309 matches
-
leopardiani, Recanati 2-5 ottobre 1972, Olschki, Firenze, 1974, pp. 169-197. Quasimodo, Alessandro, "Immagini nello specchio della memoria", în Salvatore Quasimodo, Atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica, 26-27-28 ottobre 1973, a cură di Paolo Mario Sipala ed Ermano Scuderi, Tringale, Cătănia, 1975, pp. 17-27. Robertis, de Domenico, "Leopardi e Foscolo", în Leopardi la poesia, Cosmopoli, Bologna-Roma, 1996, pp. 87-105. Romanò, Angelo, "Pagine dell'Odissea tradotte da Quasimodo", în Quasimodo e la critică, a cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1969, pp.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anul 1916, în 1915 sau chiar anterior și se intitula Aurora, Alessandro Quasimodo, Immagini nello specchio della memoria în Salvatore Quasimodo, Atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica, 26-27-28 octombrie 1973, îngrijit de Paolo Mario Sipala și Ermano Scuderi, Tringale, Cătănia, 1975, p. 22. 199 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 31. 200 Riviste sorgevano, nella penisola e isole, che și facevano propugnatrici del verbo avanguardista e ne accoglievano i simpatizzanti. La più umile, la più scalcagnata, la più
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
quella di Pascoli? Quasimodo-Cumani, op. cît., p. 79. Cfr. Violetta Pedalino, Tra "Intervalli di silenzio": le parole ritrovate di Quasimodo traduttore. Concordanza delle traduzioni poetiche, Dottorato di ricerca în italianistica, XVI Ciclo, Lessicografia e semantica dell'italiano letterario, vol. I, Cătănia, 2005, p. 46. 447 Leopardi afirmă că acolo unde cei doi traduseseră salme (Foscolo) și corpi (Monti), ar fi trebuit să traducă: eroi. Differenza non piccola e, secondo me, non senza grande importanza a chi vuol veramente conoscere Omero, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ajuns că evenimentul să fie cunoscut sub numele de “I Vespri sicilieni“. În zori, orașul Palermo se proclama independent. În foarte scurt timp revoltă se întinde în toată Sicilia. După Palermo a fost rândul orașelor Corleone, Taormina, Massina, Siracusa, Augusta, Cătănia și treptat, treptat, a tuturor orașelor importante. Faimosul simbol al luptei devine termenul Antudo! Este un cuvânt care derivă din incantația <<ANimus TUus DOminus>> (Curajul și Dumnezeul tău). Steagul luptei galben/roșu derivă din galbenul orașului Palermno și roșul orașului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din Stupca, trecuseră peste „cordun” din cauza cătăniei. Împroprietărit la 1864, diaconul și-a făcut casă lângă biserica din Gulia. În toate încrengăturile lui, neamul Stupcanu avea o fire ușoară. Îi plăceau spectacolele: cântau și glumeau, erau gălăgioși, sportivi și amatori de viață fără complicații. Mulți au rămas
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de pricină flăcăii treceau munții și se însurau în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, devenită Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina. A tipărit la Cernăuți istorioare morale care reflectă aspecte sociale ale lumii satelor: Terminul sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). În 1870 a publicat în broșură, la Pesta, dar mai întâi în Albina, „Recugetările politice ale unui muntean”, lucrare menită să mențină vie conștiința națională a românilor În broșurile de popularizare preotul A. Berariu duce o crâncenă cruciadă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani la un tei și se vor dezbrăca de toate hainele, și așa dezbrăcați vor beli fiecare cu dinții, de trei ori, coajă de tei, coaja aceea e bună de orice leac; ba cu ea se poate scăpa chiar de cătănie; dar numai atunci e cu leac, dacă cei care se duc nu vor vorbi laolaltă și nu se vor uita în dărăt nici cînd se duc, nici cînd se întorc spre casă. Testicul Dacă se naște copilul cu testicule mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar către finele veacului imaginea Îmbătrânită a monarhului de la Viena va acumula tot mai multe conotații negative. Pentru sensibilitatea feminină țărănească, așa cum transpare ea la nivelul producțiilor folclorice, Împăratul va reprezenta tot mai mult simbolul unui angrenaj militar alienant, al „cătăniei” care le răpește mamelor fiii, și fetelor iubiții. Desprinderea ardelencelor din orbita mirajului imperial are loc sub zodia primului război mondial, când suferințele și moartea induc o virulență a sentimentelor și a expresiei care șterge complet din memoria colectivă amintirea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
simțăminte de solidaritate, provenite din conștiința originii comune. Pe de altă parte, impactul provocat de experiența italiană asupra soldaților ardeleni s-a obiectivat pe larg Într-o altă zonă a imaginarului, respectiv la nivelul creației folclorice, al numeroaselor „cântece de cătănie” inspirate de aceste evenimente. Dorul de casă, atitudinile pacifiste, dar și anumite rezerve față de „bunul Împărat”, specifice mentalității populare, transpar din versurile compuse „la Solferino pe vale”, sub focul trupelor franco-italiene: Împărate, Împărate! Cere pardon, nu te bate, Că-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Cipariu" , op. cit., p. 146. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 280. Ibidem, II, p. 153. Ibidem, II, pp. 269, 268. Aceeași depărtare o vor resimți și soldații ardeleni cantonați În Italia, după cum o mărturisesc creațiile folclorice (cântece de cătănie) avându-și sursa de inspirație În aceste realități. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 10. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 83. Pentru iubita italiancă a lui Hodoș XE "Hodoș" , vezi Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de ridicarea morală și culturală a țăranilor, B.-I. scrie câteva istorioare morale, tipărite la Cernăuți, în care deplânge tare sociale din lumea satelor, aducând exemple pentru îndreptarea unor vicii: Terminul Sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). Fără vreun merit literar deosebit, lucrările sale păstrează tonul și graiul popular bucovinean. SCRIERI: Recugetările politice ale unui muntean, Pesta, 1870; Terminul Sfântului Nicolai, Cernăuți, 1886; Norocul unui satulmărean, Cernăuți, 1888; Din cătănia mea, Cernăuți, 1892. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). Fără vreun merit literar deosebit, lucrările sale păstrează tonul și graiul popular bucovinean. SCRIERI: Recugetările politice ale unui muntean, Pesta, 1870; Terminul Sfântului Nicolai, Cernăuți, 1886; Norocul unui satulmărean, Cernăuți, 1888; Din cătănia mea, Cernăuți, 1892. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 140-142; Predescu, Encicl., 96; Dicț. lit. 1900, 99. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
între 1918 și 1924, însemnând un adevărat dezastru pentru comunitatea maghiară din Transilvania de sud. Fenomenul nu atingea, în primul rând, doar clasa de mijloc sau pe funcționarii de stat, ci întreaga societate: pe flăcăul de țăran care fugea de cătănie, pe învățător, pe negustorul care fugea din calea asupririlor Gărzii de Fier și a diferitelor măsuri discriminatorii. Acest exod a mutilat chiar fundamentul societății maghiare din Transilvania de Sud, unde ei trăiau, extrem de dispersați, în Sibiu (Nagyszeben), Făgăraș (Fogaras), Arad
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de tranziție” din prima jumătate a anilor ’90. „Speciile” și conținutul imitațiilor „folclorice” se adaptează noilor realități: cântecele de oprimare socială se referă la tânăra angajată și patron, cele de înstrăinare vorbesc despre fetele plecate „la turci”, iar cele de cătănie includ esențiala vocabulă NATO, „strâgăturile” sunt despre „noile realități capitaliste”, „din diasporă”, „din arhivele Securității”, bocetele se clasifică în texte „la plătirea curentului”, „la salariu”, „la scumpirea benzinei”, în timp ce descântecele pot fi „de conjunctură”, „de intrare în NATO” (acesta „să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
Trompeta Carpaților”, „Globul” și, în sfârșit, „Curierul român”. Procedând aidoma lui Miron Pompiliu, B. nu modifică textul, dar nici nu dă indicații asupra provenienței lui, decât cu totul sumar (cele mai multe sunt culese din Maramureș). Majoritatea textelor sunt doine (unele de cătănie); există și câteva balade cu caracter familial. Apreciate în mod deosebit și de Al. Macedonski, poeziile populare culese de B. au contribuit la valorificarea folclorului dintr-o regiune mai puțin cercetată până atunci, făcând cunoscute câteva doine de o frumusețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
italiană, engleză, rusă, maghiară -, C.-D. a fost un autodidact, cu studii răzlețe. Învață mai întâi la școala din sat și la școala grănicerească din Viștea de Jos. Se pare că a făcut și studii gimnaziale la Brașov. Venind sorocul cătăniei, drăgușanul, copist în cancelaria unei companii din ținutul Făgărașului, fuge peste munți, în Țara Românească (1835). Un scurt răstimp e țârcovnic la Călărașii Vechi, funcție de care se plânge în poema Doamne ferește (1836). Se angajează apoi ca practicant la cancelaria administrativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
într-un plic original îngălbenit, "Columbia New Process Record", cuprinde melodii gâfâite, probabil scâlciate de folosință îndelungată, cu două persoane idilice, un bunic jovial, pictat cu stângăcie, alături de o consoartă cu păr alb și ochelari, împletind ceva. Pe o parte "Cătănie", cântat de I. Corescu, "acomp. de orch. Ardeleneasca, Roumanian". Bătrânii, fără îndoială, ascultă "Cătănie", cu ochii și urechile îndreptate către enorma pâlnie. Pe cealaltă parte, aceleași personaje romanțioase, ascultă, la aceeași pâlnie, " De când beau", cântat de același I. Corescu. Placa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de folosință îndelungată, cu două persoane idilice, un bunic jovial, pictat cu stângăcie, alături de o consoartă cu păr alb și ochelari, împletind ceva. Pe o parte "Cătănie", cântat de I. Corescu, "acomp. de orch. Ardeleneasca, Roumanian". Bătrânii, fără îndoială, ascultă "Cătănie", cu ochii și urechile îndreptate către enorma pâlnie. Pe cealaltă parte, aceleași personaje romanțioase, ascultă, la aceeași pâlnie, " De când beau", cântat de același I. Corescu. Placa "Perfection Concert Record, For Best Results use only Columbia Needles". Uriașa pâlnie stă deoparte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a virilităților mele, dar cu un documentar nou și instructiv cu privire la condiția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de toamnă. Ne-am adunat toți seminariștii afară în curte în jurul unui armoniu la care s-a așezat elevul militar Ghiță și a dat un minirecital, interpretând la început câteva cântece mariane după care, în primă audiție două cântece de „cătănie” pe versurile fr. Petru Bosoi: „Înger bun ce-mi stai de pază” (pe melodia „Scrie-mi mamă despre satul...”) și „Norii vin și se destramă” (pe melodia „Pe Mureș și pe Târnave”), versurile exprimând neliniștea sufletească ce o trăiesc frații
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
răsplătit cu hohote de râs și cu nota 10. Adevărul științific, searbăd pe lângă explicația lui Ilie, era că femeile dacilor mergeau călare și ca atare șlițurile le înlesneau mișcările. Ilie mi-a fost coleg de celulă la arestul din perioada cătăniei de la Botoșani. Luat la ochi de mai demult de "Maiorul Caltaboș", a dispărut din cazarmă la o sindrofie sâmbătă și s-a întors luni, motiv pentru care a fost blagoslovit cu 7 zile de arest. Într-o dimineață când maturam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care avea să mă facă inapt pentru "apărarea patriei" timp de 2 săptămâni, modelându-mi "talia" la dimensiuni de invidiat și aducându-mă la o siluetă de manechin, cu 55 kilograme netto! Reușisem să intru în cele trei luni de cătănie în conflict cu comandantul companiei, maiorul "Caltaboș", un Moș Teacă țâfnos, gras și plin de sine, care ne-a declarat din prima zi, deși eram oameni în toata firea, absolvenți universitari, că nu admite în compania lui "efecte civile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un "efect civil", respectiv o flanea adusă de mama, iar în mână o "beletristică". Fiind împricinat în ambele delicte, maiorul mi-a ordonat să iau poziția de drepți, congestionându-i-se fața la vederea vestonului meu, care în final de cătănie din cei 6 nasturi regulamentari mai rămăsese doar cu unul și acela prins cu un chibrit. Ca un senator roman în Forum a tunat: "Compania a 6-a, priviți cum arată acest "elev" (apelativul nostru de cătane), ca ultimul om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acesteia și oamenii săi au Înregistrat 12 oameni cu probleme. Totuși, poate fi considerat ca satisfăcător bilanțul dacă ne gândim că era vorba de 118 tineri. Tragerea la sorți a celor care urmau a lua drumul și obositorul drum al cătăniei nu era publică și acest lucru l-am constatat prin citirea adresei nr.527/9 februarie 1877, trimisă de primărie polițaiului: „Am onoarea a vă comunica anexat Publicațiunea no.524 și vă invit ca pe de o parte să dispuneți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]