316 matches
-
mers pe marginea Bucureștiului, cu grija de a lăsa pe dreapta câmpul și pe stânga orașul. Fiecare avea un carnet în care își nota ceea ce se întâmpla în jur, înregistrând ora și minutul. Am adunat însemnările și am făcut o cărțulie care acum este, cred, în arhiva lui Radu Petrescu. După un timp, am desfăcut cartea și fiecare și-a luat partea lui. - Acum unde v-ar plăcea să călătoriți? - Nu mai am apetență pentru călătorii, nici pentru cutezanțe ca cele
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
ochii furioși ai lui Zaharia și, în vis, știu că visul e o răzbunare: sunt foarte tânără, plac, îl fac să sufere, îl lovesc în ce are mai scump. Nu am nevoie, la trezire, nici de Freud, nici de vreo cărțulie pentru tălmăcirea viselor: simple, transparente, fantasmagoriile subconștientului meu” (vol. I, p. 459). Nu e, desigur, capătul de linie al acestui roman erotic subreptice. Pasiunea pentru Stancu o va urmări și după moartea acestuia. Și nu trebuie luate în serios, ca
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
Ni paix, ni sécurité en Europe avec la Russie telle qu'elle est, scrisă de contele Walewski, fiul lui Napoleon Bonaparte - din cea mai mediatizată aventură amoroasă a acestuia - și, la acea vreme, ministru de Externe al Franței. În textul cărțuliei se mai afla și o caricatură, pe care parcă o am în fața ochilor: un cazac călare, trăgând cămeșoiul de pe un țăran pe cale de a rămâne despuiat. Textul suna: "Encore ce petit sacrifice, mon cher Moldo-valaque, et je m'en vais
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
pomenește aici de Zamolxis că despre ilustrul reprezentant al unei antice religii de mistere, acea prisca relligione din care Renașterea a făcut o importanță urma a timpurilor în care eroii-zei mai umblau pe pamant: „Primește, tu, din ceruri oferta acestei cărțulii,/ Și ia-o că pe antică religie (prisca relligione) a lui Hermes cel/ De trei ori marele, neegalat nici de Orfeu, tracul/ Neîntrecut în cântec de Linus al lui Caliope,/ Nici de Zamolxis ce pe Eumolpus l-a depășit,/ Ei
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
au dat imboldul pentru insistența asupra succesiunii episcopale. Irineu o amintește explicit când scrie că: „episcopii instituți de către apostoli și succesorii lor” nu au Învățat niciodată până la vremea sa doctrinele specifice gnosticilor” (cf. Împotriva ereziilor III, 3, 1). Tertulian, În cărțulia sa despre prescipțiile privindu-i pe eretici, din care puțin mai sus a fost citată o exprimare sintetică, având intenția de a demonstra că adevărata Învățătură se află numai În biserica catolică, Își Întemeiază argumentația tocmai pe succesiunea episcopală din
STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Acum cîteva zile vă pomenisem de biblioteca unui profesor, Frenkel, care m-a îmbolnăvit pe viață. Ieri iau de la librărie o cărțulie de poezii de Arghezi, Deslușiri, și găsesc una dedicată chiar lui Frenkel! E vorba de Lasă-mă noapte, de la pag. 16. Sub titlu e scris: "O copie pentru camaradul Eliezer Frenkel". Știam că-l cunoaște pe Arghezi. Îmi dăduse niște
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
și alta... mama era o fetișcană trăsnită și a rămas așa, o soră mai mică la care mă gîndesc des care-mi lipsește deși părul i s-a rărit deși s-a îngrășat... Știind Acolo, în registrele de sugativă în cărțuliile lor de muște strivite m-au trecut pe doi și-așa îmi voi trăi toată viața pe un petec unsuros de hîrtie pe un petec ros de multele poșete schimbate și-așa îmi voi pierde și cunoaște prietenii și-așa
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
al cărui suflet ura și-a ridicat metereze patologice. Ziaristul craiovean pare o marionetă trasă din umbră de sforile înmuiate ani la rînd în otrava unor frustrări și complexe tenace. Frustrări și complexe de filozofi veleitari, de discipoli închipuiți, de cărțulii și broșuri de pripas, neluate de nimeni în seamă. Asmuțit într-o luptă a cărei miză sordidă o cunoaște exact și din care speră să iasă cu un strop de notorietate aninat pe buzele arse de nevoia unei recunoașteri publice
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
el îi respinse vorbindu-le împotriva religiei evreilor: a fost osîndit la treizeci și nouă lovituri de bici pe spinare și să îngenuncheze în pragul casei sale; toți cei de față călcară peste trupul lui. " El a tipărit într-o cărțulie întîmplarea, scriere ce o păstrăm încă; iar aici mărturisește a nu fi nici evreu, nici creștin, nici mahomedan, ci adoratorul unui singur DUMNEZEU. Mica sa carte se intitulează: Pildele vieții omenești. Același Limborch a respins părerile lui Uriel Acosta, după cum
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
o literatură. Luați, de pildă, o veche întîmplare nouă, despre venirea unui tînăr autore într-o redacție culturală (acolo, în broșura lui Peltz, Facla, la anul 1916), și despre covîrșitoarea putere a hazardului în asemenea daraveri. N.D. Cocea, ocupat, primește cărțulia de debut a unui aspirant la glorie, complet neinformat (mărturisește vocea lui de peste ani) că mai sînt, ca el, cu sutele. Norocul face să i se pară, acidului director de la Facla, original, adică bizar - bună carte de vizită pentru cineva
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
în mari sinteze detașate și critice. Titlul evocă anii copilăriei - anii în care se toarnă temelia omului de mai târziu - petrecuți de autor în barăcile din cartierul sărac din Reggio Calabria, poreclit în vremea primului război mondial "cartierul american". Această cărțulie de 150 de pagini este, mai mult decât ne spune titlul, adică povestea vieții unui om și a unui veac, este un bilanț și un examen de conștiință înaintea marii plecări; este încercarea de a desluși rostul și rezultatul trecerii
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
fie înaintea tuturor, înaintea gloatei... Altminteri la ce bun că mă cunosc deja, că ne știm încă din ’14! Flăcăul într-un ungher, în umbră, inspectează cărțile, în fine genul meu de etajere... Precis e ordine acasă la Clémence! Fără cărțulii peste tot! Nu! Eu nu le aranjez niciodată! Au venit ca „moștenitori cu anticipație...” Oh e impecabil la Clémence! „interiorul” ei... Oh dar la dracu’ îmi sare muștarul! Sunt un om prea cumsecade de fapt! Flăcăul! Ștreangul! Brazzaville! Ghilotina! Moștenirea
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
care, în anii ‘60, din motive economice, migrează în Suedia. Dar este un grec care împărtășește convingerea că un individ este alcătuit din mai mulți indivizi. Și de aceea mi-a fost cît se poate de limpede că dintr-o cărțulie de vreo 100-150 de pagini va crește o carte mult mai mare, așa încît pînă la urmă romanul a ajuns la 400 de pagini și în el se află povestea a trei generații de-a lungul a 120 de ani
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
din alte izvoare, apreciindu-li-se valoarea și autenticitatea, depistându-li-se posibilele surse. Bibliografia bogată (p. 555-578) și indicii foarte analitici (p. 581-642) întregesc această ediție remarcabilă. Un subiect interesant, inedit în cultura română, dar tratat simplist, într-o cărțulie care se înfățișează mai degrabă ca un colaj comentat de texte din autori greci (p. 12-64) și latini (p. 65 184), autoarea nepărând să aibă nici un fel apetență pentru vreo orientare teoretică sau metodologică recentă (vezi, totuși, p. 8, nota
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu femei, să fi trecut prin multe întîmplări și peripeții, înainte de a putea să scrie. Eram vrăjit de Hemingway, dar de partea lui cea mai îndoielnică - cea aventuroasă. Sherwood Anderson, pe care l-am descoperit la șaptesprezece ani, printr-o cărțulie tradusă în ebraică, Winesburg, Ohio, mi-a deschis ochii făcîndu-mă să înțeleg că acolo unde te găsești tu e centrul universului. în camera mea, în satul meu, în comunitatea mea e centrul universului. Și că nici un eveniment, nici o întîmplare nu
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
de a susține ,critica edițiilor" cu subiecte vii, acut actuale, interesând (să zicem) o sferă cât mai largă de cititori, ca, de exemplu, cel al ,edițiilor școlare", am dat cu ochii, absolut din întâmplare (vorba lui Minulescu), peste coperta unei cărțulii remarcabil de urâtă: Alexandru Odobescu, Scene istorice. Fiind vorba de Odobescu (fac ce fac și tot la el ajung!), bineînțeles că am deschis-o și, după ce m-a frapat o dată prin urâțenia copertei exterioare, m-a surprins încă o dată prin
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
odobescian Scene istorice din cronicele românești, editorul - anonim -, sau ,managerul" - și el anonim - al casei editoare peltice ,Stefan" (nu ,Ștefan") orânduise, alături de Mihnea-Vodă cel Rău și de Doamna Chiajna, considerând-o, probabil, tot o ,scenă istorică", și ,epistola" Pseudo-kineghetikos. Răsfoind cărțulia școlară, căci de așa ceva este vorba, care-ncepuse să mi se pară interesantă, am mai dat și peste o altă ,originalitate". La finele textului ,epistolei" stă scris cuvântul ,Sfârșit", ca și-n edițiile lui originale din 1874 și din 1887
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
Poezia mondială și frigul lumii Cum am putut uita numele poeților consacrați pe care i-am auzit în această seară citind în toate limbile lumii? Mai ales după ce o doamnă, extrem de amabilă, de la “Literaturwerkstatt Berlin” mi-a făcut cadou o cărțulie cu scurte biografii și traduceri din poeziile recitate în aer liber, în plin centrul Capitalei, pe Potsdamer Platz. Aș vrea să scriu pagini întregi despre felul călduros și prevenitor în care m-a primit această doamnă, fără să mă cunoască
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
mărturisească opinia lui că mă consideră un mare prost și că “să mă caut”. Ceea ce m-a pus pe gînduri. De ce să scrie un neîndemînatec ca mine despre poezia universală? Mai ales că, în clipa de față, deoarece am uitat cărțulia cu informațiile necesare în tren, nu mai pot reproduce titlurile poemelor, nici numele autorilor. Îmi amintesc vag de moderator, poet și membru al academiei, Adolf Muschg, care apare chiar fotografiat într-o istorie literară. Vorbește inteligibil și cumpătat, folosind un
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
din 1993 al regizorului, Rosenemil, remarcabilă rămâne încercarea de a reconstrui astmosfera de cultură și civilizație fin de siècle din decorurile selectate cu minuția unui Luchino Visconti. Emil (Werner Stocker), un mic don Juan bulevardier, amestec de autor vagant de cărțulii cu aventuri siropoase și circar, cu un șarm caragialesc, mustața îi lipsește și pălăria dată pe ceafă, intră în atenția a două femei care și-l dispută. Bertha (Dominique Sanda) și Lissy (Dana Vavrova) aparțin aceleiași bresle, una este o
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
constă într-o serie de vechi gravuri (inclusiv ale lui Dürer) prezentate de Fritz Kothner (basul Markus Eiche, o voce impresionantă, care face din acest personaj secundar aproape unul principal) în power point, și mai ales în teancuri mari de cărțulii galbene din cunoscuta serie de clasici a Editurii Reclam (cam pe nedrept devenite emblema tradiționalismului mărginit). Maeștrii le adună cu evlavie, David le xeroxează, singurul căruia nu-i pasă de ele fiind Sachs, care umblă cu niște simple foi de
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
cotidianului, se amestecă, iar Walter Sparrow intră în dimensiunea imprevizibilă și fascinantă a ficțiunii prin ceea ce am putea numi o lectură de suprapunere a afectelor, așa cum cei mici citesc cărțile identificîndu-se cu eroii lor. Numai că, această lectură care foiletonează cărțulia episod cu episod - este surprinzător că un cititor captiv nu citește cartea pînă la capăt, preferînd s-o felieze capitol cu capitol - se transformă încetul cu încetul într-o șaradă monstruoasă pe măsură ce evenimente și referințe precise din existența lui Walter
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
mers la o școală elementară publică. Tocmai apăruseră primele manuale „moderne", cu povești traduse din engleză, germană și franceză despre onoare, datorie și eroism, alese cu dibăcie și ilustrate cu niște poze minuscule de occidentali îmbrăcați în costume nemaivăzute aici. Cărțuliile acelea impresionante au devenit acum doar niște obiecte rare; au fost de mult înlocuite cu compilații pretențioase, editate mai puțin atrăgător. Ai învăța bine. O dată pe an, la vremea examenelor, un înalt funcționar vizita școala, vorbea cu copiii de parcă erau
Lafcadio Hearn - Kimiko by Angela Hondru () [Corola-journal/Journalistic/6487_a_7812]
-
sărăcia altora și a căror avere se numește Namida no kane, „Banii lacrimilor". Nu nădăjduiau la ajutor din partea celor vii, pentru că majoritatea familiilor de samurai înrudite cu a lor ajunseseră nevoiașe. Când n-au mai avut ce să vândă, nici măcar cărțuliile lui Ai, au găsit salvarea în cei morți. Și-au amintit că tatăl tatălui lui Ai fusese îngropat cu sabia primită în dar de la un daimyf; și că monturile de pe teacă erau din aur. Prin urmare, au deschis mormântul, au
Lafcadio Hearn - Kimiko by Angela Hondru () [Corola-journal/Journalistic/6487_a_7812]
-
dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub regimul comunist, iată, dl. Marino promite o revenire. Așteptăm cu mare interes. Cîteva scrisori inedite ale lui Vasile Conta în CONVORBIRI LITERARE din august. Le comentează dl Florin Cântec
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]