654 matches
-
țintă la el cu ochi mari, pregătit în orice moment să fugă cât îl țineau picioarele... Vacile rumegau și-n mers, știau ce drum trebuiau să urmeze...Balta începea la mai puțin de un kilometru de sat, dincolo de Linie era cătina sălbatică, făcea doar flori puternic-mirositoare, cu diferite nuanțe, nimeni n-ar fi știut că aceasta ar fi putut fi și roditoare, cu fructe galbene, dulci-acrișoare, aici veneau sâmbăta după-amiaza toți băieții din sat, sau aproape toți, și jucau Rațele și
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
să ne atace. Și cu tot alaiul poposeam în cele din urmă pe muchea Fâcâienii ori mai sus unde erau parcele imense binecuvântate de Dumnezeu care abundau de zmeură, mure imense și zemoase, frăguțe, măceșe, porumbe, merișoare și fructe de cătină cu acreala cărora ne strepezeam dinții. Dacă s-ar fi nimerit vreun urs prin acele rugării precis că ar fi întins-o de frică fiind alarmat de teama vandalilor care se apropiau. Rare ori părinții noștri mai conveneau din timp
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
pentru orice cultură. Parcă mai avem ceva sămânță de...de enibahar. Dar nu-ți garantez de recoltă... Încearcă!..Măcar să-ți scoți sămânța. Cât privește lotul ăla necunoscut, din baltă, după cum îl descrii dumneata, ar fi ideal pentru o plantație de cătină albă. Dar nu pentru anul acesta. Apoi, o astfel de plantație...costă binișor. Mai întâi, identifică-l! --Cum? Nu știu ce să fac. --Păi, dacă ai actul de proprietate, te duci cu el la primărie și-i obligi să... Mărășteanu se bătu
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
pentru orice cultură. Parcă mai avem ceva sămânță de...de enibahar. Dar nu-ți garantez de recoltă... Încearcă!..Măcar să-ți scoți sămânța. Cât privește lotul ăla necunoscut, din baltă, după cum îl descrii dumneata, ar fi ideal pentru o plantație de cătină albă. Dar nu pentru anul acesta. Apoi, o astfel de plantație...costă binișor. Mai întâi, identifică-l! --Cum? Nu știu ce să fac. --Păi, dacă ai actul de proprietate, te duci cu el la primărie și-i obligi să... Mărășteanu se bătu
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
scrise de G. Dem. Teodorescu. Revista a publicat multă literatura, aleasă pentru a corespunde gustului cititorilor de la sate. Au fost reproduse câteva dintre poeziile și traducerile lui I. Heliade-Rădulescu, incepand cu Zburătorul. Un alt poet consecvent republicat era pașoptistul I. Cătina, căruia i se dedică și o prezentare pertinenta, subliniindu-se aspectul social al poeziilor lui. Au colaborat C. Bolliac, D. Bolintineanu, G. Crețeanu și St. C. Michăilescu. Apar și câteva traduceri din V. Hugo (de I. Cătina) și Ch.-H
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
era pașoptistul I. Cătina, căruia i se dedică și o prezentare pertinenta, subliniindu-se aspectul social al poeziilor lui. Au colaborat C. Bolliac, D. Bolintineanu, G. Crețeanu și St. C. Michăilescu. Apar și câteva traduceri din V. Hugo (de I. Cătina) și Ch.-H. Millevoye (de M. Cristescu), acestea din urmă însoțite de un articol în care era discutată influență poeziei elegiace a acestui precursor al romanticilor asupra lui Lamartine. Heliade murind la câteva zile după apariția primului număr din A
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
ROMÂNIA VIITOARE, gazeta politică apărută la Brăila din martie 1888 până la 23 mai 1890. Redactată de socialistul Th. C. Mănescu, publicația obține participarea unor tineri militanți, printre care Ion Cătina, Zamfir Filotti, Panait Mușoiu și G. Ibrăileanu (Cezar Vraja). De altfel, singurul număr păstrat - în colecția Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași - este adresat „D-lui G. Ț. Ibrăileanu, Bârlad”. La acest număr Ibrăileanu colaborează cu articolul Socialiștii, în
ROMANIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289334_a_290663]
-
datorită probabil lui Gr. H. Grandea, ziarul include în coloanele sale și literatura. Afară de cronici în versuri, mai sunt tipărite pamflete care parodiază discursurile politice ale conservatorilor. Se reproduc poezii de G. Coșbuc, Miron Pompiliu, P.V. Grigoriu, Mihail Belador, Ion Cătina, Petre Rășcanu. În foileton apare o povestire polițista. Cu toate că, pentru a lovi în adversarii politici, redacția a privit cu circumspecție strângerea unui fond pentru ajutorarea lui Mihai Eminescu, după o vreme și-a schimbat atitudinea, publicând știri despre starea sănătății
SENTINELA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289623_a_290952]
-
H. Ioanide și Al. Donici, alta de întrebări și răspunsuri, precum și ecouri literare, note bibliografice și „Poștă redacției” se publică în fiecare număr. Versurile aparțin lui Eugen Vaian, Traian Demetrescu, Al. Obedenaru, I. N. Român, Corneliu Budu (Badea Pletea), Ioan Cătina, C. Z. Buzdugan (Zamfir Cobuz), Eugen Herovanu, iar N. G. Rădulescu-Niger, Th. D. Speranția și St. C. Dumitrescu (Stecedum) colaborează cu anecdote populare versificate. Lăură Vampa, Eugen Vaian și Traian Demetrescu se arătă în nuvelele lor adepții unei proze de
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
de Ț. Codrescu, D. Gusti sau Gh. Sion, versuri și proza, precum și traduceri. Colaboratori literări sunt Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, D. Dăscălescu, Gh. Sion, D. Ralet, Ecaterina Chinezu, I. Poni, C. D. Aricescu, G. Rozali, Matei Millo, I. Cătina, G. Crețeanu. Li se adaugă în 1858 B. P. Hașdeu, I. V. Adrian, D. G. Negulici și Gh. Tăutu. Cu pseudonimul Terentie Hora a semnat Al. Russo articolul, rămas neterminat, Studie moldovană. S-a tradus din Pliniu cel Tânăr (fragmente
ZIMBRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
și orientarea politică a gazetei, prin articole de fond, si a scris relatări amănunțite ale evenimentelor importante. P.r. reprezintă publicistic o fracțiune a mișcării revoluționare, fracțiune condusă de I. C. Brătianu și de C. A. Rosetti. Tinerii colaboratori - poetul I. Cătina, C. I. Arion, Gh. Bacaloglu, Barbu G. Gănescu, V. Boerescu, G. Vernescu și I. Ionescu de la Brad - își redactau articolele sub imperiul unei stări de exaltare patriotică și revoluționară. Îndemnurile la lupta, care se succedă număr de număr, adresate către
PRUNCUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289056_a_290385]
-
în coloanele P.r. nu este la nivelul publicisticii politice. Versurile poeților C. D. Aricescu, G. Crețeanu și Al. Pelimon rămân doar exerciții ocazionale, care ilustrează momentele memorabile ale verii anului 1848. Mai inspirat pare să fi fost doar I. Cătina, în ale cărui înflăcărate imnuri răsună ecourile revoluției. R.Z.
PRUNCUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289056_a_290385]
-
apoi în ianuarie-februarie 1914, sub conducerea unui comitet. Director proprietar este D. Urzica, iar ca redactor girant figurează Ț. Gheorghiu (pentru numerele din 1912). Preocuparea de căpătai a revistei este întreținerea idealului unității naționale. În sumar intra versuri de Ion Cătina, Victor Eftimiu (Hamlet), Const. Rîuleț, Ludovic Dauș, B. Nemțeanu, proza de D. Teleor (Bucureștii în timpul lui Cuza), N. Pora (Meteahna lui Ferfelița), amintiri de Al. Ionescu (Caragiale creator). Mai colaborează N.G. Rădulescu-Niger, Sofronie Ivanovici. C.Tt.
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289208_a_290537]
-
MIRCEȘTI, revista apărută la București, săptămânal, între 15 decembrie 1892 și 28 februarie 1893. Prim-redactor este G. Russe-Admirescu, gazetar activ în cercurile și redacțiile literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Colaborează versificatorii Eliza Mustea, Corneliu Botez, Ion Cătina, V. Grigorescu-Elvir, Ilie Ighel-Deleanu, D. Nicolescu, B. Theodorescu, autori de proza sumbră, plictisitoare, precum Gr. Mărunțeanu, G. Lungu și Toma Florescu, în timp ce Ion Cătina e prezent cu dramă Amalafrida. Se mai publică articole despre obiceiurile de Anul Nou, despre jurnalism
MIRCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288171_a_289500]
-
și redacțiile literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Colaborează versificatorii Eliza Mustea, Corneliu Botez, Ion Cătina, V. Grigorescu-Elvir, Ilie Ighel-Deleanu, D. Nicolescu, B. Theodorescu, autori de proza sumbră, plictisitoare, precum Gr. Mărunțeanu, G. Lungu și Toma Florescu, în timp ce Ion Cătina e prezent cu dramă Amalafrida. Se mai publică articole despre obiceiurile de Anul Nou, despre jurnalism etc., un portret al lui H. Taine, scris cu pătrundere și o bună cunoaștere a operei criticului francez, traduceri din versurile lui Jean Richepin
MIRCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288171_a_289500]
-
TR, 1989, 5; Steinhardt, Monologul, 239-243; Poantă, Scriitori, 71-74; Petru Poantă, Un trubadur modern. Alexandru Căprariu, TR, 1995, 48-49; Dicț. scriit. rom., I, 525-527; Micu, Scurtă ist., II, 349; Poantă, Dicț. poeți, 50-52; Al. Căprariu, Corespondență, îngr. și pref. Oana Cătina, București, 1999; Ghițulescu, Istoria, 418. M.Pp.
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
învârtea în jurul problemelor complexe ale vieții, apropiindu-se tot mai des de adevărul zicalei că omul sfințește locul. „Când am cumpărat acest teren - își amintește amicul meu - era inundat de bălării, de lăstari de oțetari și salcâm, de tufe de cătină și mărăcini. Cu ajutorul tatălui meu și animat de dorința de a mi crea o ambianță plăcută, am reușit în câțiva ani buni să-mi edific această oază de liniște și tihnă”. Pe tatăl interlocutorului meu, tehnician horti viticol, îl cunoșteam
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
mea... Am privit cu atenție și am băgat de seamă că în fiecare locușor se vedeau, ici rugi de mure, colo tufe de zmeură, de dincolo îmi zâmbeau cu ochișorii lor negri afinele, mai încolo își arătau fața măceșele și cătina... Să nu calci alături de potecă, ca să nu zdrobești bunătate de fragi. Ia uite colo cimbrișorul, roinița și sunătoarea, romanița și traista ciobanului. Da’ câte buruieni de leac nu sunt pe aici! Până una-alta, hai să mănânci niște alune. Întâi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cârâie stăncuțe. Doar seara pare mai însuflețită : în amurg soarele plimbă o lumină roșietică, liniștindu-se în cerul de pastel. Sub copaci stratul de frunziș devine sângeriu. O clipă livada se trezește ca să moară iar în nuanța roșcovei uscate. În cătină a poposit o păsăruică cu trupșor cărămiziu și spatele de cenușă. E tăcută, vioaie și întoarce capul roată împrejur. De-a curmezișul drumului trece în trap grăbit o mâță, desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La asemenea vreme țăranii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lui Anton Pann este chitara: „Chitar’ muz-armonicească PÎnă cînd o să tăcem?” CÎntecul de iubovște și de petrecere nu poate fi provocat și slujit mai bine decît de sunetul coardei atinse de o mînă fină. Tot „ghitara” este și mesagerul lui Cătina. Prin Sihleanu și Grandea, vine, În fine, rîndul harpei: „Pe harpa mea, copilă, de viscole zdrobită, O mînă tremurîndă abia mai pot să las...”. 19. Există timpuri și anotimpuri În iubire. Timp gramatical și timp (anotimp) cosmic. Le coup de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dobândit, datorat radiațiilor ionizante și efectelor în timp ale acestora și radicalilor liberi. Surse naturale foarte bogate în tiamină sunt: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), fructele de măceș (Rosa canina), rădăcinile de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc. Absența cronică din alimentație a vitaminei B1 duce la boala numită beriberi, o degenerescență a SNC, care se manifestă printr-o formă de poliencefalită (astenie, anorexie, vărsături și diaree incoercibilă, ataxie progresivă, halucinații, exitus), cât și
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
structurarea cărora participă) lungimile de undă scurte în lungimi de undă lungi, perceptibile, pentru care ochiul omenesc are o sensibilitate mai mare [Oeriu, 1974]. Surse vegetale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc. Vitamina B6 Piridoxina (Funk, 1911), pentru care sursa naturală alimentară cea mai importantă este reprezentată de cereale (grâu și porumb) sau drojdia de bere, este o vitamină foarte importantă (B6). La persoanele supuse unei alimentații sărace
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
vitamina C recoltată din surse vegetale (obligeana - Acorus calamus) trebuie să facă parte din rația zilnică reprezentând prin simpla prezență, o adevărată profilaxie generală [Botez, 2001]. Surse importante de acid ascorbic se găsesc în următoarele plante medicinale: afinul - Vaccinium myrtillus cătina albă - Hippophaë rhamnoides, fructele de dud - Morus alba, fructele de măceș - Rosa canina, fructele de mur - Rubus fruticosus etc.
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
fiicele lui Gheorghe Perjeru din satul Salcia; Andrei Munteanu, Ghiță Bute, Trandafir Miron din Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai Sava Milea (Vlaicu), Ilie Marincea din satul Siliștea; Gheorghe Mihalcea Trifan, Mihăiță Bulai, Culai Popa, Ileana Angheliu (născută Dănăilă), Constantin Marin (Cătina) din Umbrărești-Deal; Ion S. Ioniță, Gheorghe Agache, Sandu Marin din Torcești și alți săteni, cei mai mulți dintre ei acum decedați. Toți aceștia ne-au oferit și ne-au pus la dispoziție pentru studiu și colecție documentară acte vechi, monede din diferite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie un adaos prețios în alimentație. Nu trebuie uitate nici fructele de pădure, cum ar fi: murele, fragii, alunele, coarnele, măceșele sau cătina albă. Fructele de pădure, plantele medicinale și melifere se găsesc din abundență. Vegetația, în special pădurea cu poienile sale și o cabană special construită, ofereau posibilitatea unor agreabile și instructive momente de petrecere a timpului liber în zona lacului artificial
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]