4,175 matches
-
în 1493, la Curtea sa de pe malul Siretului. Biserica Sf. Nicolae (Bogdana), din Rădăuți, reprezintă cel mai vechi monument din zid păstrat în Bucovina, construită pe locul unui lăcaș din lemn, în jurul anilor 1360. Mănăstirea Dragomirna este ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca, între 1602-1609, iar în 1627 i s-au adăugat cele 4 turnuri de apărare clădite de domnitorul Miron Barnovschi. Pictura exterioară a bisericii este înlocuită cu sculptură în piatră, turla fiind împodobită în întregime cu motive florale și
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
întrunirile. În 1890 ia ființă Reuniunea învățătorilor din protopopiatele bănățene, a cărei activitate este însă stânjenită de lipsa unui statut aprobat, timp de 10 ani acestea fiind mereu respinse de Ministerul Instrucțiunii. În anul 1900, cauza este încredințată avocatului și cărturarului Emanuil Ungureanu din Timișoara, care îi adună pe învățători la Timișoara, votează un nou statut, pe care îl impune ministerului de la Budapesta. Învățătorii îl aleg pe Emanuil Ungureanu președinte, iar reuniunea își începe activitatea având ca principal scop ridicarea nivelului
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
a primelor gazete în limba națională. Este vorba despre „Curierul românesc“, apărut în București, din inițiativa lui Ion Heliade Rădulescu, la 8 aprilie 1829, și de „Albina românească“, de la Iași, întemeiată de Gheorghe Asachi, la 1 iunie 1829. Acestor mari cărturari le revine meritul de a fi obținut pentru presa românească dreptul și libertatea de exprimare în limba română. Festivitatea de la Palatul Parlamentului a fost onorată de prezența președintelui României, dl Ion Iliescu, și a premierului român, dl Adrian Năstase, alături de
Agenda2004-16-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282310_a_283639]
-
de certitudini ale vieții, ce dacă acum este un intelectual titrat?!-, poetul Virgil Pătrașcu apelează, în multe poezii / poeme, la zariștea satului Braniște, din câmpia de sud a Olteniei. (Referințe de specialitate despre această zonă găsim și la mulți alți cărturari, deveniți nume de referință, cum ar fi Dimitrie Gusti, Al. I. Amzulescu, Ileana Vulpescu, Adrian Păunescu etc.) Scriitorul Virgil Pătrașcu nu întreprinde un studiu de caz în lumina ideilor mai sus formulate. El ia limbajul așa cum l-a întâlnit în
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
un filozof, convertit de arta cuvântului. De fapt, un scriitor, pentru care cuvântul devine simbolul ființei creatoare. „Versul este pentru viziuni, proza pentru idei”, spunea Henri Ibsen. Să decupăm de aici eseul și critica literară, atât de frecvente în scrierile cărturarului Al. Florin Țene. Când se află eseul la limita cu absolutul, iar critica literară la marginea incisivității? Al. Florin ȚENE: Filozofia începutului de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale ce se impune indivizilor izolați. În acest context, individul apare
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
acestea. Între marile valori bibliofile ale B.J.T. se numără: Cicero Marcus Tullius „Tullius de officiis cum commentariis Petri Marsi einsque recognitione“, Veneția, 1500; Pelbartus de Timișoara „Pomerium quadragesimale“, Augsburg, 1502; „Noul Testament“, Bălgrad, 1648; „Îndreptarea legii“, Târgoviște, 1652. Lucrări ale unor cărturari de seamă din Banat, cum sunt: Constantin Diaconovici Loga: „Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii românești“, Buda, 1818; Dimitrie Țichindeal: „Epitomul sau scurte arătări“, Buda, 1808.
Agenda2004-50-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283143_a_284472]
-
RAO, București, 2013, 443+443 p. O ediție deosebită a scrierilor confesive rămase de la folcloristul, editorul și bibliologul G. T. Kirileanu, reunite sub titlul Martor la istoria României. 1872- 1960, ne propune Constantin Bostan, vechi cercetător al vieții și operei cărturarului nemțean. Deocamdată, au apărut doar primele două volume, care se opresc la anul 1918, ceea ce promite un text amplu și de mare interes, date fiind poziția publică a lui Kirileanu - fost bibliotecar regal și apropiat al unor personalități ca Maiorescu
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
instalarea comunismului. Ediția are, înainte de toate, o structură aparte, întrucât Kirileanu nici nu a ținut în mod constant un jurnal, nici nu a redactat un corpus unitar de memorii, iar din bogata sa corespondență s-au editat deja porțiuni însemnate. Cărturarul și-a făcut însemnări cu o oarecare intermitență, adăugându-le decupaje din presă, invitații adnotate, fragmente din textele redactate cu diverse ocazii oficiale. La senectute, în refugiul de la Piatra Neamț, a revenit asupra lor cu precizări și completări, mai lungi (în
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
autorului, care, fără să fie o personalitate de prim-plan - nu i-a permis-o însuși statutul său de înalt funcționar al Casei Regale, care-i interzicea implicarea în politică și, în general, partizanatul de orice fel -, a fost un cărturar coerent și bine format. Meritul editorului este de a se fi pliat pe structura biografiei lui Kirileanu și de a fi asamblat „piesele” puzzle-ului confesiv într-un mod transparent și fidel sensului relatării autorului. G.T. Kirileanu a fost unul
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
din greu, pentru a se întreține (pe sine și pe frații mai mici) în liceu și în facultate. Elev și student eminent, se va integra la vârful mediului cultural românesc, ajungând un înalt funcționar regal și colaboratorul și corespondentul unor cărturari și academicieni de prestigiu, contrazicând astfel pretenția - profund mincinoasă - a regimului comunist de a fi fost singurul care a susținut emanciparea țăranilor. Kirileanu adeverește, prin destinul său, că, oricât de imperfectă și de minată de politicianism ar fi fost democrația
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
condus ostilitățile și, apoi, bătălia politică pentru semnarea păcii Titu Maiorescu, primul ministru al României victorioase. Comportamentul principalelor forțe politice, ca și al marilor puteri, în preajma și după declanșarea Primului Război Mondial, este urmărit îndeaproape, cu informații de primă mână, de către un cărturar care, fără să facă politică, este preocupat de destinul neamului său și are o adevărată vocație a serviciului public și a mărturiei pentru posteritate. Rândurile sale nu sunt scrise cu fața la public, dar o minte echilibrată și lipsită de patimi îl
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
ediția îngrijită exemplar de Constantin Bostan este o revelație. Ea recuperează - precum recuperase, odinioară, G. T. Kirileanu manuscrisele lui Ion Creangă, editându-le și salvândule de la distrugere - o mărturie substanțială despre viața politică și culturală a României, dar și un cărturar care nu merita uitat. Și care se va salva, poate, în durata lungă a culturii, în primul rând prin această mărturie.
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
ce trece pragul Muzeului tiparului și al cărții românești vechi, amenajat la Târgoviște într-o clădire ridicată la mijlocul secolului al XIX-lea, pe temelia unei case care a aparținut (în secolul al XVII-lea) familiei stolnicului Constantin Cantacuzino și unde cărturarul și-a adăpostit vestita sa bibliotecă. Pot fi văzute în acest muzeu prese tipografice vechi, tipărituri, xilogravuri, vignete de metal pentru ornamentarea paginilor de carte, facsimile ale unor manuscrise și cărți apărute începând cu secolul al XVI-lea, exemplare ale
Agenda2004-30-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282698_a_284027]
-
o arhitectură cuceritoare, o remarcabilă transpunere creatoare a stilului maramureșean al bisericilor de lemn. În cadrul complexului se mai regăsesc un altar de vară și un mic agheasmatar, precum și Casa Artistului, o fermecătoare vilă destinată să găzduiască, pentru repaus și creație, cărturari și meșteri ai frumuseții sacre. Mănăstirea mai are, de altfel, și un atelier de pictură, pe sticlă și lemn, maica stareță fiind ea însăși o pictoriță de icoane. A. M. Grad Vacanță de cinci stele pe Coasta de Azur l Vedete
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
Preț: 199 000 lei. Biografia unui destin „Biografia mea nu are nimic spectaculos. Poate, doar faptul că am trăit ușor somnambulic“, își începe Octavian Paler „Autoportretul într-o oglindă spartă“. „Nu pot să scriu dacă nu mă descriu“, ne mărturisește cărturarul. Prin urmare, biografia se transformă în destin. Cartea conține 135 de episoade importante din viața lui Paler. Octavian Paler: Autoportret într-o oglindă spartă. Editura Albatros, București, 2004. Preț: 305 200 lei. Fizică și mistică Lucrarea de față reprezintă o
Agenda2004-27-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282617_a_283946]
-
avem, așa că, uite, am venit aicea». Păi, s-ar întoarce tatăl meu în mormânt, dacă eu, Candroveanu, om care a învățat carte românească aici, și scriitor, aș accepta ideea că aromânii sunt o minoritate. În ruptul capului, nu. Și toți cărturarii aromâni adevărați sunt de acord cu mine că suntem români și că nu trebuie să acceptăm în nici un caz să fim considerați o minoritate. Aromânii nu au un statut clar definit în Balcani, în ciuda unor încercări întreprinse de către statul român
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
până azi, unică românească situată în piața suburbiului Fabric al Timișorii“. (Drapelul din 25 ianuarie 1905). 75 ani „Fondul Valeriu Branișce. Creditul Bănățean din Lugoj a luat o lăudabilă inițiativă să creeze un fond cultural, care să poarte numele marelui cărturar, profesor și ziarist dr. Valeriu Braniște“. (Voința Banatului din 26 ianuarie 1930). „Jubileu. Asociația femeilor din Oravița și-a sărbătorit în zilele acestea jubileul de 50 de ani de la înființare“. (Temesvári Hírlap din 28 ianuarie 1930). 50 ani „Deschiderea Universității
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
Elena Bulai S-au Împlinit, în 2002, 150 de ani de la nașterea lui Dumitru Rosetti Tescanu, cărturar și om politic, tatăl celei ce avea să devină soția lui George Enescu. Se cuvine să amintim că numele Tescanu este adăugat de boierii Rosettești, după denumirea satului în care se află conacul familiei, stabilită în acest loc de patru
Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) by Elena Bulai () [Corola-journal/Memoirs/14408_a_15733]
-
privitoare la literatura epistolară a lui Mircea Eliade, transcriu, aici, încă două epistole, necunoscute până azi, trimise istoricului, criticului și eseistului literar Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), autorul a două1 inteligente și nuanțate microexegeze despre destinul celui mai cunoscut cărturar din a doua jumătate a veacului trecut și, implicit, al culturii române. History of Religions [Chicago], 5 aprilie 1978 Mult stimate Coleg, Câteva cuvinte ca să-ți mulțumesc pșențtșruț scrisoare și pșențtșruț cărți. (Am citit, azi noapte, aproape în întregime volșumulț
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
lipsesc, sînt obiecțiile făcute operei propriu-zise. În special românele postbelice își văd știrbit prestigiul. Nici monumentala Istorie a literaturii de la origini pînă în prezent n-a scăpat cu totul de săgețile (unele înveninate) ale comentatorilor. Numai școală păstrează intact soclul cărturarului. Întrebarea este pentru cîtă vreme. Divinului critic de odinioară i-a luat locul un critic tot mai hulit. Pentru varietatea și profunzimea contestației actuale a lui Călinescu, articolul d-lui Gh. Grigurcu, pe care-l publicam în acest număr, este
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
insignifiant și, totuși, voia să conducă treburile țării) a plătit cu oprobriul efectiv al opiniei publice, indignata de procedeele sale (unei delegații a învățătorilor neplătiți cu lunile, care, vizitîndu-l la mare pe profesor și întrebîndu-l, neliniștita acut, ce să facă, cărturarul, exasperat de neputința economică, i-a răspuns scurt "aruncati-vă în mare"). Trezit la realitate după demisie, N. Iorga a pornit, înfrigurat, o efectivă campanie pentru recucerirea prestigiului. A scris, repede, două broșuri explicative. Nu i s-a părut deajuns
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Conferința de pace de la Paris, unde, cu luminile și relațiile sale, putea fi util țării. Asta nu putea fi recompensat de propunerea lui Brătianu că istoricul să fie inclus în guvernul din noiembrie 1918. De aici încolo încep frustrările marelui cărturar care socotea că, acum, după război, nu-i sînt recunoscute meritele mari din anii grei ai războiului. Ionel Brătianu devenise atotputernicul țării și cum N. Iorga nu înțelegea să intre în PNL, menținîndu-și mică să grupare politică (desfăcuta de A.C.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
dl Iliescu. Aflăm la închiderea ediției vestea încetării din viață a profesorului Mircea Zaciu, prestigios critic literar și istoric, eseist și memorialist. Dispariția sa reprezintă pentru cultura română o neașteptată și grea pierdere. În numărul viitor vom evoca personalitatea marelui cărturar, colaborator și prieten apropiat al României literare.
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
prostituata la porțile cimitirului, pierderea ceasului, precum și alte obsesii, agonia mamei tatălui meu adoptiv, relațiile mele, mai curînd străine, cu acesta din urmă, în sfîrșit o dragoste nefericită, toate acestea transpuse în piesa Viața ascunsă, l-au impresionat pe marele cărturar care a fost Petru Comarnescu. A amintit-o, de altfel, în prezentarea nuvelei Poteca de argint, publicată în "Universul literar" (25.03.45), și în prefața pe care a scris-o pentru romanul Blocada, dar care nu a apărut decît
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]