuse căpățâna pe masă, ca un bolovan, peste care o Băbească își răsturnase conținutul rămas nebăut. Nu știu ce efect o fi avut magica licoare, că fericita ... Citește mai mult 16-Durere și ...BusuioacăLa masa din separeu, printre sticlele goale și cele pline, protocoliștii se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de altădată”, dacă...Iar Pleșcan, foarte curios, făcea eforturi disperate să-i urmărească perorația, trăgând de pleoapele grele, care-i cădeau ca niște perdele de plumb peste ochii înroșiți și obosiți. Scârțoi renunțase la această muncă sisifică, pentru că-i căzuse căpățâna pe masă, ca un bolovan, peste care o Băbească își răsturnase conținutul rămas nebăut. Nu știu ce efect o fi avut magica licoare, că fericita ... XXVIII. TRANDAGIRUL SIRENEI-9, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015. 14-Un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
nu mai puteam /de pe brațele crucii să mă desfac. Deodată, am auzit o șoaptă stinsă, neomenească: “Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” / Am tresărit și ridicând mâna /am alungat, blestemând, arătarea nătângă- /ca tâlharul din partea stângă /pe Răstignitul de pe Căpățână. Se-nvolburase bezna, ca-n seara aceea de Vineri grozavă, /și mi-era sete, sete fără sațiu, de răzbunare. / Îmi străjuiau Golgota doar amintiri amare /ce-mi întindeau, în suliți, bureții cu otravă. Și-ntr-un târziu, căzut sub cruce
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Tehnologiei în Paleolitic, din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște, reprezentați prin dr. Elena-Cristina Nițu, cercetător științific II, șefa șantierului, și dr. Ovidiu Cârstina, directorul muzeului, împreună cu 7 studenții și masteranzii de la Universitatea Valahia din Târgoviște (Marius Florică, Alina Căpățână, Florin Lupu, Sebastian Șerbănescu, Alexandru Mirică, Alberto Nițu, Marian Leu), un absolvent de la Universitatea de Vest din Timișoara (Remus Dincă) și un cercetător științific de la Complexul județean muzeal Neamț (Constantin Preoteasa), sub coordonarea prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, au făcut
Descoperire arheologică unică în cercetările din România by http://uzp.org.ro/descoperire-arheologica-unica-in-cercetarile-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/94123_a_95415]
-
zmeu sta cu a sa mamă Ce voia să îl însoare Repede, de bună seamă. Zmeii, cum le este felul, Hotărâseră anume: Își zidiseră castelul Departe de orice lume. Zmeoaicei, tare bătrână, Urâtă, și rea, și proastă, Îi intrase-n căpățână Să-i aducă o nevastă. Dar nu una oarecare, Fata cea mai mult râvnită Pe pământul ăsta mare De-mpărați și regi dorită. Și cum zvonurile zboară Iute-n zarea cea albastră Și pământul înconjoară, Ea află de fata noastră
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
la picioare Și culcuș făcut din paie, Ai să vezi - fără de milă - Cum ea singură-o să-ți ceară Târâindu-se umilă Să o iei de soțioară! Tace. Și apoi se-apleacă Și îi face vânt pe ușă: - Du-te, căpățână seacă, Ia-o-n jos, pe cărărușă Și să nu te-ntorci acasă, Că îți scot dinții din gură, Fără mândra cea frumoasă! De nu vrea, ia și o fură. Într-o zi, când ciocârlia Se înalță-n cânt spre
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare. El în lături se ferește, Buzduganul ia de coadă Și în cap zmeul izbește De-l scufundă în zăpadă. Scoate sabia și taie Căpățâna fioroasă. - Na, că tu ai vrut bătaie, Eu voiam fata frumoasă! Eii, dar când se uită-n spate, Vede prin omăt o lână; Măi să fie, nu se poate, Zmeoaica e, cea bătrână. Rochia-i din două pături, Ochii ca
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
sub soare, De nu mi-ai fi Tu, Dumnezeu? Captiv într-o lume străină, Dau timpul cu mult înapoi, Cu Domnul Isus, în grădină Mă rog, ne rugăm amândoi, Privind perspectiva rușinii, Cer pace, putere s-accept, Spre locul numit "Căpățânii", Cu Domnul de mână mă-ndrept, Sub bice și pietre-arucate, Sub cruce, cu greu fac un pas, Nici lacrimi nu am, sunt uscate, Dar Doamne de Tin-nu mă las! De-o fi ca să beau din paharul Durerii, aici pe pământ
EU AM NĂDEJDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1486646017.html [Corola-blog/BlogPost/383127_a_384456]
-
prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Laa ! Repetam speriați, pentru că pusese mâna pe „mămica” și se îndrepta spre noi : - Laaa ! Behăiam, ca mieii duși la tăiere. - Nuu! Urla furios. Asta nu-i „la”! Nu este nici „sol”și nici „mi”! Și...jap! jap! cu „mămica” în căpățânile noastre, care nu voiau să priceapă gama. Fiecare alintare a „mămichii” era însoțită de scrâșnete : Laa ! Laa ! După ce i-a lălăit pe toți, a spus suflând din greu : - Acum, hai să cântăm „trăiască regele”! Dar așa, cu voioșie! Să se
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444326536.html [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
-mi cărțile și tăblița. Eram năucit. Zdrobit de usturimea palmelor umflate, nu mai vedeam, nu mai auzeam. Îmi vâjâia în urechi zbârnâitul diapazonului : ă-ă-ăă ! A doua zi, Gogu a intrat în pielea de monitor și a început să-mi lucreze căpățâna cu urecheli, păruieli și pumni în cap: - Scoate cartea și învață, mârlane ! Niciodată nu-mi imaginam durerile bietului Gogu, când, în răutatea și neghiobia mea, îi aplicam procedura domnului Fusulan. Și Gogu se pricepea al naibii să fie monitor, nu
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444326536.html [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
film al realității, realitate construită perfid și cu corecturi ale unuia care a trăit într-un regim totalitar, Dan Voiculescu! Gâdele Gâdele ridică încet unealtă lui și cu un pas, se dădu înapoi. Toporul cu lama lata căzu năpraznic iar căpățâna sării că o minge cu ochi holbați, rotindu-se înfricoșător. Apoi, cu mișcări leneșe, acesta lua o bucată mare de împletitura și șterse lama uriașă, ca pe o bijuterie, încet și minuțios pentru viitoarea lovitură. Mihai Gâdea are o astfel
GÂDELE ( MIHAI GÂDEA ŞI ANTENA 3) de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1432038087.html [Corola-blog/BlogPost/341587_a_342916]
-
Deci ce ai de făcut!? - Am înțeles, da' dac-o luăm pă partea economică... - Bă, tâmpitule, da' cine ești tu de te doare-n cur dă economie! Lasă treaba asta pe seama celor care se pricep la așa ceva! Și bagă la căpățână! Cel mai bine se pricepe în țara asta Marele Tovarăș, numai el, bă, că-mi vine să te trec și pe tine la șeptel! Marș la treabă și altă dată să nu mai vii la mine să te lămuresc fără
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/Complotul_vitelor_mihai_batog_bujenita_1376300025.html [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
Brezoiul se învecinează cu satul Săliște al comunei Mălaia. Orășelul Brezoi se află ca într-o căldare traversat de râul Lotru și străjuit la răsărit de râul Olt și Muntele Cozia, la sud de Muntele Foarfeca și Naruțu din Masivul Căpățânii, iar la nord de Munții Lotrului cu stânca Țurțudan și stâncile Doabrei zise și Zimbrului. Pentru o imagine cât mai corectă a preluării și transmiterii colindelor de Sfintele Sărbători de Iarnă am stat de vorbă cu foști colindători care încă
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
iar gura este mică și asenzuală fiindcă nu o prea folosesc. Ei comunică ,,mental” domle' între ei și de aceea pavilioanele urechilor și buzele gurii s-au atrofiat, ne mai având ce face cu ele și devenind simple deschideri în căpățânile lor de dovleac.. Nici cu fripturile nu prea se îndeletnicesc iestratereștrii ăștia deci și cu dantura stau cam prost înghițind pastille cu vitamine și alte pilule. Până și designerii și-au dat cu părerea că două urechi clăpăuge pe un
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W. HAWKING de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Universul_anticreationist_al_lui_stephen_w_hawking_.html [Corola-blog/BlogPost/356278_a_357607]
-
clopoțelul. Gospodarul mă privea năuc, roșu de furie, dar calm. Tot așa ieși pe poartă cu aracul în mână: -Apăi, stai mă să-ți dau eu ouă încondeiete, ...tu-ți pârțu’ mă-tii de idiot! Atunci s-a revărsat peste căpățâna mea valul de înțelepciune care-l scăldase pe Mărin. Am rupt-o la fugă, scăpărând picioarele, cu clopoțelul și coșul fluturând. Îmi vâjâiau pe la urechi ploaia de bulgări azvârliți de înfuriatul gospodar. În acele clipe n-am priceput atitudinea lui
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
la dezbaterile subcomisiei pe marginea proiectelor legislative aflate în analiză la Comisia de agricultură din Camera Deputaților, așa cum s-a decis în ședința de ieri, 23.02.2016. Ne rezervăm eventualele comentarii după încheierea lucrărilor acestei subcomisii", a declarat Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR. Pe de altă parte, referitor la posibilitatea ca hipermarketurile să fie obligate să aibă pe rafturi 51% produse alimentare românesti, ministrul Agriculturii a precizat miercuri că supermarketurilor nu le pot fi impuse asemenea cerințe, fiind de părere că
Ministrul Agriculturii, pentru Republica.ro: M-au făcut „comunist” pe Facebook. Nu pot impune închiderea hipermarketurilor în weekend by https://republica.ro/ministrul-agriculturii-pentru-republica-ro-m-au-facut-zcomunist-pe-facebook-nu-pot-impune-inchiderea-hipermarketurilor [Corola-blog/BlogPost/338584_a_339913]
-
Andrada, nu cu medicinista. Te rog să o respecți atât timp cât este prietena mea. - Ete te, mă! De când ai devenit tu așa de afectat de cum ne adresăm noi gagicilor tale? - Nu-i gagica mea, ci prietena, să-ți intre bine în căpățâna ta seacă. Degeaba termini o facultate că tot nu-ți vine mintea la cap. - Gata mă! Ce-i atâta gargară pentru o fată. - Măi să fim bine înțeleși, de astăzi să nu vă mai aud că spuneți ceva jignitor la adresa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406019738.html [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
enibahar pisat mărunt • 2 grame de coriandru pisat mărunt • 2 grame de chimion turcesc pisat mărunt • 1 gram de anis stelat pisat mărunt • 8 grame de bicarbonat de sodiu • 1 linguriță de zeamă de lămâie • 1 lingură de untdelemn • 1 căpățână bună de usturoi aromat și nu din cel iute La cantități mai mari de cinci kilograme, se va adăuga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din mirodeniile pomenite. Se frământă carnea într-un vas
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_gustului_reteta_originala_elisabeta_iosif_1338143662.html [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorțit și se mai frământă o dată preț de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase dezmorțită. Se face un mujdei de usturoi cu apă călduță dintr-o căpățână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la tras o jumătate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adaugă sucul de mujdei și se mai frământă odată amestecul preț de un sfert de ceas. Se
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_gustului_reteta_originala_elisabeta_iosif_1338143662.html [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
și cel al înmormântării într-o altă grădină, lângă Golgota. Itinerariul urmat de Iisus îl poartă succesiv la casa lui Anna, a lui Caiafa, la pretoriul lui Pilat, palatul lui Antipa și în sfârșit, de la pretoriu la Golgota sau „locul Căpățânii”, dealul execuțiilor lângă care este mormântul. La romani existau trei tipuri de pedepse capitale și anume: decapitarea, arderea și crucificarea prin care a fost ucis și Mântuitorul Iisus Hristos. De obicei pedepsele capitale erau precedate de flagelare. Biciuirea însoțea crucificarea
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1461766336.html [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]
-
pentru diferite ritualuri. Cei care au vizitat Sarmisegetusa, probabil, îmi vor da dreptate. Vă invit, însă, pe cei care nu au făcut-o deja, să pășiți în Împărăția lui Zamolxe - Peștera Polovragi. Nu prea departe de Horezu, se află Masivul Căpățânii, despărțit de Masivul Parâng prin Cheile Oltețului. Pereții stâncoși, abrupți și încremeniți peste ani în forme care cer admirație, respect și supunere, încep imediat de lângă Mănăstirea Polovragi, un lăcaș de cult cu o vechime mai mare de 500 de ani
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1472919729.html [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
Mântuitorului, mânuitorii cuvântului scris s-au adunat la Muzeul Municipiului București să se bucure de încă o carte a poetei Victoria Milescu, 101 POEME, Editura Biodova, 2009, carte ce face parte din Colecția Ideal, inițiată și îngrijită de scriitorul Vasile Căpățână”. Astfel, într-o zi de dublă sărbătoare pentru scriitoarea Victoria Milescu, alături de domnia sa, ca dovadă a prețuirii de care se bucură, s-au aflat nume de mari condeieri precum: Vasile Căpățână, Radu Cârneci, Mircea Micu, Gheorghe Istrate, Florentin Popescu, Mihai
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]