323 matches
-
mai mult pentru urechile lor. Ia întreabă-l pe Ion Cotman ce mi-a spus el odată? Ce a putut să ți spună mutul cela? Știi doar că el singur a rămas dintre cei care au pornit odată cu noi în cărăușie. Poate i s-o fi părut că prea te pun la treabă și atunci m-o întrebat: „Ce ai cu Pâcu? Doar sunteți prieteni. De ce stai cu gura pe el? Mai slăbește-l. Nu mai ai pe cine ocărî? Ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că am început să ne bocim ca babele? Ba chiar mai rău...Ca vădanele. Ia mai degrabă spune ce ai vrut să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este și un „dar”... Și care ar fi acel „dar”, mă rog ție? Întâi să-mi spui dacă vrei să atârnăm ciubotele în cui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
după care fiecare se ducea la carul lui. Când soarele părea că s-a oprit să se hodinească oleacă înaintea coborâșului, convoiul tocmai intra pe pietrele târgului. Dumitre, ia o piatră în gură, că de mâine o înțărcat bălaia. Adio cărăușie! La târg ai să mai vii din când în când - doar după gaz și sare. Râde hârb de oală spartă. Tu n-o să faci la fel, Pâcule? Apoi să ne ție Dumnezeu sănătoși, că la târg vom veni ori de câte ori om
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cărăuși, jupâne... Mai încape îndoială, moș Dumitre? - a rostit repede Aizic, ca și cum s-ar fi dezvinovățit de o vină închipuită. Nu-i vorba despre asta, ci de faptul că eu și prietenul meu Pâcu am hotărât...să ne lăsăm de cărăușie. Ne ajunge o viață pe drumuri și nu oricum, ci pe orice vreme. Și dacă dumneavostră cei doi starosti ai cărăușilor vă retrageți, pe cine lăsați în loc? Nu-i joacă doar să conduci cărăușii la așa un drum! Apoi, după
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vorbind molcom: Măi Dumitre, îți poți închipui tu că din astă seară nu vom mai bate drumul ista zi de zi? Păi asta mă roade și pe mine. Dar cale de întoarcere nu mai este. Ne ajunge o viață de cărăușie... Mă întreb însă dacă Măriuța și Costache ne vor mai primi așa ca până acum? Ne vor aștepta, Dumitre. Nu sunt ei oamenii care să-și uite prietenii de-o viață. Da’ acum tu vezi ce văd eu? Ce vezi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și moș Dumitru. Dar, când acesta a terminat de vorbit, Pâcu a tras adânc aer în piept și a rostit cu oarecare resemnare: Copii! Până aici totul a fost frumos. Dar tot ce este plăcut se sfârșește repede. Așa că și cărăușia s-a terminat pentru mine și pentru Dumitru... Însă când omu-i sănătos și în putere, le trece pe toate ca pe apă. Să vă dea Cel de Sus sănătate și să ne vedem cât mai des. Să trăiești, Dumitre, și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
tu ești făcut din piatră, atunci nu ai decât s-o iei pe scurtătură. Da’ eu mai am inimă încă aici în piept și merg după spusa ei și altmintrelea nu. Moș Dumitru, care trăia aceleași tristeți ale despărțirii de cărăușie, a dat din mână a lehamite... Hliboceanu a băgat de seamă că lucrurile nu se leagă și a intervenit: Apoi mă faceți de rușine, fraților. Ridicați ulcelele celea, că parcă au prins rădăcini, așa stau de țepene pe masă. Treziți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Trebuie să-l asculți. Bine! Dacă spui tu... atunci am să mă încui, ca o măicuță - a răspuns Măriuța cu țâfnă. S-a întors grăbită și a intrat în cuhne, lăsând ușa întredeschisă cam un lat de palmă... Dintre toți cărăușii din crâșmă, doar Hliboceanu a băgat de seamă acest lucru, pe care de altfel îl și aștepta. Măriuța era mai tânără față de Costache. Acesta era de-o baie cu Pâcu și moș Dumitru... Mulți mușterii care treceau pe la Crâșma din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
om la locul lui? Ca să lungească treaba, Pâcu a prins a trage abitir din lulea și apoi să guste din vin, cumva a lehamite... Mai întâi și mai întâi, îi om de treabă. Întrebarea-i dacă vrea să intre în cărăușie. Da’ mai mult ca sigur că vrea. Și... ca să mori de curiozitate, Dumitre, am să amân povestea lui Sloi pe... pe la Paștele cailor, că altfel n-oi putea spune! Știi doar că am hotărât să ne lăsăm la vatră din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Da’ mai mult ca sigur că vrea. Și... ca să mori de curiozitate, Dumitre, am să amân povestea lui Sloi pe... pe la Paștele cailor, că altfel n-oi putea spune! Știi doar că am hotărât să ne lăsăm la vatră din cărăușie! Așa că... Lungește Doamne, boala, pân’ s-o coace poama! Da’... poate mai trecem pe aici, așa cu sloboda... Dacă tu crezi că îi vom mai întâlni pe flăcăi, atunci am răbdare până când s-a întâmpla asta, că n-ai să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
se vede din dosul vălătucilor de fum scoși de lulea. Eu sunt - poate singurul - care îți înțelege sufletul, băiete... Uite-te și tu mai cu perdea, că Costache nu-i prost. Și nu de alta, dar ai strica toată treaba cărăușiei. Și ar fi păcat... Eu zic... Da’ ce mă bag eu?... Eu cred... că ar fi mai bine s-o lași în pace pe Măriuța. Înțeleg că ochii văd inima cere, pentru că și eu am pătimit o viață din pricina femeilor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un gospodar din sat. Așa că această cinste o port cu mândrie datorită lui Dumitru. De fapt, după acel pumn primit în obraz de la Dumitru, am devenit cei mai buni prieteni. Astăzi, când ne-am hotărât să ne luăm adio de la cărăușie, ne luăm rămas bun și de la Costache și de la Măriuța, ca buni prieteni... Ei, ce ai de spus, Hlibocene? Mai poți să-ți terfelești obrazul de bun gospodar și cărăuș pentru că ți s-o aprins călcâiele după o femeie? Și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bun”. Pâcu ședea ca un motan ascuns în spatele vălătucilor de fum scoși de luleaua lui și-l urmărea pe Hliboceanu... Uneori dădea din cap abia vizibil, ca și cum ar fi spus: „Așa te vreau, băiete! Doar pe umerii tăi o rămas cărăușia... Acum să te văd ce poți! Să nu mă faci de rușine, flăcăul moșului!” Pe drum, moș Dumitru s-a apropiat de Pâcu. Ghiontindu-l cu cotul, i-a zis de-a dreptul: Și zi așa, Pâcule. I-ai tăiat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pâcu, care a băgat de seamă acest lucru, i-a răspuns lui Dumitru pe măsură: „Știu să intru în sufletul omului, dar nu cu ciubote cu tot, băiete!” Apoi de aici noi om lua drumul spre casă, iar voi... al cărăușiei - a vorbit moș Dumitru, cu oarecare tristețe în glas. Hliboceanu a făcut semn de adunare către ceilalți cărăuși. Toți au venit și s-au strâns în cerc în jurul celor doi bătrâni... Moș Dumitru i-a făcut semn lui Pâcu să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
măr! Cam așa ar veni, după cum spui tu. Acum pricepi că se poate vedea și cu închipuirea? Asta am vrut să spun eu când am zis că văd „chiar și mai departe...” Vorbind mereu pentru a alunga tristețea despărțirii de cărăușie, au ajuns la poarta lui moș Dumitru. Hooo! Ho! Băieții tatei! Azi îi ultima zi când vă întoarceți din cărăușie... De acum o să vă hodiniți pentru toate drumurile grele pe care le-ați făcut - a oprit boii moș Dumitru. Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să spun eu când am zis că văd „chiar și mai departe...” Vorbind mereu pentru a alunga tristețea despărțirii de cărăușie, au ajuns la poarta lui moș Dumitru. Hooo! Ho! Băieții tatei! Azi îi ultima zi când vă întoarceți din cărăușie... De acum o să vă hodiniți pentru toate drumurile grele pe care le-ați făcut - a oprit boii moș Dumitru. Pâcu privea cu tremur de gene la boii lui... Se gândea că marțea ce vine o să meargă la iarmaroc ca să-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai știi tu de șagă, Pâcule? Apoi cam ai dreptate. De când cu... - a lungit vorba Pâcu. Cu ce? Ei, și tu de colo. Parcă nu simți și tu același gol aici la lingurică, ca și mine... Tare o să ne lipsească cărăușia băiete! Până nu începem să plângem, eu mă duc în zămnic, să aduc o oală cu vin. Iaca și o vorbă înțeleaptă pe ziua de azi... Moș Dumitru s-a repezit în beci ca un flăcău... În acest timp, s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
îndemnat boii la drum: Hai acasă, flăcăii tatii, că parcă am uitat și drumul, uita-m-ar necazurile. După plecarea lui Pâcu, moș Dumitru și-a adus aminte că nu i-a spus lui Pâcu de cei doi prepuși pentru cărăușie. A alergat la poartă și a strigat: Pâcule! Stai oleacă, că am o vorbă cu tine! Pâcu a oprit boii și a rămas în așteptare: Am uitat să-ți amintesc... Că până marți să trec pe la Pavel Puicuță și pe la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
oleacă, că am o vorbă cu tine! Pâcu a oprit boii și a rămas în așteptare: Am uitat să-ți amintesc... Că până marți să trec pe la Pavel Puicuță și pe la Gavrilă Sloi, ca să văd ce gânduri au: merg la cărăușie au ba? Dacă da, atunci să-i trimit la Hliboceanu... Așa-i Dumitre? Apoi altmintrelea nu-i, Pâcule - a recunoscut moș Dumitru... * Mitruță, băiete! Am rămas singuri-singurei și trebuie să facem treburile ca la carte... Așa că, la încărcatul sacilor, tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fiecare dată, șirul carelor își urma drumul în ordine spre locul de încărcare... Hliboceanu însă mergea - ca niciodată - cu capul plecat. Se vedea că simte deja povara răspunderii. Una era când moș Dumitru și moș Pâcu duceau grija și greul cărăușiei și alta este acum, când toate treburile stau deasupra capului său. Mitruță a băgat de seamă că Hliboceanu nu e în apele lui și s-a apropiat de el. Ce gânduri îți mai umblă prin cap, Hlibocene? Ei. Mă gândeam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ce-i? Ce s-a întâmplat? - se întrebau toți cu nedumerire. Hliboceanu l-a tras pe Cocoșitu lângă el și i-a spus șoptit: Dacă și luni îți mai joacă leuca asta tot așa, poți să-ți iei adio de la cărăușie! Priceput-ai? Cocoșitu s-a uitat mirat la leuca cu pricina și a răspuns în surdină: Am priceput, bade Hlibocene! Ai dreptate. Am să văd, Cocoșitule! De aici înainte, carele au curs la vale legănându se amețitor pe toate povârnișurile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Amnar și i-a șoptit: S-o scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a zis? Să-și repare o leucă de la car, că altfel... Altfel? Altfel... adio cărăușie! Apoi poate are dreptate. Am să cercetez și eu carul meu, să văd pe unde scârțâie... După atâtea drumuri... Pe când soarele încerca să se cațăre cu ultimele puteri în vârful cerului, Hliboceanu s-a întors spre șirul de cărăuși din spatele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu mai știi pe ce lume ești - a apreciat Costache. Numai să umble el cu fofârlica, că eu i-s nașul! - s-a îmbățoșat Hliboceanu. Nu te teme de asta. Îi prubuluiește el Pâcu bine înainte de a-i trimite la cărăușie. Mai mare meșter ca el la așa o trebușoară nu găsești. Așa că pentru luni tebuie să-i băgăm în porție și pe ei - ca la armată - a răspuns Costache vorbelor lui Hliboceanu... În loc de altă vorbă, Hliboceanu a strigat către cărăuși
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
totul la catastif, zi de zi. Ca să nu fie nici-un bănat, am să mă iscălesc pe fiecare foaie cu socoteli. Bun cuvânt? Mai bine nici că se poate. Ca la carte... Abia ce au sfârșit vorba, că au intrat și cărăușii. Ce ne dai de mâncare în seara asta? - a întrebat Hliboceanu. Îi taină mare. Duceți-vă la locurile voastre și îndată vine Măriuța... Până să se așeze fiecare pe scăunel, rachiul era pus dinaintea lor. Spre deosebire însă de celelalte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]