323 matches
-
1980, au fost obligate toate școlile să se ocupe de creșterea viermilor de mătase, dar rezultatele au fost modeste atât la școlile din Oncești cât și la Tarnița, lipsind duzii pentru frunze. Învățătorul Octavian Iftimie din Tarnița, lucrând la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând cu carele cereale și alte produse alimentare și aducând la întoarcere mărfuri pentru prăvăliile sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu loitre și oiște din lemn străbăteau cu greu prin lutul hleios
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Carele grele cu povară se afundau cu roțile până în butuc în nisip și în noroaie. Ploile și zăpezile abundente făceau ca circulația pe drumuri să devină un adevărat calvar. În nopțile fără lună, singurul mod de orientare era cântatul cocoșului. Cărăușia de lemne și cherestea era efectuată cu regularitate de către sătenii care aveau boi. În 1950, se transporta lemn pentru calea ferată de la pădurea Ghețu la Obârșia - de unde era dusă la Bacău. Gheorghe Florea din Tarnița avea obligația pe atunci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sus în vârful carului, între cer și pământ, descărcând fânul clădit de el. Se mutau munții în curțile oamenilor, nu altceva! Toamna, după ultima coasă, gospodarii din satele de pe Valea Bistriței și a Siretului, care se ocupau în special cu cărăușia, în convoaie organizate, veneau în satele noastre și în cele vecine să se aprovizioneze pentru iarnă. Aduceau piatră, var, butoaie, vase din lut și unelte meșteșugite de ei și se întorceau cu fân, nutrețuri și lemn de diferite esențe: pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă În 1950. Pluguri de fier aveau doar cîteva familii. Lipseau și vitele de plug. Cine izbutea să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu cărăușia, servind și pe cei ce aveau nevoie, fiind obligat să transporte la oraș recolta boierului și lemne din pădure pentru vînzare. După primul război mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o frământă cu picioarele, ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piperi, aducând-o în imposibilitatea de a vorbi. Când vin feciorii din cărăușie, face gesturi prin care ar vrea să spună ce s-a întâmplat și nora cea mică le tălmăcește în felul ei. Zice că ielele i-au luat gura și picioarele, dar ultima ei dorință este de a lăsa fratelui mai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Întemeindu-și proiectul pe convingerea că "toată întrebuințarea antreprizei ocnelor și baza propășirii sale și, prin urmare, a folosului haznelii nu stă decât în exactețea transportului sării la schela Galaților", pe de o parte, iar pe de alta, că "greutățile cărăușiei s-au înmulțit an de an", cunoscutul economist demonstra utilitatea și posibilitățile întemeierii "unei căi de comunicație lesnicioasă și repede pusă în lucrare cu cheltuiala Ocârmuirii". În privința șanselor de reușită, erau reconsiderate concluziile exprimate cu câțiva ani mai înainte de inginerul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot pe seama tradiționalei și costisitoarei cărăușii. Neîndoielnic, transportul pe apă în cazul de față, al sării era mult mai avantajos decât cel în uz, pe uscat: greutatea unei încărcături era incomparabil sporită, pe un singur șlep putându-se încărca 100 până la 150 de mii de ocale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încărca 100 până la 150 de mii de ocale; viteza de deplasare era mult mai mare, iar cheltuielile de întreținere și de administrare a navigației, comparabil mai mic. În plus, transporturile pe apă erau parțial sustrase caracterului nesigur și periodic al cărăușiei dependente de proprietarul de moșie, de starea timpului, a drumurilor ș.a. În pofida unor asemenea avantaje, transportul organizat al sării pe apă inaugurat în Moldova de postelnicul Constantin Ciocan nu a luat amploarea așteptată, menținându-se și în cursul următorilor ani
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până la Adjud, practica n-avea să-i îngăduie acest lucru. Încât cea mai mare parte a drumului pe care sarea moldovenească, destinată exportului, trebuia să-l străbată până la Galați, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot în seama cărăușiei, ca principală pârghie de legătură între centrul de producție și cele de desfacere (și) pentru piața externă. Consecvent în opinii, Mihalic avea să revină, în primăvara următorului an, 1854, și să extindă potențialele binefaceri ale căii fluviale de transport pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
predicat secundar care exprimă o stare sau o calitate atribuită verbului prin intermediul substantivului”. Predicatul circumstanțial stă mai ales pe lângă verbele care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a fugi, a intra etc.): Seara, când Simion veni de la cărăușie, băut și morocănos, bătrâna îl aștepta la poartă, să-i spună ceva. Se întoarse înnebunit în odaie. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin adjectiv: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
armatorii greci sunt de partea ta. Tot așa și albanezii care țin negoțul cu cai, că de la Brâncoveni pleacă în fiecare toamnă spre Adrianopol și Istanbul optsprezece mii de mânji învățați de călărie și două, trei mii de boi de cărăușie grea. Și de partea cui ar fi sfinții părinți de pe la Sfântul Munte și de pe tot cuprinsul Olteniei, când mai toți se cuminecă din potirele de argint aurit sau chiar din aur curat cu care le-a dăruit mânăstirile domnia sa vel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părere de rău. Doamne, ce fericit trebuie să fie vodă având asemenea mândrețe de coconi... Îl înghioldi cu călcâiele pe Leu și apucară drumul spre Poenarii de Muscel. Au ajuns la Hurezi vineri seara târziu de tot, cu animalele de cărăușie istovite iar ei străbătuți de cârcei în toate mădularele. Pe drum nu mai opriseră decât la mânăstirea Slănicului, cea în care poslușnicii citesc psalmii fără oprire, ziua și noaptea. Oprirea nu fusese pentru odihna lor, ci a dobitoacelor cărora începuseră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l recunoscu pe Ștefan în chipul poslușnicului atunci când l-a miruit și lucrurile au rămas așa, cărțile sfinte purtate în desagi fiind darul de Paște al lui vodă către mânăstire și parohiile din preajma ei; „iar noi nevrednicii am făcut doar cărăușie” precizase ieromonahul, sărutând mâna arhimandritului Ioan, primul stareț al mânăstirii Hurezi, și ceru binecuvântarea pentru a pleca pe drumul de întoarcere. Porniră. Ca să nu piardă timp și-au luat merinde, pâine proaspătă și miez de nucă, la mai puțin de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pălărie, doar devenise cineva, asemeni fostului său dascăl, era salutat de toți, fiindcă acum era și el domn. Mai toți consătenii lui aveau cai, și în timpul iernii, când nu aveau prea mult de lucru la câmp sau în grădină, făceau cărăușie până la Prut, adunând de prin sate sumane pe care le băteau în pive, după care le aduceau înapoi gospodarilor. Din față, stârnind colbul drumului uscat, apăru o căruță. Era bădia Niculae, vecinul de peste drum. Văzându-l, uită toate gândurile despre
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
intendentului armatei, care arată că n-a promis nimic lui Warszawsky și nu l-a sprijinit deloc în afacerile sale. Apoi scrisoarea lui Warszawsky nu face defel aluzie la pierderile ca comerciante amăgit prin promisiunile intendenței, de vreme ce urcarea prețurilor de cărăușie priveau pe guvernul imperial și aveau. a-i fi restituite, ci de-o mulțime de bani pierduți pe socoteala sa pentru a împăca conștiința liberală a d-lui S. Mihălescu, bani pe care nu-i putea trece în conturile guvernului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de o altă afacere, minunat cercetată. D. Moldoveanu, c-o scrisoare autentică, a cărei traducere e omologată și legalizată de-un notar imperial din Odesa, dovedește că mucenicul Simeon Mihălescu a luat bani de la antreprenorul Warszawski pentru a pune pe cărăușii români sub biciul cazacilor, ca să fie mânați până dincolo de Balcani cu proviziile armatei imperiale. În timpul cercetării mucenicul - în loc de-a fi suspendat din funcție - e din contră mănținut de amicul său, d. Ioan Brătianu, dirijează singur cercetările în contra, sa, [î
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce au avut la 1864 și, cugetând, mai multe idei se prezintă spiritului pentru a descoperi de unde provine această însemnată scădere a avutului lor. Prima cauză este negreșit înființarea căilor ferate, cari au ridicat înlocuitorilor beneficiul important ce trăgeau din cărăușie. Apoi ușurința cu care o mare parte din locuitori au privit împroprietărirea lor, înmulțirea cârciumelor și lipsa de credit și de capital. Locuitorii produc foarte puțin, ogoarele lor sunt rău cultivate și mulți dintre dânșii au înstrăinat pământurile ce li
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numărul locuitorilor și numărul de vite mari nu poate fi diferit cu mult față de Câmpulung. Trebuie să fi existat cel puțin 400 de capete de vite mari și cel puțin 3000 de oi. Spre deosebire de câmpulungeni, care nu aveau obligații de cărăușie, vămenii trebuie să fi avut, raportat la numărul de locuitori, mai multe perechi de boi pentru tracțiune și mai mulți cai. Populația care s-a adăugat de la recensământul rusesc din 1772-1774 până la conscripția austriacă din 1784-1787, nu a modificat simțitor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
existența la Țibănești a unei "velnițe" și faptul că "aici sunt cei mai buni rotari din județ", dar mai adaugă următoarele: "Comuna Gârbeș ti are, printre altele, două mori cu vapori și o velniă"; "Locuitorii se mai ocupă și cu cărăușia pentru transportarea lemnelor și facerea mangalului. În perioada interbelică numărul crescut al Întreprinzătorilor se reflectă în existența a 12 băcănii și prăvălii, 2 firme de comercializat cereale, 2 brutării, 2 crâș me, 1 ha, 2 căsăpii, 6 mori, 1 oloiniță
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ciribiri. Statistica din 1949 arată un număr de 1474 istroromâni în 1983 populația, scade la 581. Regiunea este extrem de săracă întrucât nu dispune de terenuri pentru agricultură sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și prin prezența minelor unor castele feudale și palate. Originea acestui grup etnic este considerată de către istorici și arheologi a fi amestecul traco-ilizic și romanizarea ulterioară prin cucerirea romană la începutul primului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]