2,439 matches
-
Dum ( nea ) v ( oastră ) plecată arătare să am dreptate cu un căpitanu Răduțoiu ot satu Steicu din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri (i) muscalilor și că după vreme ne pusasăm și noi panduri supt a lui căpitănie, eu cu altul un văr al meu Stănomir Godescu. Într- acea vreme avănd necaz pă văru mieu, s-au spus de au Învățat pe unu dintre ai săi de l-au omorăt și că el ce mult-puțin avea s-au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un "alcoolic", Apollinaire vinovat de reabilitarea lui Sade în secolul XX, Artaud "un dement", Adamov "pervers sexual", Genet "fost deținut"(ibid., 294). Scopul era dublu: sabordarea "inamicului" (fie și pentru un scurt interval) și furnizarea de câmp de lucru pentru Căpitănia Corectitudinii și Eticii Socialiste, generând cheltuieli futile sau pentru a folosi o expresie mai elegantă disproporționate, semănând cu deturnarea de fonduri (o parte dedicată pentru mese de "condiționare", pentru băuturi la terasele unde se așezau Obiectivele). Practic, aceste informări vor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de ambasador sau de ministru care se joacă de-a politica externă, ca și omologii lui din realitate, despre ale căror misiuni, de multe ori, se poate spune că "se compun din dus, din spânzurarea unei șopârle de clanța ușii Căpităniei portului și apoi reîntoarcerea în patrie"64, întocmai ca excursiile lui Turnavitu. Aplicarea grilei tipologice caragialiene dezvăluie și în cazul altui personaj suprapuneri semnificative. Așa cum, în ipostaza lui Ismail, se poate descoperi o replică stilizată, alegorică a "moftangiului" politician, este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
www.basilica.ro, text religios) b. Dacă înstrăinarea sau cesiunea are loc în țară, ea poate fi făcută prin act public sau prin act privat, dar nu se poate opune celor de al treilea dacă nu e transcrisă în registrele căpităniei portului unde vasul se găsește înscris. Afară din țară, înstrăinarea trebuie făcută prin act încheiat dinaintea consulului și nu are tărie față cu cei de al treilea dacă nu este transcrisă în registrele consulatului. (www.brcv.ro, text juridic) c
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Instrucțiuni cu măsurile de luat pentru prevenirea încercărilor revoluționare, ca metodologie în prevenirea și rezolvarea unor asemenea acțiuni care puteau pune în pericol stabilitatea internă. Spre exemplu, la 6 martie 1934, Biroul 2 din Divizia 9 Infanterie a trimis către Căpitănia Portului Constanța un cerere de informații, structurată pe problemele de urmărit, metodele și mijloacele de obținere a datelor, care să prevină tulburările de ordine publică din localitate. Studiile elaborate în anii ’30 au abordat, complex și profund, situația militară a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
având în subordine șefii autorităților care își desfășurau munca în aria respectivă (N.F.R., Serviciul Hidraulic, grăniceri, vamă, poliția de frontieră, docurile și șantierul naval). La 2 martie 1940 au fost numiți delegați ai Marelui Stat Major pe lângă o parte din căpităniile porturilor dunărene și maritime, în timp ce restul urmau să fie aleși dintre ofițeri în rezervă. Problemele de siguranță a transporturilor în zona Porțile de Fier și a cataractelor a fost obiectul unei reuniuni desfășurate la 21 martie 1940, prezidată de V. V
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În primul rând, Agențiile Unite de Navigație (societăți de navigație fluvială ale statelor aliate Germaniei care efectuau transporturi pe Dunăre în beneficiul armatei germane) tratau această problemă „cu o ușurință condamnabilă”: la sosirea în porturile românești comandanții nu prezentau la Căpitănii actele de bord, nu se raportau accidentele suferite, echipajele nesocoteau măsurile de control și, în unele cazuri, aveau loc manifestări de aversiune față de statul român. În al doilea rând, în zona Porțile de Fier problemele de siguranță erau inexistente, astfel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aplicarea măsurilor de siguranță, contrasabotaj și contraspionaj în porturi, S.S.I. a propus ca întreaga răspundere și autoritate să fie concentrate în mâna unei singure persoane, în scopul unității de comandă și coordonare a acțiunilor. În fiecare port, unul dintre funcționarii Căpităniei trebuia să fie însărcinat cu aceste atribuții, primind denumirea de «delegatul contrasabotajului», fiind direct responsabil de organizarea și funcționarea acestor măsuri de securitate a navelor și a navigației. Acești delegați trebuiau aleși de Subsecretariatul de Stat al Marinei dintre cei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Dunării la Radio București; 4.9. editarea și difuzarea buletinului hidrometeorologic pentru Dunăre cu date hidrologice pentru Dunăre cu date hidrologice, meteorologice, adîncimi minime de navigație, gabarite de treceri și alte recomandări pentru sectoare dificile de navigație; 4.10. informarea căpităniilor portuare în întocmirea și difuzarea avizelor către navigatori privind restricțiile de navigație; 4.11. avizarea lucrărilor speciale de traversare și subtraversare a Dunării, precum și a tuturor lucrărilor hidrotehnice și altele care se execută pe Dunăre; 4.12. întocmirea documentației și
HOTĂRÎRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind înfiinţarea Administraţiei fluviale a Dunării de Jos Galaţi ca regie autonomă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107843_a_109172]
-
din Ministerul Apărării Naționale, acestea din urmă vor avea la bord un ofițer al Gărzii de coastă și vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. În aceste condiții, navei Marinei militare i se conferă autoritatea și drepturile Gărzii de coastă. ... (3) Căpităniile portuare și autoritățile vamale vor informa structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră despre navele care au aprobările legale de ieșire/intrare în porturile în care acestea își desfășoară activitatea. ... Articolul 14 În zona de frontieră, polițiștii de
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
de stat române se efectuează în echipe formate din personal al punctelor de control. Șeful echipei de control este ofițer sau subofițer din poliția de frontieră. ... (2) În punctele de control portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de marfuri și reprezentanții agenției de navlosire, precum și alte persoane autorizate. ... (3) În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte și un reprezentant al companiilor aeriene române de
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot să iasă în râdă pentru acordarea de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situații se aduc la cunoștință șefului punctului de control de către căpitănia portului. ... (2) Când în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranța navelor, acestora li se permite ieșirea din port în râdă, fără a li se efectua control la trecerea frontierei. ... Articolul 42 1) Controlul marinărilor pentru trecerea
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
bord, la cererea comandanților de navă și cu aprobarea șefului punctului de control. ... (2) În baza avizului organelor sanitare competențe, debarcarea marinărilor străini, în vederea internării în unul din spitalele orașului portuar, se aprobă de șeful punctului de control, la cererea căpităniei portului. ... Articolul 44 (1) Marinărilor străini aflați pe nave în unul dintre porturile românești, care urmează a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o altă localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătura cu
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
navigație, șeful punctului de control permite marinărilor plecarea din țară cu alte nave. ... (2) Trecerea marinărilor din echipajul unei nave în a cărei lista sunt înscriși în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile românești, se face de căpitănia portului sau de agenția de navigație a statului de care aparține navă care solicită transferul, cu înștiințarea șefului punctului de control. ... Articolul 46 (1) La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum și la pasagerii aflați pe
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
normelor stabilite pentru punctele de control. Articolul 53 ��n porturile României în care nu există formațiuni ale Poliției de Frontieră Române accesul persoanelor la bordul navelor și accesul marinărilor străini la uscat sunt permise de către organele de poliție și de căpităniile de port. Articolul 54 (1) Circulația persoanelor în zona de frontieră este permisă ziua până la fâșia de protecție a frontierei de stat, iar pe timpul nopții, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, cu sau fără mijloace de
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
sectoarele stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu aprobarea prealabilă a formațiunilor teritoriale ale Poliției de Frontieră Române. Articolul 61 (1) Bărcile, precum și orice alte ambarcațiune, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescărești și "Salvamar" vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la autoritățile administrației publice locale, acolo unde nu există căpitanii de port. ... (2) Bărcile și ambarcațiunile se păstrează în locurile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul șefilor/comandanților formațiunilor teritoriale ale Poliției de Frontieră Române, luându
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
rezervației, la instalațiile portuare, la bordul navelor staționate în porturi sau aflate pe căile navigabile din perimetrul rezervației se efectuează de către Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării", împreună cu personalul împuternicit al Inspectoratului de Stat al Navigației Civile sau, după caz, al căpităniilor de port." 4. După articolul 10 se introduce articolul 10^1 , cu următorul cuprins: "Art.10^1. - Agenția pentru Supravegherea și Protecția Mediului Tulcea, instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Mediului, își exercită atribuțiile pe teritoriul județului
HOTĂRÎREA nr. 336 din 19 iunie 1992 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 264/1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108688_a_110017]
-
rezervației, la instalațiile portuare, la bordul navelor staționate în porturi sau aflate pe căile navigabile din perimetrul rezervației, se efectuează de către Administrația Rezervatia Biosferei - Delta Dunării, împreună cu personalul împuternicit al Inspectoratului de Stat al Navigației Civile sau, după caz, al căpităniilor de port. Articolul 10 Pe lînga Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează următoarele organisme consultative: 1. Comisia pentru Apărarea împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice; 2. Comisia Națională pentru Evaluarea Trofeelor Cinegetice; 3. Comitetul Național
HOTĂRÂRE nr. 792 din 17 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108942_a_110271]
-
mass-media H = Agenția de distribuire autorizații transport internațional rutier Anexă 2 L I S Ț A instituțiilor publice din subordinea Ministerului Transporturilor Nr. Denumirea instituției Localitatea crt. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Finanțate de la bugetul de stat 1. Aeroclubul României București 2. Căpitănia Portului Constantă Constantă 3. Căpitănia Portului Agigea Agigea 4. Căpitănia Portului Galați Galați 5. Căpitănia Portului Giurgiu Giurgiu 6. Căpitănia Portului Drobeta-Turnu Severin Drobeta-Turnu Severin 7. Căpitănia Portului Tulcea Tulcea 8. Grupul de Intervenții și Salvare Navală Constantă 9. Spitalul
HOTĂRÂRE nr. 798 din 17 decembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108948_a_110277]
-
autorizații transport internațional rutier Anexă 2 L I S Ț A instituțiilor publice din subordinea Ministerului Transporturilor Nr. Denumirea instituției Localitatea crt. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Finanțate de la bugetul de stat 1. Aeroclubul României București 2. Căpitănia Portului Constantă Constantă 3. Căpitănia Portului Agigea Agigea 4. Căpitănia Portului Galați Galați 5. Căpitănia Portului Giurgiu Giurgiu 6. Căpitănia Portului Drobeta-Turnu Severin Drobeta-Turnu Severin 7. Căpitănia Portului Tulcea Tulcea 8. Grupul de Intervenții și Salvare Navală Constantă 9. Spitalul nr. 1 Căi Ferate București
HOTĂRÂRE nr. 798 din 17 decembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108948_a_110277]
-
2 L I S Ț A instituțiilor publice din subordinea Ministerului Transporturilor Nr. Denumirea instituției Localitatea crt. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Finanțate de la bugetul de stat 1. Aeroclubul României București 2. Căpitănia Portului Constantă Constantă 3. Căpitănia Portului Agigea Agigea 4. Căpitănia Portului Galați Galați 5. Căpitănia Portului Giurgiu Giurgiu 6. Căpitănia Portului Drobeta-Turnu Severin Drobeta-Turnu Severin 7. Căpitănia Portului Tulcea Tulcea 8. Grupul de Intervenții și Salvare Navală Constantă 9. Spitalul nr. 1 Căi Ferate București București 10. Spitalul nr. 2
HOTĂRÂRE nr. 798 din 17 decembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108948_a_110277]
-
A instituțiilor publice din subordinea Ministerului Transporturilor Nr. Denumirea instituției Localitatea crt. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Finanțate de la bugetul de stat 1. Aeroclubul României București 2. Căpitănia Portului Constantă Constantă 3. Căpitănia Portului Agigea Agigea 4. Căpitănia Portului Galați Galați 5. Căpitănia Portului Giurgiu Giurgiu 6. Căpitănia Portului Drobeta-Turnu Severin Drobeta-Turnu Severin 7. Căpitănia Portului Tulcea Tulcea 8. Grupul de Intervenții și Salvare Navală Constantă 9. Spitalul nr. 1 Căi Ferate București București 10. Spitalul nr. 2 Căi Ferate București București 11
HOTĂRÂRE nr. 798 din 17 decembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108948_a_110277]
-
Ministerului Transporturilor Nr. Denumirea instituției Localitatea crt. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Finanțate de la bugetul de stat 1. Aeroclubul României București 2. Căpitănia Portului Constantă Constantă 3. Căpitănia Portului Agigea Agigea 4. Căpitănia Portului Galați Galați 5. Căpitănia Portului Giurgiu Giurgiu 6. Căpitănia Portului Drobeta-Turnu Severin Drobeta-Turnu Severin 7. Căpitănia Portului Tulcea Tulcea 8. Grupul de Intervenții și Salvare Navală Constantă 9. Spitalul nr. 1 Căi Ferate București București 10. Spitalul nr. 2 Căi Ferate București București 11. Spitalul Căi Ferate Iași Iași
HOTĂRÂRE nr. 798 din 17 decembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108948_a_110277]
-
1 2 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) Finanțate de la bugetul de stat 1. Aeroclubul României București 2. Căpitănia Portului Constantă Constantă 3. Căpitănia Portului Agigea Agigea 4. Căpitănia Portului Galați Galați 5. Căpitănia Portului Giurgiu Giurgiu 6. Căpitănia Portului Drobeta-Turnu Severin Drobeta-Turnu Severin 7. Căpitănia Portului Tulcea Tulcea 8. Grupul de Intervenții și Salvare Navală Constantă 9. Spitalul nr. 1 Căi Ferate București București 10. Spitalul nr. 2 Căi Ferate București București 11. Spitalul Căi Ferate Iași Iași 12. Spitalul Căi Ferate Cluj Cluj-Napoca 13
HOTĂRÂRE nr. 798 din 17 decembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108948_a_110277]
-
semnăturile cerute de lege, ele făcând dovada evenimentului, până la întocmirea actului de stare civilă. ... (3) Comandantul navei sau aeronavei eliberează persoanelor îndreptățite o dovada cu privire la înregistrarea făcută, iar în termen de 30 de zile de la sosirea în țara înaintează, prin căpitănia portului, respectiv comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum la Primăria Sectorului 1 al municipiului București, care va întocmi actul de stare civilă și va elibera certificatul corespunzător. ... Secțiunea a VII-a Înregistrarea actelor
METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]