6,372 matches
-
a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea plimbare cu barca pe apă. Am mai experimentat și altă dată pescuitul pe lac. La un kilometru de comuna noastră exista un
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
cât mai repede cu putință. De atunci, nu am mai avut ocazia să mai merg la pescuit până târziu, când deja mai crescusem și, împreună cu tata, ceilalți doi frați mai mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
a stins din viață într-un accident stupid, la doar 75 de ani- îmi spune Iosif Sinu în recenta noastră convorbire telefonică - ar mai fi putut trăi. Venea de la târg, de la Avrig, cucăruța. La impactul cu un obstacol apărut în fața căruței, tatăl meu, Ion Sinu, a căzut și roata căruței i-a trecut peste gât. În zadar a stat Arthemiza, soția mea, lângă el încercând să-l ajute, a plecat sus, la cer... Putem spune că zidăria a moștenit-o de la
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
doar 75 de ani- îmi spune Iosif Sinu în recenta noastră convorbire telefonică - ar mai fi putut trăi. Venea de la târg, de la Avrig, cucăruța. La impactul cu un obstacol apărut în fața căruței, tatăl meu, Ion Sinu, a căzut și roata căruței i-a trecut peste gât. În zadar a stat Arthemiza, soția mea, lângă el încercând să-l ajute, a plecat sus, la cer... Putem spune că zidăria a moștenit-o de la tatăl său. Învață bine meseria aceasta și o face
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
am aflat-o prima dată de la tata, în toamna anului 1944, venind din acele vremuri când eroii se aflau la loc de mai mare cinstire decât în zilele noastre. În acea toamnă, tata mă ducea la școală în București, cu căruța încărcată cu alimente și cele necesare pentru un an școlar pe care urma să îl petrec la internat. Când am ajuns cu căruța în dreptul cimitirului din localitatea Prunaru, tata a oprit calul, s-a dat jos din căruță, și-a
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
mare cinstire decât în zilele noastre. În acea toamnă, tata mă ducea la școală în București, cu căruța încărcată cu alimente și cele necesare pentru un an școlar pe care urma să îl petrec la internat. Când am ajuns cu căruța în dreptul cimitirului din localitatea Prunaru, tata a oprit calul, s-a dat jos din căruță, și-a descoperit capul, a luat poziția de drepți și a salutat ostășește, apoi, cu mâna la inimă, a păstrat un moment de reculegere. Continuându
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
București, cu căruța încărcată cu alimente și cele necesare pentru un an școlar pe care urma să îl petrec la internat. Când am ajuns cu căruța în dreptul cimitirului din localitatea Prunaru, tata a oprit calul, s-a dat jos din căruță, și-a descoperit capul, a luat poziția de drepți și a salutat ostășește, apoi, cu mâna la inimă, a păstrat un moment de reculegere. Continuându-ne drumul, mi-amintesc cât de tulburată am fost când am aflat despre faptele de
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
în propria trăire. Cum să spun (...) că fiecare zgomot al lumii are propriul cântec?” Așa își începe poeta pledoaria pro domo într-unul din răspunsurile sale pe facebook. Pentru că, da, așa este pentru sensibilitatea ei lirică are nevoie de o căruță de flori care să i se răstoarne în poarta sufletului și de un cor de menestreli care să îi pavoazeze cărările gândului cu simfonia culorilor. La marginea mea, se năștea iarăși lumea, în aceeași ordine, ochi, inimă, suflet. „Eu scriu
POVESTE DE TOAMNĂ, DE SUFLET ȘI DE DOR de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1447244315.html [Corola-blog/BlogPost/375624_a_376953]
-
pentru toți locuitorii comunei, veghea și se implica în bunul mers al lucrărilor agricole, la tot ce însemna sector vegetal sau animalier. În fața primăriei, nu erau ca azi parcate autoturisme, se circula pe jos, în cel mai fericit caz cu căruța sau bicicleta. Mașini aveau doar cei de la raionul de partid și încă ce mașini, GAZ-uri de teren primite de la "frații" noștri ruși. De la Sfatul Popular mergeam dese ori în satele aparținătoare unde ajutam la încasarea impozitelor ba odată pe
CAP. 7- de IONEL CADAR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1485797730.html [Corola-blog/BlogPost/343097_a_344426]
-
smocuri de ceapă, punem cobilița-n ușă, să vadă lumea că nu suntem acasă, ne facem semnul crucii spre soarele care încă nu-i suit pe deal, fiecare este rugat/îndemnat/obișnuit să zică (în șoaptă) Doamne-ajută!...ne suim în căruță și, hăis! cea!...hăis! cea!...plecăm la dracu-n praznic, fiindcă tocmai acolo șede și huzurește via bunicei, fiindcă tocmai acolo se află și se înalță spre cer hectarul cu păpușoi al colhozului abia înființat!...Și mergem, și mergem!...Suntem
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
el își pun câte un sac de iută, făcut glugă, pe cap!... Nici gând și nici vorbă de întors acasă!...simt ploaia cum trece prin țolic, prin cămeșa mea de cânepă, prin piele, prin oase, prin loitrele și prin coșul căruței, prin boi și prin sufletul boilor! simt și văd cum se înmoaie jugul, proțapul și resteiele, aud cum trece apa prin tot și prin toate...și cum se duce în pământ, unde îi este locul și unde ne este locul
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
formatorul de opinie de azi, personajul cărții trece prin mai multe încercări, la fel ca eroii din poveștile românilor, pe care le poartă cu el în suflet. E greu să fii singur în lume și să descoperi că visele din căruța ta coboară pe moșia altora. Însă cu ambiție personajul nostru reușește să schimbe lumea după viziunile lui. Să fie apreciat, respectat și dat drept model. Volumul „Singur printre ziariști”, apărut în 2002, a surprins în modul cel mai vizibil prin
PRIN MOARTE, AŞTEPTÂND VIAŢA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_prin_moarte_astept_menut_maximinian_1343137173.html [Corola-blog/BlogPost/355083_a_356412]
-
nostru reușește să schimbe lumea după viziunile lui. Să fie apreciat, respectat și dat drept model. Volumul „Singur printre ziariști”, apărut în 2002, a surprins în modul cel mai vizibil prin eseurile de atitudine, apoi a urmat volumul de poezie „Căruța cu vise”, în 2010, lansat la Madrid și apreciat de spanioli. „Îmi place să văd oameni fără cute sub frunte, cu ochii limpezi ca izvorul, să aibă unde pune dorul, să dea mâna cu tine cu palma întinsă, nu cu
PRIN MOARTE, AŞTEPTÂND VIAŢA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_prin_moarte_astept_menut_maximinian_1343137173.html [Corola-blog/BlogPost/355083_a_356412]
-
ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC” Nu-mi aduc aminte când și cum am ajuns la Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și pomii înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele încărcate cu saci plini de cereale se îndreptau spre târgul de la poalele dealului și depresiunii Cozancea. Pe strada principală, îmbrăcat într-un costum negru și pălărie de fetru, m-am întâlnit cu Pincio Păun, prieten vechi, strecurat de mult în
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_pana_ce_mintea_imi_adoarme_pana_al_florin_tene_1358231888.html [Corola-blog/BlogPost/342428_a_343757]
-
tot de Mironeasa dar aflat la o distanță considerabilă de comună, în pădure, aproape de acel misterios schit al Hadâmbului. Era o toamnă târzie din câte îmi aduc aminte. La ora patru toți eram în picioare și ne-am “îmbarcat” în căruța unui localnic destoinic trasă de doi cai, obisnuiți cu acele poteci șerpuite prin desișul pădurii. O noapte rece umedă și...neagră ca păcura ne-nvăluia. Drumul spre Domnița era de pământ, noroios și plin de hârtoape și rădăcini. Avea și
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
brâncă de porc mistreț. Nu prea stau la drum au niște tăuri (mlaștini cu ochiuri de apă) mai sus, acolo la... schit! În fine cu Dumnezeu înainte, ce putea să ni se întâmple?! ...cel mai rău, să ne răsturnăm cu căruța dacă vreo brâncă de porc ar fi speriat caii. Eram patru inși în “dubă” și căruțașul. Două ore mai târziu eram în Domnița. Cocoșii cântau de ziua, dar încă nu se luminase. Atenți să nu facem gălăgie, am descins la
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
vede calitatea celor promovați prin diverse funcții de partid, care ezită să-și asume răspunderea unei candidaturi. Bineînțeles, liderii cei mari visează la un os de parlamentar, lipsit de orice responsabilitate. La bază, însă, nu există oamenii care să miște căruța administrativă a comunității locale. Să fiu bine înțeles! Ciolănari există, dar nu sunt și profesioniști. În administrație. Sau cam terminat vremurile, când oricine putea fi primar sau consilier. De fapt, marea problemă nu ar fi candidatul la primărie, ci candidații
TABLETA DE WEEKEND (146): PROFESIONIŞTII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1458487440.html [Corola-blog/BlogPost/384159_a_385488]
-
e frică de însurat?!... * * * * * Jan Pribeagu-i uluit... Ce-a văzut și-a auzit; La vecina s-a oprit, Și cum era bâlbâit, Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... * La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fete_cu_marin_sticlete_marin_voican_ghioroiu_1361379475.html [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
Acasa > Versuri > Farmec > GERMINAȚA DE SUB ZĂPADĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă În sat câte-o bătrână rudă. Umbrele bunicilor privesc peste gard Cum trec nepoții în iureș pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă
GERMINAŢA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Germinata_de_sub_zapada_al_florin_tene_1326209580.html [Corola-blog/BlogPost/361559_a_362888]
-
o sărută de câteva ori, spunându-i cu lacrimi în ochi (căci nu-i om atins de tăria băuturii să nu plângă ca la comandă, mai rar să vezi): să te faci bine, boierule! - Iau-o pe mama Bușica în căruță și du-o acasă, Naie... și-l bate părintește pe umerii care se încovoiaseră de atâta „recunoștință” în fața „filantropului” adus de pronia cerească. A... uitasem. După ce-ți omenești prietenii în crâșmă la Madam Mami, nu uita să treci pe la
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
boierule, că se poate umfla și mai tare. - Duceți-vă sănătoși!... iar Didina îl sfătui ca o „mamă” iubitoare. - Ai grijă, Năică, nu cumva să te-mbeți și să pierzii banii... - Bine, bine... îi răspunse Naie care deja era lângă căruță. Cotoroanța de Bușica râdea pe înfundate în timp ce-i făcea cu ochiul lui Pandele. - Doamne, eram să uit, uita-m-ar relele!... Pentru priceperea și străduința matale (fiind convins că Didina nu știe absolut nimic din ce se întâmplă), măicuță Bușica
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
Dumnezeu... - Sărut mâna boieru’ mamii... frumos și darnic. Să te vadă Dumnezeu și să nu te mai speli de cât bine o să-ți dea pentru faptele tale și, cu un mers destul de sprințar, la vârsta ei, băbuța se duse spre căruță, adăugănd: să vă faceți bine, conașule. Didina, Didina... ai grijă, maică de copilașul meu drag. Mâna în care ținea bancnota de cinci mii de lei îi transpirase. Căldură banilor îi producea o bucurie nespusă. Se opri din mers, scoase din
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
din buzunar o batistă înflorată, în care puse banii, o împături și o băgă în buzunar, iar cu cealaltă mână controlă să se asigure dacă banii sunt în siguranță, apoi îl rugă pe Naie s-o ajute ca să urce în căruță. Naie, după ce închise porțile, a dat bice caiilor și în câteva minute s-au făcut nevăzuți. Imediat ce au făcut stânga, la prima cotitură a drumului (care se-ndrepta spre Dealul Viilor), Bușica l-a rugat s-o lase la „palatul
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
trârâit prelung, poruncitor îl impiedică să-nainteze. Stăpânul se apropie de coșar ridică cu o proptea sârma de rufe ce-atârna de-a curmezișul drumului, apucă de căpăstru calul conducându-l cu grijă printre meri și vișini, în grădină. Opri căruța între gârlici și stogul de paie, înțepeni c-o buturugă o roată și se apucă să deshame. Desprinse bretelele lungi din mănușă, îi scoase zăbala din gură și căpăstrul de pe cap, înfășurându-l cu grijă în hățuri. Apoi își plimbă
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
el, neliniștit de felul cum arată. Soarele ardea cu putere. Fluturi multicolori valsau vioi în aerul uscat. Un motan împietrit pe colțul patului de bârne ce susținea stogul urmărea indiferent dansul lor. Câte-o găină mai curajoasă se tupila sub căruță ciuculing semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]