1,241 matches
-
Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Este vorba de regretatul Artur Silvestri, prof. univ. dr., istoric, scriitor și animator cultural îNFIORĂRI în vorba străbună a neamului dac Romani din columnă-au rămas, Când daci și romani, dârz, popor nou prefac și limbii române dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE Din caierul mare al vremii Istoria strânge fuior, Scriind pe fir alb, de milenii, Hrisov, cu hrisov
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
comori le întâlnești la fiecare pas și poți să rămâi încântat de ele cât vrei. Azi pentru prima dată, la sfatul lui Alexinski, am vizitat aleea sub Odeon. Acesta este un vechi teatru uriaș. Frontonul are coloane de culoare cenușie, căruntă. Este încercuit de o galerie aidoma lui Gostinnîi Dvor și acolo sunt numai magazine de cărți. O frumusețe de nedescris! Ce ediții! Ce lux de cărți! Ce varietate! Eram parcă fermecat, dar fermecat în realitate. Ce ar fi dacă aș
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
cafenea, răspunzând întrebărilor venite de la clienți și explicându-le cum să ajungă în Strada Zahărului și Lămâii. Spre amiază a apărut și primul „mușteriu”. Pe uliță și-a făcut apariția un Mercedes mare, negru, din care a coborât un bărbat cărunt, impunător, de vreo șaizeci de ani, îmbrăcat într-un pardesiu de stofă neagră. Avea fața roșie, ca englezii, așa că Fawwaz și-a închipuit în prima clipă că este un khawaga 2. Fawwaz s-a grăbit să-l întâmpine cu politețea
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
un sacrificiu la șah: înțeleptul e condus de rațiune, prostul de patimi; dar, fără patimă nu ajungi pe culmi. Deci ... „...vedeți azi, ici și colo, oameni bătrâni ca Nestor, care de abia mai au înfățișare de oameni: bâlbâiți, nerozi, știrbi, cărunți, pleșuvi (și surzi, nota mea) sau, ca să-i zugrăvesc mai bine cu vorbele lui Aristofan: «îngălați, gârboviți, pustiiți, zbârciți, pleșuvi, fără dinți și neputincioși». Și totuși se bucură de viață atât de mult...” Vorbește, cum știm, Prostia, acum despre „acei
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
mi-ar da de furcă, Dacă ar fi posibil pot să jur că M-aș strofoca s-o iau de la-nceput. Mi-a plecat privighetoarea A plecat privighetoarea, făr^ de veste, și-am rămas Paraxin ca nunatak-ul muntelui cel mai cărunt, închircindu-mă becisnic doară-n propriu-mi impas, Cu al cărui machairodus zi și noapte mă confrunt. A plecat privighetoarea: sprijin sufletului meu; Mângâierea-mi burdușită cu ardoare și cu har! Și-am rămas redus la karma celui mai căznit
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
înflorește liliacul și cântă mierlele negre. înghit șarpele endoscopic și descopăr un continent nou : harta zdrențuită a sângelui meu. poeme în metrou sunt în 7 bis la place des fętes se așează în fața mea o domnișoară stafidită. dată cu ruj. căruntă. nu mă mir: citește balzac. * * * o pereche de tineri hispanici el un adonis ea senzuală cu sâni proeminenți. se joacă. își folosesc buzele în atingeri erotice. limbile lor au devenit un sex. observ că lui i se întărește e-un
gheorghe mocuța by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Imaginative/10154_a_11479]
-
Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarnă ce plimbi talazuri De zăpadă prin sufletul meu... Deșarta ochiul-fulg Peste secundele clipei. Sărută-mi străfundul minții Cu buze de amintiri albastre... Răcorește-mi visul cu mângâieri De vestala cărunta... Iarnă ce plimbi telegarii nebuni Pe drum de ianuarie, Prin inima mea elegiaca, ( De iubiri...) Răcorește-mi tâmpla troienita, ( De amintiri...) Din alt vechi alb deceniu, Cu noi... Altă cale?... E o întoarcere! Doar noi... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din
IARNĂ, IANUAR.... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373739_a_375068]
-
curați Cât e de frumoasă viața. Tata construia vapoare, Pentru nopțile cu stele Eu și frații mei de suflet Ne plimbam mereu cu ele! Bunii mei duceau povestea Până-n piscul unui munte Stând la sfadă multe ierni Au ajuns toate cărunte... Cireșul din poarta casei Avea cei mai scumpi cercei, O ureche de copil S-a împodobit cu ei. În vesmântul bucuriei Se îmbrăcau adesea brazii, Nucile le tot furam Că în joc eram nomazii... Când ninsorile de flori Trimiteau în
COPILĂRIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384716_a_386045]
-
doar înainte deși nu vede absolut nimic.... Îl sesizează abia într-un târziu,frânează brusc și se oprește, într-un final ,. „E mai bine să am cu cine vorbi .” Îl vede în oglindă cum aleargă,destul de bine pentru părul lui cărunt,dar dă totuși înapoi să-i curme gâfâiala. I-a mai rămas puțin bun-simț. - Mergi la Constanța ? întreabă, abia trăgându-și sufletul. - Da,sigur,urcați ! Trecut de mult peste 60 ,poate chiar și de 70,cu geacă sport care-i
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
moarte despletită / cu cămașa înnămolită, / parcă-mi dai carnea cu bobii, / mă desparți și mă apropii.” Relația dintre solomonară și om este una simbolică, a ghici fiind echivalent cu a-ți pune întrebări esențiale : „Dormi cu fața la pământ / prunc tomnatic și cărunt, / tu albești, eu te descânt, / între noi nici un cuvânt.” Din același important volum face parte și Oleandru, un fascinant poem țigan. Folosind ritmuri iuți, alternate cu altele de baladă monotonă, Baltag împlinește o poemă extraordinară, în care intercalează versuri întregi
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
descoperit. Într-o iarnă flămândă ți-am fost visul alb, făr' să știi, cât o să doară visarea-n dalb, herghelii din cuvinte au tras sania-gând și timpul scrib le-a așezat rând sub rând. Sunt visul alb troienit la tâmplele cărunte, cu dorul trimis, într-un azil de sentimente, deseori îl vizitezi, chiar rămâi încremenit, căci focul arde-n gând, clandestin, mocnit. 22 Ianuarie 2017 - MIT Citește mai mult Norii-s pufoși iar fulgii se cern în neștire,decorul hivernal, cuprinde
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
vrea descoperit.Într-o iarnă flămândă ți-am fost visul alb,făr' să știi, cât o să doară visarea-n dalb,herghelii din cuvinte au tras sania-gândși timpul scrib le-a așezat rând sub rând.Sunt visul alb troienit la tâmplele cărunte,cu dorul trimis, într-un azil de sentimente,deseori îl vizitezi, chiar rămâi încremenit,căci focul arde-n gând, clandestin, mocnit.22 Ianuarie 2017 - MIT... XXI. CAII GÂNDURILOR, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
mulțumire; Talantul dat ,de Bunul Dumnezeu, L-am înmulțit,dar n-am putut mereu, Să-I răsplătesc iubirea ,cu iubire! Eu n-aș avea nimic,de dat nu mi-ar fi fost Înțelepciunea a venit odată cu-al meu păr cărunt! Căci prea târziu am înțeles care-i al vieții rost Iubirea și iertarea sunt plata pentru-al vieții cost! Iar eu...nimica am,nimica pot ,nimica sunt! Voi să trăiți frumos,cum va-nvățat Iisus , Lui dați-i slavă,cinste
MULȚUMIRI IUBITORILOR DE DUMNEZEU! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385323_a_386652]
-
s-ar prăbuși! - Nu vorbi cu răutate, bărbate, îl dojeni tânăra soție. - Lasă-l să-și spună oful că e la casa lui și a intrat în rândul bărbaților! - exclamă un vecin, Costache al lui Turcu, răsucindu-și tacticos mustața căruntă și stufoasă. - Așa vă e sămânța! Când erai fecior, repede cu băieții la horă-n sat, iar când te-ai însurat fuga la cârciumă cu bărbații! - îl mustră nevasta-sa, o femeie harnică și iute ca argintul viu. - Veto, Veto
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
-mprăștie în vânt Fericirea noastră,în tristă suferință! Vin zilele din urmă și fără adevăr Ne calcă falsitatea,hoția și minciuna Vrem iar grădină Evei,chiar dacă fără măr Orbiți de bogăție,îi căutăm cunună! Ne plâng munții,bătrânii,cu pletele cărunte Când văd atâta ură,invidie ,trădare Lacrimile limpezi ,izvoarele mărunte Semnul că există: și mare și iertare! Banul,puterea...simbol de biruința, A-nvins dreptatea lumii,cu cei, puțini arginti Îi căutăm zadarnic,fără nechibzuința Toți răufăcătorii lumii, s-au
ZILELE DIN URMĂ(I) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384865_a_386194]
-
de prea multă odihnă. • Diavolul are coadă? Poate la policlinică... • Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă... Când e numai sănătoasă, se numește joging. • Puținătate intelectuală. • Nu-ți fă griji cu evitarea ispitelor. Pe măsură ce îmbătrănești, te evită ele (Winston Churchill). • Părul cărunt e un semn al vârstei, nu al înțelepciunii (zicere evreiască). • Și-a uitat acasă... cei șapte ani de-acasă. Se laudă că are trei licențe: Cultură, Fizică și Sport. • Banii sunt mai fricoși ca iepurii (zicere bancară). În tinerețe, frumusețea
ZICERI (237/238) – LOZINCI & ZILE DIFICILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384953_a_386282]
-
Toate Articolele Autorului Valea Râșnoavei... Ploua lin, placid... Vechi amintiri îmi îndulcesc privirea, Te văd sosind, abscons, pe-același drum, Molatec îmi deșert închipuirea. Valea Râșnoavei... Verdele viu, mut Îmi răsucește-n minte vise, clipe... Te văd sosind pe muntele cărunt, Înger născând a timpului aripe. Te simt îmbrățișând abis, poteci, Izvoarele, icoanele din mine... Cu plete blonde, dulce abur treci Sorbind iubirea zilelor senine. Te pierd din nou... Pășești pe-același drum, Valea Râșnoavei... Ploua lin cu stele... Doresc o
VALEA RÂŞNOAVEI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384967_a_386296]
-
ca imortele-flori. Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei, culorile s-au asezonat prin păr, riduri și privire, iar dincolo de neliniștile vieții, uneori, cu temei, sufletul are un singur anotimp, iar frunza-iubire. Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile cărunte, iar vântu' le-a purtat în fuioare din care am tors amintiri, un fir de dor, răsucit fără resentimente, și din fiecare gând a-mbobocit o floare de vers. 21 Noiembrie 2016 - MIT Referință Bibliografică: NORI DE CERNEALĂ / Maria Ileana Tănase
NORI DE CERNEALĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385054_a_386383]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > UN ALT DECEMBRIE Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Anii s-au scurs și părul mi-e cărunt e-un alt decembrie, trist și-nfrigurat, prin labirinturile vieții m-am pierdut, și ca-ntr-un vis, te caut ne-ncetat, Gerul, pune flori de ghiață la fereastră, îmi strâng la piept pulovărul de lână, focul din sobă nu reușește să
UN ALT DECEMBRIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385059_a_386388]
-
2181 din 20 decembrie 2016. BĂTRÂNUL în urbea mea o singură stradă pe stradă o singură casă în casă trăiește un om un singur om stă pe o prispă din curtea aceea cu scânduri rupte uneori croiește gânduri sau stele cărunte doar el și vântul ascultă cum plânge timpul... alteori zidește un munte spre cer să se urce să arunce pe boltă pulberi de stele din lacrimi croite în nopți de durere... bătrânul nu a spus nimic doar a zâmbit și
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
cheamă Dalia, Gherghina, apoi Diana. Dacă îi studiai atent trăsăturile, vedeai că semăna destul de bine cu portretul înrămat al doctoriței șefa de secție. Ana Adam, așa o chema.O clonă nereușită, o soră geamănă mai firavă, mai anemică și mai căruntă... Bărbatul din visul Dianei se numea Bazil, o zărise pe fată de când traversase scuarul mic din fața hotelului, era fermecat de silueta ei de vis,cu formele transparente aproape...Părul bogat, cu șuvițe blonde prin castaniul natural, ochii negri ca două
CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384416_a_385745]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLOAIE DE NOIEMBRIE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lacrimi de cer suspină căzând Pe streșini înalte de dor prea mărunt, Strigăt de suflet copleșit și cărunt, Șiroaie de gând pe oloane-alergând. Triști sunt și norii, alungați doar de vânt, Se strâng ca fiorii în colțuri de trup, Și-mbrățișați mult prea puternic, se rup, Patima lor risipindu-se-n ploi, pe pământ. Copacii-n culori, încă
PLOAIE DE NOIEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382350_a_383679]
-
mai frumoase flori Din grădina toamnei mele. Corole din lumea divină, Văpăi din ținuturi supreme, Serafice sclipiri de lumină, Sunt stelele de crizanteme. Sunt ale verii resemnări, Sub vălul ploilor mărunte, Și sunt buchete de visări Ce stau pe tâmplele cărunte. Parfumuri amărui și discrete, Aduse din lumi imperiale, Cu ale lor mistere și secrete, Se țes legende autumnale. Pe tărâmuri cu brumă și ceață Florile lor sunt regine-n palat Scânteiază-n saloane de gheață Împodobind al toamnei regat. Dârzele
CRIZANTEME de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382368_a_383697]
-
iernilor geroase.” Tristețea îl copleșește din nou și, așezat pe pragul amintirilor, simte doar alinarea fulgilor de zăpadă care s-au așternut în larga imensitate cerșind nemurirea. “Se-adună norii peste frunte,/ Ca amintirea să mi-o șteargă,/ Fulgii zăpezilor cărunte,/ Plâng în imensitatea largă.../ Curând mă-nvăluie uitarea/ Și ceasul bate tot mai rar,/ M-am împăcat și cu iertarea,/ Ura meschină e-n zadar./ Răsună dangătul de clopot,/ Printre decepții și ruine,/ Sub al aplauzelor ropot,/ Cade cortina peste mine
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]