2,283 matches
-
răceala-nțepătoare a iernii din preajmă. Ici-colo poți zări, anevoios târând vreo uscătură, câte-un bătrân adus de șale în straie negre ori vreun copil netemător de ger, scăpat la neaua așternută. Îți pare că-i la capăt de suflare cătunul de rudari pitit sub munte, alături de mina sărăcită în care-au trudit cu-atâta râvnă și moșii, și strămoșii lor, nedezlipiți de tuciuriul vintre... La adăpost, mulțumesc sfios Cerului pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
poveste. Lăsat dinspre Ardeal, trecuse harnic Parângul cu sete de-a cunoaște noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase tare în poienița din cătunul rudarilor, ce făcuseră în juru-i roată. Primii aflaseră chemare dinspre venetic puradeii, mai mici, mai mari. Îl priveau cu zvâc de mirare și veselie, căci poveștile sale veneau rostite a glumă și cunoaștere. Și fiecare se-ncheia cu câte alea
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
darace, îl strângeau, rostogolind un gros covor în jos... * În urmă, oamenii aflați de față la izbăvire jurau că fuseseră aievea cele văzute! Și-au rămas încredințați de asta, mai ales că de-atunci zăpada n-a mai năpăstuit niciodată cătunul în ziua lui 13 Făurar. Tânărul dispăruse, luând cu sine pe veci furtuna argintoasă în goana cailor... Referință Bibliografică: Cai albi - Locul II la Concursul „Alb hoinar”, ediția a II-a, ianuarie-februarie 2016 - ÎNSEMNE CULTURALE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
a posesorilor de mici parcele. M-a învățat „Comisia Nana” fiei țărâna ușoară. Democrația a fost „inventată” de grecii antici. Ea reprezintă conducerea efectuată de cei mulți prin reprezentanții săi. Reprezentanții erau desemnați de mici colective, civile la nivelul unui cătun sau profesionale la nivelul breslei (sindicatul meseriașilor locali). Toți oamenii micii colectivități trăiau împreună și se cunoșteau reciproc la bine și la rău. Acești aleși, cei mai buni, deveneau electori si alegeau dintre ei, numai dintre ei nu terți „recomandați
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398846948.html [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
e gol, doar bătrânii-s acasă pruncii de ieri ne-am școlit, ne-am domnit, satu-i o umbră si pare-adormit, de bietul pământ nimănui nu-i mai pasă. Grijuliu, domnu-nmulțeste salcâmii și fagii si gorunii bătrânii, doar de oameni golește cătunul pleacă pe rând, tot unul câte-unul. Câtă miere are glasul tău mamă, când sunt departe îl aud cum mă cheamă, tresar și de dor iute-acasă revin, casa-i la loc, doar părinți nu găsim. Mamă, cum spuneai bătături n-
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cata_miere_are_glasul_tau_mama.html [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un ardelean „descalecă” în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, poți fi sigur că va aduce cu el spiritul gospodarului, al lucrului cu adevărat bine așezat la locul lui. Am
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442491702.html [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
se implice este binevenit, nu se percep taxe sau comisione, nu promovăm pornografia, expresii vulgare și texte denigratoare la adresa națiunii române. În tot acest timp Am căutat să scoatem din colbul uitării tot ce are mai frumos Bălăbăneștiul, Bursucaniul, Lungeștiul, cătunul Zimbru și satele vecine în speranța că aceste informații vor fi citite, păstrate și transmise mai departe generațiilor care vin. Am prezentat pagini din istoria adevărată a României, evident altele decât cele fabricate și impuse de tabloidele de serviciu. Săpând
Zece ani de la apariția Xpress Bălăbănești by http://balabanesti.net/2016/01/31/zece-ani-de-la-aparitia-xpress-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/340030_a_341359]
-
toti iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfântă mănăstire, Nu e inima mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mâna prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună moșii și cu tinerii la sfat... Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foi Pentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dascălii se-adună-n școli să-i învețe sfântă taină Pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
dăruind la toti iubire.Satele vuiesc în hore chiar și-n sfântă mănăstire,Nu e inima mai mare ca a noastră RomâniePopii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețePentru-această sărbătoare mână-n mâna prinți, altețe.Doamne câtă frumusețe în cătunul de la satUnde se adună moșii și cu tinerii la sfat...Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foiPentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dascălii se-adună-n școli să-i învețe sfântă tainăPe copiii doritori, de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
nr. 1691 din 18 august 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNA În păr cu frunze ruginii Și cu petale ofilite, În haine lungi, portocalii Și cu puterile sleite, Mânată de un vânt nebun, Ciudata toamnă, pesimistă, Ajunse și-n al meu cătun Ștergându-și ochii c-o batistă. Îmi amintesc, era târziu, Am stat de vorbă pe cărare, Apropiați ca mamă - fiu, Uimiți de stele căzătoare ! Emoționant a fost că ea Era atât de obosită, C-a adormit pe mâna mea Cu
TOAMNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1439916626.html [Corola-blog/BlogPost/372253_a_373582]
-
doară... cum se descurcă dumneaei cu un personal atât de puțin, la care Madam MamI îl pusese la curent cu programul fiecăruia în parte. Cum a oprit caii, căci drumul fiind uscat, iar roțile făceau destul zgomot, și câinii din cătunul Delurenilor ieșeau în urmărirea drulețului necunoscut, o și zări pe Didina în pridvorul casei, care era mai surâzătoare ca în seara trecută și părea că-i așteaptă vizita. - Bună ziua dragi gospodari!... a spus în momentul când Naie ieșea din casă
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vi_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360224006.html [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
vom fi bravi. La locul nostru din tării Ne pregătim de bătălii. Arma lui albă, orice nor Va arunca de sus, din zbor Omătul să acopere Pământul ce descopere Covoarele de frunze moarte De pe aleile deșarte. Livezi și câmpuri, casele, Cătunele, orașele, Ca o centură peste zare, Splendidă-n soare irizare, Sub strălucirea lui bălană, Se va topi apoi în hrană. Atât mai zise norul mic, Căci vântu-l mai purtă un pic Spre casa Domnului, din cer, Pe el, războinic efemer
RĂZBOINICUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421733154.html [Corola-blog/BlogPost/349992_a_351321]
-
în liniște și siguranță, putea visa cu ochii larg deschiși. Mâna stângă o furnica, semn că spondiloza își făcea din nou prezența. Își frecă energic brațul.” Mi-e bine!” - se îmbărbătă și râse copilăros. Ce noapte minunată!... Tăcerea plutește peste cătun. Nu se zărește nimic. Toți dorm duși; sus în coasta pietroasă, mai aproape de cer, risipiți, morții cu morții, jos în vale, mai aproape de pârâul dătător de viață, laolaltă, viii cu viii.” Din depărtări răzbătu în ecou: ”Tu-tu!” - țipătul unui
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1438610553.html [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
cât mai avem nevoie încă de un tutore, spre o carieră de „succes”. Adică să fie o meserie „curată” și nu una grea de care au avut eventual parte părinții noștri. La oraș și nu pierduți în cine știe ce sat sau cătun pe care-l găsești numai pe hărțile agricole județene. Și bineînțeles plătit destul de bine ca să ne bucurăm de toate facilitățile. Viața modernă nu se mai concepe decât plină de confort. Confort real, total, confort cu literă mare dacă se poate
CE-MI DORESC EU OARE? de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_mi_doresc_eu_oare_ion_untaru_1348740572.html [Corola-blog/BlogPost/365819_a_367148]
-
Acasa > Impact > Scrieri > IUȚMAN Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Iuțman Aveam o rudă îndepărtată, un frate de-al bunicii dinspre tata, care locuia într-un cătun ascuns lumii, în văi și păduri, într-un sat numit Secrieș. Acestui om îi zicea lumea Iuțman, poate din cauza numelui său de botez Gheorghe, adică Iurii în limba huțulilor. Prea arătos nu era acest uncheș, pipernicit de statură, vârsta îi
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1400498342.html [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
doară... cum se descurcă dumneaei cu un personal atât de puțin, la care Madam MamI îl pusese la curent cu programul fiecăruia în parte. Cum a oprit caii, căci drumul fiind uscat, iar roțile făceau destul zgomot, și câinii din cătunul Delurenilor ieșeau în urmărirea drulețului necunoscut, o și zări pe Didina în pridvorul casei, care era mai surâzătoare ca în seara trecută și părea că-i așteaptă vizita. - Bună ziua dragi gospodari!... a spus în momentul când Naie ieșea din casă
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
O călătorie de orice fel este o poveste în sine! Dacă închid ochii acum, văd un templu în apus de soare... sau o stradă îngustă, plină de farmec medieval... un felinar ... zâmbetul pe jumătate ascuns al unui băștinaș dintr-un cătun de departe...mersul neînduplecat al cămilelor în caravana lor nesfârșită... unduirea nisipoasă a umbrelor în deșert... valurile mării, șoptind întâmplări de necrezut... Daaaa! Sună absolut fabulos. Și... nu este doar un vis. Sunt lucruri aievea, pe care - cu puțin noroc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/iordania-regatul-minunilor/ [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
Slatina, cerut-am “Înfierea” ca vâlcean Și dator vă sunt de-atuncea Zi de zi și an de an ! DOMNUL S-a milit cu Haru ’ (Pentru copii din cl I-IV) A 19-a zi din Răpciune Într-unul dintre cătune Cu numele Câmpurel S-a născut un băiețel În casa unor mireni Dintr-o comună Dobreni DOMNUL S-a milit cu Haru’ Ca Vasile Militaru, În versuri să ÎL slăvească Și să-L propăvăduiască Săracilor de la sate Dar și celor
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_paulian_buicescu_al_florin_tene_1342324679.html [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
al răstignirii, când e „secetă în ogorul de idei”. Ioan HOLBAN ‘’Un fiu al meleagurilor covurluiene, născut pe Valea Horincei, mai exact în Suceveni, sat prins în hora satelor Vlădești, Oancea, Cavadinești, Gănești, Prodănești, Aldești, Mălușteni, Tuțcani și a altor cătune numărând doar 7-8 gospodării, este nimeni altul decât ilustrul om al catedrei și omul de știință, și umanistul, prof. univ.dr. Vasile Burlui. Președintele fondator al Universității Apollonia din Iași, cunoscut și recunoscut ca un mare specialist în domeniul Medicinii Dentare
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_spun_criticii_despre_poezia_pompiliu_comsa_1369628390.html [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
1693, când căpitanul Vasile face o notă de cărțile ce a adus la Mânăstirea Tismana, Daia din Cireș, date în seama chelarului Răduț și anume Pravilă Mare, Evanghelie Liturghie, Molitvenic , Triod, Tetraevanghele- este de fapt cea mai vecehe bibliotecă a cătunului respectiv 31, sau altă consemnara a părintelui D.Bălașa în același studiu : În 1941 , satul Roșiuța avea 235 familii, .Biserica de zid a fost sfințită în 1931, biblioteca acesteia avea 210 volume . Era preot aici Al I.Ciortan și avea
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
noi o păstrăm cu multă sfințenie din generație în generație, și să inoculeze printre oameni slabi de cuget o credință eretică, depărtată de preceptele credinței catolice. După ce a amăgit câțiva oameni rătăciți cu duhul, după ce a răspândit erezia în câteva cătune din ținutul Genovei, el, împreună cu prozeliții săi, a avut îndrăzneala să improvizeze niște așa zise temple, un fel de case de rătăcire ale oamenilor. Acum, noi cei din senatul orașului Genova, îndrumați de cinstiții clerici ai episcopiei și de prea
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1433227224.html [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier, lăsându-le în grija
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
răcească. Desigur, chiar așa și trebuie să arate locul! Merită văzut! Numai proastele alea au râs de mine: „ Auzi, merge la cer!” și râdeau. Niște umbre! Ce să le fi spus? Că-n Apuseni există Cer? Da, așa se numește cătunul unde casele cresc din piatră, unde strigi de fericire, iar ea se întoarce cu ecoul, braț la braț. Aici “toate-s fără pereche!” și-ți urează, îmbrățișându-te: „ Bine ai venit!” Uite! și bisericuța, răsare somnoroasă la capătul cărării, șindrila
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
ciripitul păsărilor, liniștea mormintelor... Pierdută-n visare nici n-am auzit pașii, o mâna pe umăr mă face să tresar: - A! Bună ziua! - Bună să-ți fie inima! Bucuros de vedere! Gata slujba. Am ținut-o fără enoriași, mai sunt în cătun doar șase, dar sunt bătrâni, iar alții prea curând nici n-or să vină. Dacă-mi dă Bunul Dumnezeu zile, o să-i îngrop pe rând, în câte o zi a săptămânii, iar eu o să mor duminică. Atunci voi îmbrățișa tot
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
și Grăjdeni: “Gândaci de matase se cultivă în câteva locuri, însă pe o scară mai întinsă numai în Bălăbănești și Grăjdeni.” Lungești, sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, lângă pârâul Jeravățul, spre S.-E. de Bârlad. Formează comună Lungești, cu cătunul Miroasă. În toată comună este o populație de 650 suflete, din câri 123 contribuabili; 150 de case; o școală primară de băieți; 3 biserici. Este compus din 3 mahalale: Lungești - Vechi spre V., Brădești în centru și Bârzoești spre E.
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 by http://balabanesti.net/2013/03/19/satul-balabanesti-si-vecinii-date-geografice-si-economice-de-la-1898-1902/ [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]