274 matches
-
un LORD al exprimării opiniilor! Un exem plu savuros :„Din actor, interpretul contemporan a devenit un spunător inteligent. Piesa va fi citită În costume, cu machiaj’ - s-ar putea pune pe afișe.” „Spunătorul” de care vorbește regizorul rus nici măcar satisfacția cabotinului n-o poate avea! „Actorul contemporan caută să-și aneantizeze eul, să dea pe scenă iluzia vieții. De ce să se tipărească pe afi șe numele interpreților? Se poate numi interpret cel care se străduie să fie natură?[...]El nu ignoră
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cita părerea autoarei, redactată, din nou, Într-un stil cuceritor: „Într-o postură de saltimbanc al decadenței, cu autoironie dulceamară, Gaev face elogiul dulapului de cărți și prin aceasta, implicit, a bolii cu transmitere textuală bovarismul. De sub masca unui dandy cabotin și teatral, elogiul lui Gaev țintește, Însă, altceva. Salutul lui este un elogiu [adus-n.n.] frumuseții gratuite a lumii și un avertisment Împotriva amenințătoarelor devastări și parcelări a livezilor de vișini, a bibliotecilor, a iluziilor, a paradisurilor, fie ele
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cunoaștere tristă, a realității foarte bunilor actori de provincie, condamnați să trăiască cu 7-800 de lei pe lună, după 15 ani de scenă, pe care nu-i compătimește nimeni. Cred că echilibrarea veniturilor, dacă e s-o facem justițiar, nu cabotin, trebuie Începută de ghinioniștii de jos, nu de la norocoșii notorii... Citesc În revista vrânceană Oglinda literară un articol dedicat lui Nicolae Bălcescu, din care aflu că marele nostru istoric devenise...agent englez, prin mijlocirea marii actrițe Rachel. Hm! Ce subiect
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
asta a lui Venedikt Erofeev, În tălmăcirea sa inspirată, m-a zdruncinat. Lumea literaturii colcăie de bețivi. Rusia e, după cum se știe, cel puțin În literatură, o adunătură de pitorești bețivi. Geniali sau minori , banali, ori miraculoși, eclatanți sau șterși, cabotini, ori sinceri, frumoși sau disperanți ; poemul tradus de Emil Iordache Însă, uluiește pînă și pe cititorul nedus la biserică...E un apogeu al alcoolismului, acest volum ; un monument de sinceritate ...vicioasă ; un racord timp trăit / timp povestit, rar descoperit În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
neajunsurilor clasei din care el se considera că încă face parte, Zariefopol știa să recunoască integritatea și admira oamenii care posedau această virtute, chiar dacă el nu o înțelegea, așa că maniera în care invocase discreția se datora mai mult comportamentului său cabotin și teatral. Smaranda pledase personal pentru el, răspunzând celor din comitetul director care considerau reacția lui Marius "un fapt dezagreabil, necesitând măsuri punitive urgente", ca fiind una perfect normală în situația dată. "Atitudinea domnului Rădulescu nu arată altceva decât respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sau Mircea Ivă-nescu) pe de o parte de conformismul său politic, pe de alta de prostia criticilor din generația lui, amețiți de prăpăstiile sale lingvistico-metafizice. Alcoolic, de o calitate morală dubioasă, Nichita S.tănescu și-ar fi asumat la modul cabotin rolul social de poet național, bâiguind pe la mese versuri incomprehensibile, dar știind să facă și sluj când trebuia. De fapt, pericolul revizionismului radical îl constituie atacarea fără discernământ a valorilor adevărate pur și simplu pentru că ele sânt acceptate la un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și fereastră sprijină ipoteza complementarității, a "slujirii" poetului de către actor, posibilă prin mișcarea de interiorizare "caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni dramatice când acesta este dublat de un actor": acolo unde alții au crezut că descoperă artificiul din poza cabotinului, de pe scenă și din spatele acesteia, Carmelia Leonte identifică o paradigmă ("Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau teatrul ca paradigmă a poeziei?", se întreabă retoric autoarea), unde poetul și bufonul se "luptă" pentru a ilustra, în fond, ceea ce oamenii de altădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
alese, exhibiție sau interiorizare, poetul adoptă ipostaze aparent ireconciliabile: cabotinism sau damnare. Dar ambele căi îl conduc pe Emil Botta spre poezie. În primele volume de versuri (Întunecatul April, Pe-o gură de rai), gesturile largi, grandilocvente, corespunzătoare pozei de cabotin, își găsesc locul într-un spațiu proporțional larg: pământ și cer înfrățiți (Alegorie) Munților, nu mai bateți mătănii la altarul cerului... (Mila pământului) Școlarii (...) au vărsat pe Bărăgan cerneala. (...) Dunărea din albie a protestat, Delta brațele a ridicat (Nocturnă) Însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Poetul nu își ajustează numai gesturile, imaginea artistică, ceea ce ar putea părea o frivolitate, dar și destinul, ceea ce e un lucru serios sau, dimpotrivă, o frivolitate dusă la extrem: Orice destin se poate ajusta. (Antipod) "Moartea repetată" îl reprezintă pe cabotinul Emil Botta. Damnatul este cel pierdut "în ochii Himerei": M-am pierdut în ochii Himerei, în adâncul himeric al ochilor săi, într-un complicat labirint (Memorial) Dar până și acești ochi, fascinanți, atoate-văzători, sunt văzuți în oglindă! Există numai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
este necesar și stabil mai ales de accidentul existenței organice generale"12. "Nevoia de autoînstrăinare" îl determină, poate, și pe Hamlet să își teoretizeze propria melancolie, să-și convertească sentimentele în trăire estetică. Putem oare conchide ca Hamlet este un cabotin? Poate că da. Kierkegaard ne asigură că melancolia este unitatea ironiei și a ironistului care, fiind pe rând poet, retor, vagabond sau rege, este totul pentru că nu este nimic. În mod evident, teoretizarea emoțiilor duce la aprofundarea lor: cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
este excedentar devine patetic (atunci când nu e grotesc, absurd etc.). Tot ceea ce își depășește limitele se sustrage condiției inițiale. Flautul meu are un ton arhitrist, De aceea nu sunt artist. (Gravitațiuni) Exteriorizarea înseamnă înțelegere, cu-noaștere de sine. Masca falacioasă a cabotinului ascunde o dezavuare și un Weltschmerz autentice. Poetul gravitează, deci, între cei doi poli ai condiției sale: cabotinism și damnare. Dar cei doi poli se ating. II Teatrul ca parabolă gestuală Lirica lui Emil Botta este o parabolă gestuală (Pleynet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sfâșietoare. Cu toate acestea, poetul se teme că această trăire a îndoielii estetice este superficială. Se suspectează el însuși de cabotinism: Eu, învăluit în aura mediocrității ca într-o pelerină de oase, mi-am preparat "intrarea", strălucita-mi apariție de cabotin... (Aplauze) Dar sfârșește prin a-și accepta condiția pe care el însuși și-a creat-o. Nu poți fi cabotin decât într-un spațiu predeterminat, închis. Cu cât spațiul este mai larg, cu cât, de pildă, personajul principal își propune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cabotinism: Eu, învăluit în aura mediocrității ca într-o pelerină de oase, mi-am preparat "intrarea", strălucita-mi apariție de cabotin... (Aplauze) Dar sfârșește prin a-și accepta condiția pe care el însuși și-a creat-o. Nu poți fi cabotin decât într-un spațiu predeterminat, închis. Cu cât spațiul este mai larg, cu cât, de pildă, personajul principal își propune să depășească frontierele scenei, cu atât crește riscul ca veridicitatea cabotinis-mului să scadă. Din acest motiv, el preferă, cum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
atragă învinuirea de a-l fi știrbit, de a-i fi sărăcit acestui obiect esența"52. "Prostituării" lucrului exprimat, poetului îi preferă tăcerea. Dar nu tăcerea absolută (care ține de condiția damnatului), ci tăcerea gesturilor din fața oglinzii (care este a cabotinului). Tăcerea din fața memoriei: Și am uneori senzația că amintirile se zbat și se zbuciumă, că ele sunt acelea care trăiesc, și se agită, și vociferează. Eu nu sunt decât o impresie ștearsă și abreviată a lor, iluzia unui joc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
În cele din urmă, alegoria eșuează în simbol, ironia fiind, de fapt, tot un simbol. Aceasta presupune o implicare maximă, în ciuda detașării pe care o afișează. "Ironia e o formă a paradoxului", conchide Fr. Schlegel. Ea pare a fi arma cabotinului, a celui care ia în ușor lucrurile serioase, care se eschivează, se ascunde. Dar este, de fapt, stigmatul dam-natului. A fi ironic înseamnă a fi conștient de zădărnicia ironiei, de nonsensul ei. Este o armă îndreptată spre sine. O formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
își caută un drum spre sine în primul rând prin sonoritatea sa, care îi asigură o spiritualitate autarhică și incantatorie. Dar tocmai sunetul împinge sensul dinăuntru în afară, din spațiul închis, al limbajului (propriu damnatului) spre cel deschis oglinzilor (propriu cabotinului). Însă noi am convenit deja că oglinzile asigură imaginii o mișcare retractilă, de apropiere față de subiect, până la confuzia totală. Imaginea din oglindă este o "metaforă absolută" (H. Friedrich), se identifică, în cazul Comedi-anțului, cu subiectul poetic. Și atunci oglinda devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mea 35 își aruncase păpușa de cîrpă-ntr-un colț și bătea acum cu pumnișorii în lemnul putred și stacojiu al ușii)... Țin minte că, atunci când încă o fată a băgat capul pe ușă, am recitat în gura mare, ca un actor cabotin, cu un zâmbet "amar'' și privind-o în ochi: "Mi-am stăpânit pornirea idolatră/ Cu o voință crâncenă și rece/ Căci somnul tău nu trebuia să-nece/ Sufletul meu, de piscuri mari de piatră." M-am sculat din pat și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
teatrală, radiofonică și tele-enciclopedică: „D.U., care astăzi și-a lansat cartea Prunele electrice, în clubul... „Parcă Hard’n’Heavy se numea locanta... Firește că m-a cucerit. Nici nu se putea altfel, cine i-ar fi rezistat farmecului? Un cabotin perfect, am tras eu concluzia mai apoi, și am și spus-o. Iar el a aprobat-o! Cum adică?, am rămas perplex. Ești de acord că ești un cabotin? N-aș fi un cabotin dacă n-aș fi de acord
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
nu se putea altfel, cine i-ar fi rezistat farmecului? Un cabotin perfect, am tras eu concluzia mai apoi, și am și spus-o. Iar el a aprobat-o! Cum adică?, am rămas perplex. Ești de acord că ești un cabotin? N-aș fi un cabotin dacă n-aș fi de acord cu opinia ta! mi-a întors-o. Juca teatru sau doar se juca de-a conversația, nu știu. Nu mi-a dat impresia că n-ar ști pe ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
i-ar fi rezistat farmecului? Un cabotin perfect, am tras eu concluzia mai apoi, și am și spus-o. Iar el a aprobat-o! Cum adică?, am rămas perplex. Ești de acord că ești un cabotin? N-aș fi un cabotin dacă n-aș fi de acord cu opinia ta! mi-a întors-o. Juca teatru sau doar se juca de-a conversația, nu știu. Nu mi-a dat impresia că n-ar ști pe ce lume trăiește. Dimpotrivă. De-atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
sume ce-ar scăpa de inaniție județe vasluiețe. Ce se întâmplă după 2000 arată că revolta a ajuns regulă, blugii uniformă, pletele stil, vânzările password. Rebelii sunt etaloanele unei lumi fără etaloane. Totul predefinit, prefabricat, premeditat. A frecventa spectacole de cabotini e o jignire pentru cine pretinde spirit viu, contestatar și obraznic, indiferent de vârstă, nație sau poziție socială. Dar cum să le zici cabotini unora care produc orgasme sociale, cântând toată viața că n-au nici o satisfacție, deși au avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
password. Rebelii sunt etaloanele unei lumi fără etaloane. Totul predefinit, prefabricat, premeditat. A frecventa spectacole de cabotini e o jignire pentru cine pretinde spirit viu, contestatar și obraznic, indiferent de vârstă, nație sau poziție socială. Dar cum să le zici cabotini unora care produc orgasme sociale, cântând toată viața că n-au nici o satisfacție, deși au avut toate satisfacțiile posibile? VERBA WOLANd Păpușile noastre de toate zilele Ruxandra CESEREANU Se spune de când lumea că fetițele se joacă, în general, cu păpușile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
curate și eroii, zise el. Că iubești binele și urăști răul, continuă el, și crezi în idealuri romantice. N-a pomenit principalul motiv pentru care se aștepta să merg înainte și să devin spion. Principalul motiv era că eram un cabotin. Ca spion de genul celui descris de el, aș fi avut prilejul să fac niște roluri colosale. Aș fi păcălit o lume întreagă cu strălucita mea interpretare în rolul de Nazist, pe dinăuntru și pe dinafară. Și am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Fuseseră instruiți prin tabere ori pe la sindrofii cine ce cântă. Știau trupe, aveau discuri, casete sau benzi. Nu ascultau Europa Liberă, să afle ultimele noutăți; le luau de la „oamenii lor“ Ăcel mai pregătit în domeniu era chiar secretar de partid; cabotin perfect, mimează că-i june rebel chiar la 65 de ani). Nu plăteau sume enorme pentru vreun LP. ĂIar dacă plăteau, nu însemna nimic la cât puteau scoate din afaceri dubioase - vezi mărturisirile lui Adrian Năstase, capitalist... proto-sincronic, prietenul folkiștilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
individul care ar fi fost la fel de liber în orice împrejurare, ci îl vede pe actorul Brando, care-și poate permite să se arate liber, ca actor, în orice împrejurare. Vreau să spun cu asta că Brando avea stofă de mare cabotin, că și-a găsit foarte devreme - pentru că era bărbat frumos - o atitudine scenică de nonșalanță, de delăsare și lene (Brando a speculat faptul că este foarte leneș din fire) și cu asta și-a găsit definitiv ținuta de actor pe
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]