567 matches
-
stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana Bunul Păstor este realizată de Vasilică din Cătina, care are o replică identică la Petriș, comuna Cetate, județul Bistrița Năsăud.
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
în zona adiacentă din Subcarpații de Curbură ("Dealurilor Botanului") pe un areal cu o lungime de peste 80 km. Cea mai mare densitate se întâlnește în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești, iar în număr mai mic pe raza comunelor Cătina și a satelor Sibiciu, precum și a orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări actual identificate. Deși majoritatea acestor construcții cu dispunere izolată par să fi fost săpate în rocă în perioada medievală, cercetările arheologice au evidențiat
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
origine preponderentă medievală, localizate în zona Munților Buzăului împreună cu zona subcarpatică respectivă pe o lungime de peste 80 km, mai ales în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, și Brăești (Satul Ruginoasa). Alte amenajări similare mai sunt atestate și pe raza comunelor Cozieni, Cătina și Sibiciu, precum și pe raza orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări, care au servit atât ca spații de locuit cât și ca lăcașuri de cult. Datele arheologice evidențiază perioade diferite de locuire, mergând pentru unele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
pe DC 71. Tot DN 10 Buzău-Brașov oferă acces spre siturile rupestre de pe stânga Buzăului de la Cozieni (prin derivația DJ 203L, cu acces prin Pârscov) Pănătău și Sibiciu (DC 68 prin Pătârlagele), Mlăjet (DC 72 prin Chirilești) și Nehoiu. La Cătina se ajunge trecând pe dreapta Buzăului de la Gura Bâscei pe DJ 102B și apoi DJ 102L.
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Adunare de la Blaj, în 3/15 septembrie, unde a fost investit ca prefect al Câmpiei cu reședința la Luduș, cuprinzând 120 de sate din zonă. Pentru a-i ridica pe oameni la răscoală, au loc adunări populare la Frata și Cătina. Îi sunt apropiați tribunii Vasile Simonis din Sărmașu, Ioan Dan din Silivașu de Câmpie, preotul Vasile Turcu din Cătina. La 11 octombrie 1848, ca urmare a unei trădări făcută de preotul român Grigore Elekeș, un detașament maghiar înarmat îi arestează
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
cuprinzând 120 de sate din zonă. Pentru a-i ridica pe oameni la răscoală, au loc adunări populare la Frata și Cătina. Îi sunt apropiați tribunii Vasile Simonis din Sărmașu, Ioan Dan din Silivașu de Câmpie, preotul Vasile Turcu din Cătina. La 11 octombrie 1848, ca urmare a unei trădări făcută de preotul român Grigore Elekeș, un detașament maghiar înarmat îi arestează pe conducătorii adunării pregătite a avea loc la Bărăi, îi predă unui tribunal, care în urma unei anchete severe, de
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
civil în Transilvania , avea importantă funcție de comandant al Gărzilor Naționale ale comitatului Cluj . În data de 28 octombrie 1848 Karacsay Sandor - fiul a primit dispoziție de la comisarul regal Vay Miklos să-l aresteze pe Vasile Turc ,preot greco - catolic din Cătina , investit { de administrația românească paralelă, în baza Proclamației de la Blaj,având aceeași funcție că și Avram Iancu , doar că aceasta era situată în Câmpia Transilvaniei } în funcția de tribun al Câmpiei , "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
aceasta era situată în Câmpia Transilvaniei } în funcția de tribun al Câmpiei , "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie " . Urmare a acestei dispoziții , Karacsay Sandor - fiul , în dimineața zile de 30 octombrie 1848 , trimite în Cătina un detașament de honvezi și călăreți aflați sub comanda căpitanului Bitó , preotul Vasile Turc fiind capturat și supus judecății statariale ,respectiv executat prin spânzurare în dimineața zilei de 3 noiembrie 1848 . La data de 18 noiembrie 1848 Gardă națională a
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
a avut o existență efemeră, fiind inclusă din nou în comuna Calvini. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești, în timp satele Slobozia și Zeletin trecând la comuna Cătina. În 1968, comuna a fost inclusă în componența actuală în județul Buzău, reînființat. Patru obiective de pe teritoriul comunei Calvini au fost clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este de tipul „sit arheologic
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
Ialomiței. Starchiojd este centrul unei subregiuni etnografice a Munteniei, caracterizată prin particularități ale arhitecturii caselor de munte. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-vest de și Posești și spre sud-est în județul Buzău de Chiojdu, Cătina și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Starchiojd se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,74%). Pentru 2,18% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
civil în Transilvania , avea importantă funcție de comandant al Gărzilor Naționale ale comitatului Cluj . În data de 28 octombrie 1848 Karacsay Sandor - fiul a primit dispoziție de la comisarul regal Vay Miklos să-l aresteze pe Vasile Turc ,preot greco - catolic din Cătina, investit în funcția de tribun al Câmpiei, "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie". Urmare a acestei dispoziții, Karacsay Sandor - fiul, în dimineața zile de 30 octombrie 1848, trimite în Cătina un detașament de honvezi
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
preot greco - catolic din Cătina, investit în funcția de tribun al Câmpiei, "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie". Urmare a acestei dispoziții, Karacsay Sandor - fiul, în dimineața zile de 30 octombrie 1848, trimite în Cătina un detașament de honvezi și călăreți aflați sub comanda căpitanului Bitó, preotul Vasile Turc fiind capturat și supus judecății statariale, respectiv executat prin spânzurare în dimineața zilei de 3 noiembrie 1848. La data de 18 noiembrie 1848 Gardă națională a
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
Arbori sau arbuști acoperiți cu peri caracteristici (stelați sau solzoși). Frunzele sunt întregi, lanceolate, iar florile sunt axilare, bisexuate sau unisexuate, cu perigon. Receptaculul este tubulos și închide ovarul, participând la formarea fructului asemănător cu o drupă. Hippophae rhamnoides L. (cătina albă) este un arbust spinos, frecvent de-a lungul apelor, pe coaste pietroase, mai ales pe formațiuni geologice salifere. Este specie pionieră, cu rol foarte important în combaterea eroziunilor și alunecărilor de teren și favorizează procesul de pedogeneză pe terenurile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
unisexuate,dispuse dioic. Fructul este portocaliu, cu miros de ananas și este foarte bogat în vitaminele C, B1, B2, carotenoide, acizi grași, fitosteron, motiv pentru care are o largă utilitate fitofarmaceutică. Fiind considerată ca o adevărată "polivitamină naturală", fructele de cătină albă sunt utilizate în hipoavitaminoze și în anemii rebele. Uleiul gras din pericarp se folosește cu succes în tratamentul arsurilor și în ginecologie. Este una dintre cele mai valoroase și cercetate plante medicinale pe plan mondial. Sunt plante lemnoase, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Călugăra și Baluș. A mai existat o pădure - Făgăt dar care, după revoluție a fost tăiată pentru că era în mijlocul câmpului. Această pădure era a oamenilor și se sfla în partea de sud-est a satului. Mai întâlnim și arbuști că: măcieșul, cătina, șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
2 Jeleu de mure 62 kg de 8 gr. refract. 55 2 0,2 Jeleu de vișine 60 kg de 10 gr. refract. 54 2 Jeleu de zmeura 62 kg de 8 gr.refract. 55 2 0,2 Jeleu de cătina albă 38 kg de 10 gr. refract. 58 0,9 Rețete de fabricație pentru 100 kg sirop de fructe cu s.u.s. de 44 gr. refractometrice tabelul 15.5 Suc de fructe Zahăr kg Glucoză kg Acid citric kg Pectina kg
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
legume și ciuperci. Refugiații din Karelia invadată de Rusia au contribuit cu felurile lor de mâncare specifică la bucătăria est-finlandeză. Alimentele finlandeze utilizează adesea produse din ([[secară]], [[orz]], [[ovăz]]) și fructe de pădure ([[afin]]e, [[Merișor (plantă)|merișoare]], [[zmeură]] și [[cătină albă]]). Laptele și lactatele sunt utilizate adesea ca alimente, băuturi sau ingrediente. Diferite rădăcinoase sunt folosite în bucătăria tradițională, dar au fost înlocuite în mare parte cu cartoful după introducerea lui în secolul al XVIII-lea. Conform statisticilor, consumul de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
a pădurii, de către fagi. Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Este situată în arealul administrativ al comunei Viperești, fiind o rezervație localizată la aproximativ 500 metri de Blocurile de calcar de la Bădila. Reprezintă interes atât prin catena de sare care aici, arată o fereastră geologică, cât și prin arbustul de cătina albă care vegetează pe excesul salin și substratul mineral excesiv. Ctitorie a Căpitanului Dragomir la sfârșitul secolului al XVI-lea, deține o colecție de artă veche bisericească. Se află pe stingă Buzăului pe versantul situat între acesta și porțiunea finală
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
latinești care nu există și în celelalte limbi romanice de est: "bash / bashiu" „(eu) sărut”, "cusurin(u)" „văr”, "dimăndari/dimăndare" „poruncă”, "uin(u)" „de oaie”, "agiun(u)" „flămând”, "fumealji/fumealje" „familie, copii”, "largu" „departe”, "vatăm(u)" „ucid”, "mur(u)" „zid”, "cătină" „lanț”, "ermu" „pustiu”, "fleamă" „flacără”, "mes" „lună” (din calendar), "etă" „vârstă, secol” (cf. albaneză "jetë") etc. Împrumuturile vechi provin din limbile altor popoare sud-dunărene Cele mai numeroase sunt neogrecești: "pirazmo" „drac”, "cărăvidhă" „rac”, "yramă" „literă”, "xen" „străin”, "anarga" „încet”, "tora
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), asperula ("Asperula rumelica"), ruginiță ("Asplenium ruta-muraria"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), buruiană-pentru-vânt ("Inula ensifolia"), mărgică ("Melica ciliata"), poala „Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), iarbă grasă ("Sedum telephium ssp. maximum"). În vecinătatea
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
se pomenește de averea preotului român (olah pap), care avea teren în Valea Șoimi și La Gruiețe. La 1848, Bărăiul este chiar un centru al luptelor armate românești, aici fiind sediul tribunatului IV al lui Vasile Simonis. După adunarea de la Cătina a Prefecturii Câmpiei, în 10 octombrie 1848 prefectul Alexandru Bătrâneanu s-a deplasat cu oamenii săi la Bărăi, împreună cu tribunul Vasile Simonis, înnoptând la casa preotului din sat. Fiind trădați, un corp de oaste maghiar a pornit din Cluj spre
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]