466 matches
-
strigând ... - Degeaba ați făcut genocid, că nimic nu se uită! - Dragi tovarăși! Am hotărât împreună cu Comitetul Executiv să vă mai dăm o sută de lei ... hrrr ... brr ... poc ... Difuzorul istoriei timpurilor a pierdut conexiunea cu celelalte lumi. Cocoțat pe o căpiță de fân, veche, în razele soarelui un puști cu obrajii roșii aruncă ca pe niște pietricele, cuvinte dintr-o mână în alta cu bucurie și întreabă: - Care ești tu primul care vei cădea pentru a fi viața mea? - Ai fixat
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
de inspirație a acestor artiști este o zonă plină de lumină și culoare, de aceea expoziția se află sub genericul Lumina de la porțile ceruluii, având o specificitate unică etnofolclorică, care vrând ne vrând, artiștii au surprinso în arhitectura caselor, a căpițelor de fân, a portului și obiceiurilor oamenilor . Este o zonă ce mustește de istorie, dar mai ales de frumusețea peisajului care, cum spunea Amiel este o stare de suflet.Fapt ce pentru protagoniștii noștri a devenit o stare de peisaj
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
ei,iar cum este Cornel Vana o și modelează apropiindo de firea lui și-a lumii.Pictorii aceștia integrează natura și culorile ei în propria lor natură de pe pânză,finalizând o vibrație ce reverberează prin arpegiul culorilor în sufletul privitorilor.Căpița de fân (Vezi lucrările lui Maria Cristea )nu poate fi decât o turlă de catedrală a naturii cu vârful înfipt în albastrul cerului, precum turla bisericii lui Octavian Popescu.Floarea Bulduș simte nuanțele, dar le și aude rezonând în sine
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
Anei Pop ,sau explozia globului de aur în copacul gânditor din tabloul Larisei Onis,nu în ultimul rând focul ancestral ce încojoară copacii din tabloul Laurei Potop, sau verdele pal, stârnind speranță din buchetul de cale ale Cameliei Vidrascu,sau căpițele de fân ca două cupole de catedrală în spatele cărora muntele secmentează tabloul în două.) Pentru acești pictori muntele este edenul pe care doresc să-l recupereze,el se constituie în axa universului lor.În aceste tablouri predomină peisajul arhaic,.iar
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. Crucea Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu inima plină de
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
Dar cele două prietene ale mele nu voiau să discutăm despre antichitate, era cald, așa, spre toamnă, poate prin septembrie, nu-mi mai amintesc bine, iarba era de un verde dur, apăsător, aerul era auriu, sigur că da, discutam despre căpițele de fîn, care o fascinau pe regina Maria, plutea un fel de nostalgie coșbuciană în frazele noastre împletite din metafore luxuriante, care ne limitau la un misticism abscons, florile din iarbă, de culoare lila, galbene-aurii sau pur și simplu albe
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
peste apa ce vuia stins. Un avion își huruia motoarele peste capetele noastre. Rămăsesem cu povestea în livada de la palatul de la Mogoșoaia. Cînd ne-am întors din plimbare, am comandat o sticlă de vin negru ... Ba rămăsesem în livada cu căpițe de fîn, la braț cu Cella ... Nu suporți divagațiile! a rîs de mine Thomas. Ba nu suport îngerii ironici! l-am persiflat eu; cînd am terminat plimbarea, ne-am întîlnit cu marele Nicolaus Scolasticus Elasticus. Lasă motivațiile. Noi știm ce
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
agricol la întovărășirea din sat și el împărțea soluțiile pentru stârpirea gândacilor de Colorado. Beldie fusese dat în primire de către Colorado unui pădurar să lucreze la pepiniera din marginea orașului. La pepinieră nu avea unde dormi, și dormea la o căpiță de fân din pepinieră, de mâncat le aducea pădurarul mâncare de la o cantina a unei ferme agricole dacă se prezentau la lucru în acea zi. În noaptea când a fost găsit în gară, afară ploua, din acest motiv la găsit
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
la mal cu noaptea în cap, ca să nu-i prindă vipia amiezii pe drum și, cînd coboară, au gălețile pline cu poamele pădurii ... S-a copt fînul, oamenii îl cară pe înserat, pe răcoare, cu căruțele, și îl așează în căpițe, cămările încep să geamă de sacii de cartofi și de funiile de ceapă atîrnate pe grinzi la uscat, borcanele pîntecoase cu dulceață dormitează cuminți pe rafturi, gogonele s-au acrit, gospodarii se pregătesc de iarnă; deja noaptea cade roua, iarba
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
tricourile mele cu anchior, din bumbac 100%. M-am gândit că poate ceva din aspectul meu o făcea să fie suspicioasă, poate nu păream genul care să poarte tricouri, doar pulovere pe gât. Aveam, ce-i drept, părul ca o căpiță de fân, bătut de vântul dintre blocurile sectorului 2, și o bluză groasă, deși afară erau 20 de grade. Mă rog. - Vreau să le port, i-am spus simplu. Doamna m-a luat de mână și m-a condus spre
„- De ce vrei să le repari, fetiţă?” La croitorie „o doamnă de la TV cu o rochie superbă” mi-a luat fața precum Tăriceanu la permise () [Corola-blog/BlogPost/338913_a_340242]
-
colțul patului de bârne ce susținea stogul urmărea indiferent dansul lor. Câte-o găină mai curajoasă se tupila sub căruță ciuculing semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
2011 1 Cînd eram cu mult mai tînăr Chiar imberb, aproape mic, Îți iubeam floarea de nufăr Și trupul de borangic. Nu credeam că vreodată Voi fi și eu mai bătrîn, Prins în trupul tău de fată Ca-ntr-o căpiță de fîn. Dar deodat ă universul Mi-a deschis o altă cale Mai bătrîn, mai stors de visuri, Prăvălit din deal în vale... 2 Vers animat de o conștiință seacă Ce n-a lăsat consoanele să treacă De azi într-
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
cu piciorul la pământ. Doi tineri vânjoși săriră de pe cai, o prinseră de brațe, o legară fedeleș cu o frânghie, în timp ce zgripțuroaica țipa cât o țineau plămânii. O târâră în peșteră și-i dădură foc. Flăcările izbucniră ca dintr-o căpiță de fân uscat, pârjolindu-le fața și părul. Oștenii țâșniră din grotă tăvălindu-se printre pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul cuprinse întreaga grotă și pe dinăuntru și pe dinafară. De usturimea arsurilor
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața știam toate acestea pentru ca îi vedeam ochii peste coaste căpițele de fân clipeau cu ugerele pline pentru că îl vedeam talpa desculță mângâia celălalt picior lângă femeia cu copilul în pântec coborâse o față cunoscută pe marginea patului fruntea avea optsprezece ani prin cămașa cu mânecile scurte am cules toate florile
AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341936_a_343265]
-
pe saltea. Doar pentru câteva secunde. Apoi, încet-încet, am întors capul spre stânga mea. Doamna de alături era așezată pe spate. Nu mi-am dat seama ce zonă suportă stratul de parafină. Cearșaful era întins către în sus, ca o căpiță de fân, în zona pieptului. Cobora către șolduri, se lățea destul de vizibil în regiunea bazinului și lăsa imediat la vedere două pulpe bronzate și pline, chiar foarte pline, cu pielea bine întinsă de stratul de grăsime ce se ghicea cu
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
ce ne descrie metamorfozarea luminii spe crepuscul, se distinge cald, natura unei veri spre final, unde verdele are o puternică vibrație, prin modul de așternere a petelor, artistul ilustrându-ne parcă freamătul frunzelor. În planul din apropiere, aliniate, stau patru căpițe de fân. Cromatica așezată în tepte de adâncime de la caldele nunațte de ocru trecând subtil la veselul cerde și ajungând la albastru cerului, ne vorbește de trăirile personale din fața subiectului, trăiri definite de forme de exprimare plastică Pe lângă tematica peisajului
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
Ali, ciorchinii erau cât ugerul de vacă, boabele cât nucile dar se coceau peste o lună, acum erau acri de mureai. - Dacă nu mâncați tot știți ce vă așteaptă! A arătat cu bâta spre salcâmul cu trunchiul gros cât o căpiță de paie, pe care era înfășurată o sfoară. Știam! Costel al lui Fotache a stat o zi legat de salcâm! Treceau oameni de la câmp și îl rugau pe nea Gică să dezlege băiatul, a venit mama lui, nimic! Doar milițianul
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
cam așa de dulce, Ce prin tonele de simpatie te aduce, În mirajele copilăriei de frăgezimi, În preajma simțirei fără de patimi. I se aprindeau obrajii tot amintind, Cum ei ‘pajii câmpurilor’ hoinărind, Zburdau și se jucau prin tot fânul, Adunat în căpițe cum e la românul. Alin și el se aprinse-n astă horă, Recunoscu că nu-i treaba minoră, Să se furișeze în orice zi la gară, Ziua când nu-i acolo îi e o povară. I se înroșiau obrajii când
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
Noi pregătim de ani de zile elevii pentru rezolvarea unor probleme din viața reală, iar autorii propun un model de antenă pe care nici un om normal nu ar ancora-o ca în enunțul problemei. Unde sunt problemele din Hollinger, cu căpițe de fân, piulițe, fântâni și altele, preluate din realitate? Aș sfătui creatorii de probleme pentru astfel de examene, să studieze cu atenție elevii din ziua de azi, din toate mediile, și să fie atenți la nivelul lor de înțelegere. Să
„Dom’ profesor, apăi de ce să învățăm noi toate astea?” () [Corola-blog/BlogPost/338129_a_339458]
-
interesa, deci, să dezvăluie S. Ghiță ce cărți erau alea pe care mi le dăruia Vântu, să văd dacă îmi pare rău de mutilarea lor pentru bani. Și, la urma urmei, de ce cu țârâita, de ce nu-mi dădea Vântu banii căpiță, cum spune că i-a dat lui Bogdan Olteanu 1 milion de euro - trebuia să-i scriu biografia romanțată și m-aș fi lăsat pe tânjală? Cât privește turnătoria, văd că S. Ghiță are grijă să nu păteze imaginea serviciilor
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță () [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]
-
false E gili le hohamne chachimatengi Traducere în română de Marian Cîrpaci Nu'i om ferice ca flămândul, Na'i sar o bokhalo manush loshalo, Nici serviciu ca de la dușman, Chi vastesko-dinimos sar o biamal, Nici praznic bun ca o căpiță de fân, Chi sar o sulun shibiate habe lashio, Nu'i grijă ca de la somnoros, Na'i dikhimos sar k'o lindralo, Nici milă nu-i fără de o crimă, Ci kovlo-ilo bi mundardimo, Nu'i siguranță ca la înfricoșați, Na
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o vacă pentru lapte
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
12 ani, Părintele Iachint, împreună cu frații mai mici, au mers la adunat fân la câțiva kilometri de casa părintească. A venit o ploaie cu tunete și fulgere, iar părintele Iachint împreună cu frații săi și-au făcut adăpost la una dintre căpițe. Unii lângă alții priveau cum ploua cu gheață din norii întunecați și cenușii, când în dreptul Părintelui a căzut, ca un semn din cer, o cruce de gheață de o frumusețe deosebită. Atunci părintele Iachint a luat-o cu multă emoție
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
12 ani, Părintele Iachint, împreună cu frații mai mici, au mers la adunat fân la câțiva kilometri de casa părintească. A venit o ploaie cu tunete și fulgere, iar părintele Iachint împreună cu frații săi și-au făcut adăpost la una dintre căpițe. Unii lângă alții priveau cum ploua cu gheață din norii întunecați și cenușii, când în dreptul Părintelui a căzut, ca un semn din cer, o cruce de gheață de o frumusețe deosebită. Atunci părintele Iachint a luat-o cu multă emoție
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]