431 matches
-
neîntreruptă, chipul mamei. Mâna, privirea, gura contribuie la stabilirea legăturilor, la recunoașterea, a celuilalt și a sa, la oralitatea care pregătește trecerea înăuntru și în afară, a faptului de a mânca și de a fi mâncat, a canibalismului și a căpcăunului. De unde și întrebarea: cine dintre gazdă și oaspete îl va mânca pe celălalt? E dorința de a fi găzduit dar și dorința de a primi și de a da: "Stăpânul casei care nu are grijă mai grabnică decât aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cânturile 9 până la 12) au numeroase elemente provenind din aceste povești, dar din care poetul a suprimat multe elemente fantastice proprii acestui gen de povestire și a înzestrat personajele cu însușiri umane: Eol, zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia. Dar ospitalitatea descrisă îi subliniază aici mai
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trimis în același timp să facă mărunte treburi materiale în cadrul școlii. Aceste derapări îl readuc la nivelul identificării primare în care se încleiază cu disperare. Klamm, fără chip, și mai bine Westwest, furnizează modelul unei identificări cu un model devorator (căpcăun, vampir și ierarhie devoratoare) model terifiant care nu poate decât să ascundă în fugă, absență și liniște identitatea fără reflexe. Și dacă asistenții sunt marionete și dau în deriziune o imagine fărâmițată a eu-lui, doar femeile oferă mirajul unei unități
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
catifelată", filtru de dragoste și de juisare, se schimbă în gură în "băutură de birjar", sau acea figură de fecioară care alăpta fără a-și privi copilul, totul arată imposibilitatea satisfacției primare. Revelator este aici, bineînțeles, castelul care e castelul Căpcăunului, al omului cu capul plecat iar ajutoarele și funcționarii de tot felul atestă pofta sa de carne: Există funcționari care iubesc fără să vrea mirosul unui astfel de vânat, în timpul examenelor de acceptare, ei adulmecă aerul, își strâmbă gura, își
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
152, I (nota trad.). 81 *S-au putut număra mai mult de două sute de variante, din Islanda până în Rusia, din Laponia până în nordul Africii, a două povești independente pe care Homer le-a combinat, cea a eroului orbit de un căpcăun care scapă de el cu ajutorul oilor sau de cele mai multe ori cu ajutorul unui inel fermecat, și cea a eroului care scapă de pedeapsă spunându-i că îl cheamă Eu însumi sau (mai rar) Nimeni. 82 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
are propria lege a lui Gresham, ca și cealaltă: cea proastă o alungă pe cea bună. Albume, pliante, reviste, afișe, firme și ecrane ne potopesc cu incitări vizuale, diferențele dintre opere și produse se estompează și toate pierd în intensitate. Căpcăunul optic triază preaplinul mediului cu agilitatea deloc curioasă care trădează transformarea în semne a imaginilor noastre. Survolăm tablouri și fotografii ca pe prima pagină a ziarului sau ca pe afișul din metrou; vizionăm un film ca pe un spot; și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai ales multă-multă moare. Ai moare?” “Am.” “Atuncea bea moare, d rege-te și nu te potrivi la confrați, care s în față miere și-n dos fiere. Dacă teai potrivi lor... Ehei, am fost și eu spaima sticloanțelor și căpcăunul poloboacelor, de mi o mers buhul ca de popă tuns. Am mâncat strașnic ș-am băut năprasnic. Ce te uiți ca o ciubotă căscată la mine? Mă vezi mic? -sta mi i feleșagul, dar află că p uricele mic pișcă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dame, 1431) ca rege al Franței, nici un suveran britanic nu mai pusese piciorul în capitala Franței. Cuplul britanic, însoțit de Napoleon III, vizitează Domul Invalizilor unde, de 15 ani, își dormea somnul de veci cel pe care englezii îl numiseră "căpcăunul" (the ogre). // New South Wales, Victoria și Newfoundland (Terra Nova) au guverne proprii responsabile. Se abrogă taxa pe timbru, ceea ce facilitează tipărirea ziarelor la un preț rezonabil și ipso facto circulația lor ca unică sursă de informație pentru publicul larg
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
spicul să cadă/ ciorchini de roadă.” Pentru oprirea ploii se Înfingea un topor cu tăișul În sus În pământ descântându-se astfel: „Topor toporașul meu/ taie norii ca un zmeu/ și mprăștie/ În vijelie/ În munți cărunți/ În văgăuni/ de căpcăuni/ Ploaie, ploaie/ te inmoaie/ stai să te ajungă spoarele/ să-ți taie picioarele/ toporul meu de fier/ de la pământ/ pân` la cer.” Folosirea obiectelor tăioase de fier Împotriva sau pentru provocarea ploii are corelație magico simpatetică cu vechile credințe În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mlaștinile Moldovei la răsărit năvăleau tătarii. Era în anul 1476, pe la 11 iunie, spre asfințitul soarelui. Pe valea Berheciului, în ținutul Tecuciului, mai sus de satul Vultureni, se așezaseră acolo tătarii ca la dânșii acasă și nu se dădeau duși, căpcăunii. Gândeau că au dat peste o țară fără stăpâni. Ștefan-vodă tocma- n vremea asta nu prea avea de unde să strângă atâta oaste ca să alunge tătarii cu nepusă-n masă, ori se vede că nu și-a bătut capul să mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Melc nătâng, și fă-te-ncoace” Descântecul are un efect neașteptat, de proporții, cosmice, într-o viziune fabuloasă, a unei furtuni dezlanțuite din senin (figura 5). Prin actul magic al descântecului s-au dezvăluit forțe obscure ale naturii, ale întunericului: căpcăuni, joimărițe, muma pădurii. Înspăimântat, copilul fuge acasă, părăsind melcul. Acesta, ieșit din cochilie sub influența descântecului, îngheață. Întors la locul unde-l lăsase , copilul descoperă consecințele nefaste ale cuvântului său și plânge amar, cu un acut sentiment al culpabilității. Momentul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în consacratul volum François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere. La rândul lor, Marile și Neprețuitele Cronici populare erau construite pe schema romanului de aventuri medieval, narând "peripețiile" unei familii de uriași, de astă dată buni (nu căpcăunii consacrați de basme), a cărei apariție fusese posibilă mulțumită farmecelor vrăjitorului Merlin, aflat la mare preț în literatura cavalerească, cel puțin în privința motivației unei largi sfere de fenomene miraculoase. De fapt, introducerea acestei instanțe cu puteri magice juca aici rolul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
său stăpân, Spânul, este conflictual, determinat de confruntarea dintre bine și rău, definitorie pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza, fapt ce conferă și o altă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dintre protagonist și cei doi antagoniști - Spânul și împăratul Roș - evidențiază conflictul dintre forțele binelui și ale răului, specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. Statutul psihologic al lui HarapAlb este la fel de dinamic, fiindcă eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza. Astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vărgat și ferecat"), la lumină, micuțul fiind o ființă solară. O furtună s-a dezlănțuit pe neașteptate și a surprins melcul care voia să iasă din claustrare. Încercând să tulbure ritmurile naturii, cu descântecul său, copilul a dezlănțuit forțele obscure (căpcăun, joimărițe, muma-pădurii) și a grăbit moartea ființei plăpânde. Există în univers o ordine a firii, ascunsă, care nu trebuie tulburată. Copilul știa că melcul părăsit în pădure, suferă din cauza lui și căuta o explicație fantastică: "Mi-adusei atunci aminte/ C-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și e), adjuvanții cuiva sînt opozanții altcuiva: martorii, întîlnirile, circumstanțele care ajută la găsirea soluției, un nasture lăsat la locul crimei, alcoolismul criminalului, un portar vorbăreț etc. În f), proletarii sînt adjuvanți, iar burghezii opozanți. În g), soția și cizmele căpcăunului sînt adjuvanți; înserarea, păsările care mănîncă firimiturile și simțul puternic al mirosului căpcăunului care îi spune că prada este aproape sînt opozanți. În h), fiecare poveste pe care o spune Șeherezada este un adjuvant, iar suspiciunea și gelozia soțului ei
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
găsirea soluției, un nasture lăsat la locul crimei, alcoolismul criminalului, un portar vorbăreț etc. În f), proletarii sînt adjuvanți, iar burghezii opozanți. În g), soția și cizmele căpcăunului sînt adjuvanți; înserarea, păsările care mănîncă firimiturile și simțul puternic al mirosului căpcăunului care îi spune că prada este aproape sînt opozanți. În h), fiecare poveste pe care o spune Șeherezada este un adjuvant, iar suspiciunea și gelozia soțului ei sînt opozanți. Din aceste exemple, devine limpede că adjuvantul creează o condiție necesară
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
rost să distingem acea fază a fabulei în care subiectul efectiv începe să dorească execuția programului; această fază poate fi văzută ca o introducere în fabulă. Distincția dintre putere/posibilitate și cunoștințe/aptitudini este totuși un principiu de diferențiere funcțional. Căpcăunii, vrăjitoarele și lupii din poveste sînt actanți din prima categorie, pe cînd Tom Degețel din cea de-a doua. Se poate ca lectorul să fi fost mirat de faptul că, în analiza exemplului g), acela legat de Tom Degețel, am
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din poveste sînt actanți din prima categorie, pe cînd Tom Degețel din cea de-a doua. Se poate ca lectorul să fi fost mirat de faptul că, în analiza exemplului g), acela legat de Tom Degețel, am acordat puțină atenție căpcăunului. Am menționat doar puterea mirosului acestuia. Și totuși este evident că acest căpcăun joacă un rol important în fabulă, mai important decît, de pildă, cel al soției sale sau al fraților lui Tom. O simplă catalogare a acestuia drept opozant
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de-a doua. Se poate ca lectorul să fi fost mirat de faptul că, în analiza exemplului g), acela legat de Tom Degețel, am acordat puțină atenție căpcăunului. Am menționat doar puterea mirosului acestuia. Și totuși este evident că acest căpcăun joacă un rol important în fabulă, mai important decît, de pildă, cel al soției sale sau al fraților lui Tom. O simplă catalogare a acestuia drept opozant ar fi insuficientă ca definiție. El are propriul program: vrea să găsească niște
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Și totuși, nu-și atinge întrutotul țelul: nu i-a mîncat pe copiii pe care ar fi trebuit să-i mănînce. Programul său se intersectează ca scop cu acela al lui Tom Degețel, care își dorește să se întoarcă acasă. Căpcăunul nu îi prinde pe Tom Degețel și pe frații acestuia, pentru că Tom Degețel posedă cel de-al doilea tip de competență, cunoștințe și aptitudini sub forma istețimii. S-ar părea că în acest exemplu specificarea coincide cu opoziția dintre puterile
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
versiuni, într-una dintre nopțile următoare, la un moment nedefinit, Tom Degețel aude din nou ce spun părinții, încearcă iar să culeagă pietricele, dar este împiedicat să iasă din casă. În următoarea noapte, copiii se rătăcesc și intră în peștera căpcăunului. În aceeași noapte, căpcăunul își mănîncă propriii copii din greșeală. A doua zi, Tom Degețel și frații săi se întorc acasă cu bine, cu ciubotele de șapte poște, care le vor garanta un venit fix datorită căruia fabula nu se
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nopțile următoare, la un moment nedefinit, Tom Degețel aude din nou ce spun părinții, încearcă iar să culeagă pietricele, dar este împiedicat să iasă din casă. În următoarea noapte, copiii se rătăcesc și intră în peștera căpcăunului. În aceeași noapte, căpcăunul își mănîncă propriii copii din greșeală. A doua zi, Tom Degețel și frații săi se întorc acasă cu bine, cu ciubotele de șapte poște, care le vor garanta un venit fix datorită căruia fabula nu se va repeta în viitor
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în România mai ales prin cărțile sale de proză apărute la Editura Trei: "Iubirea față de aproapele" (lansată în 2005 la București, în prezența autorului), "Hoții de frumusețe" (Premiul Renaudot, 1997), "Luna de fiere" (transpus pe marele ecran de Roman Polanski) "Căpcăunii anonimi", "Palatul chelfănelii" etc. Care dintre noi l-a născocit pe celălalt (Editura Trei, 2006, 264 p.), tradus de Vasile Zincenco (deja expert în scriitura romancierului francez) și prefațat de Bogdan Perdivară, este o partitură epică impecabilă în trei părți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Limburile Pacificului" (1967) a fost distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze. Urmează "Regele Arinilor" (1970) încoronat cu Premiul Goncourt, "Meteorii" (1972), volumele de nuvele " Cocoșul de munte" (1978) și "Zborul vampirului" (1982). Romanele "Gaspar, Melchior și Balthazar", Fecioara și căpcăunul (1983), "Picătura de aur" (1986) consacră definitiv cariera unui prozator preocupat în egală măsură de temele mari, eterne și universale ale sufletului omenesc (androginia, sexualitatea, moartea, adorația, cruzimea și sfințenia) și de filonul epic canonic, alert, la granița dintre document
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]